Cum multe dintre misterele creierelor aflate in procesul de imbatranire au fost descifrate in urma cercetarilor, a devenit de necontestat faptul ca rstnicii cu niveluri ridicate ale anumitor
vitamine si anti-oxidanti in sange se bucura de o mai buna vitalitate intelectuala. Noi do incitante arata ca nu e cale mai buna de a proteja creierul impotri ragiilor produse de asa-numita imbatranire normala\" decat vitaminiiarea, in special cu vitamina B si antioxidanti, prin regimul
alimentar si suplimente. Nivelul din sange al ocestor substante nutritive poate fi un indicator al memoriei legate de rsta si al altor capacitati mintale.
O echipa de cercetatori de la University of New Mexico, condusa de dr. James S. Goodwin, a fost aceea care a adus pentru prima oara acest fapt in atentia lumii medicale, intr-un numar din 1983 al Journal of the American Medical Assodation. Investigatorii au banuit ca la americanii rstnici care au o sanatate normala, deficientele de vitamine subclini-ce\" sau aproape insesizabile ar putea fi legate de probleme cognitive subtile. Ei au studiat 260 de barbati si femei cu rste cuprinse intre 60 si 94 de ani din zona Albuquerque. Nici unul nu urma vreun tratament medicamentos si nu avea diagnosticate probleme medicale grave care i-ar fi putut afecta starea nutriti sau cogniti. Subiectii pareau sa se bucure de o sanatate excelenta.
Li s-au dat tuturor teste standardizate de memorie, gandire abstracta si de eluare a capacitatii de a rezol probleme, teste proiectate astfel incat sa depisteze cele mai mici schimbari ale starii mintale.
lata ce au aflat cercetatorii: in general, cu cat subiectii au avut in sange concentratii mai mari aie vitaminelor B si C, cu atat functionarea
mintala a fost mai buna. Diferenta a fost extrem de vizibila intre aceia cu concentratia minima si maxima a vitaminelor in sange. De exemplu, primii 90% in ce priveste nivelul vitaminei C in sange au facut cu aproximativ 20% mai putine greseli la testele de rationament si de rezolre a problemelor si au obtinut rezultate cu 25% mai bune la testele de memorie decat ultimii 10%. Si persoanele cu niveluri reduse ale vitaminei B 12 au obtinut rezultate mai slabe la testele de memorie si rationament; cei cu deficit de riboflavina ori actd folie au demonstrat capacitati de calcul mai slabe. Astfel, cercetarea sugereaza ca puteti spori sansele unei bune functionari mintale la batranete mentinan-du- niveluri ridicate ale vitaminelor B si C in sange.
Cand Asenath La Rue si colegii sai de la Universi-ty of New Mexico au studiat din nou grupul de mai sus dupa sase ani, au descoperit in esenta acelasi lucru: nivelurile ridicate ale vitaminelor in sange preziceau rezultate bune la testele cognitive. Ei au mai obsert ca persoanele care luau suplimente obtineau constant performante cognitive superioare\" fata de cele care nu luau suplimente. Noil, cei ce luau vitamina B au avut rezultate mai bune la testele de memorie si gandire abstracta. Extrem de interesant, multi dinfre subiectii (cu rste intre 66 si 90 de ani) care luau vitamine s-au descurcat la fel de bine sau chiar mai bine decat adultii mai tineri la testele de memorie verbala\", au conchis cercetatorii.
Cand cercetatorii de la University of Hawaii au testat recent functionarea cogniti a 3 375 barbati japonezo-americani in rsta, care faceau parte din-tr-un program pe termen lung, Programul Cardiac Honolulu, au descoperit ca rezultatele cele mai bune au fost obtinute de cei care luau sau luasera vitamine in ultimii patru ani. Indiferent de rsta, educatie sau probleme cardiace, cei care luau curent multivi-tamine, vitamina C sau E separat au dovedit cea mai buna functionare intelectuala. S-a obsert un efect protector deosebit de puternic in cozul celor care luasera vitamina C si vitamina E in decursul ultimilor patru ani. Cercetatorii sugereaza ca activitatea antio-xidanta a vitaminelor a intarziat declinul cognitiv provocat de rsta.In mod similar, cercetatorii germani au descoperit ca deficitul de vitamine are consecinte grave pentru functionarea creierelor rstnicilor, inclusiv in ce priveste memoria si dispozitia. In 1986, specialistii de la Universitatea din Gottingen si Universitatea din Griessen au at nivelul sanguin al vitaminelor intr-un grup de 60 de barbati si femei cu rste cuprinse intre 65 si 91 de ani si rezultatele lor la o rietate de teste mintale. Cei cu niveluri reduse ale vitaminelor, in special tiamina, riboflavina, vitamina Bl2 si vitamina C, erau mai predispusi sa fie insili din punct de vedere emotional, deprimati, agitati, nervosi, anxiosi, iriili, usor descurajati si obositi. De exemplu, cei cu stare vitaminoasa precara erau de doua ori si jumatate mai predispusi la oboseala si furie si de doua ori mai predispusi la exciilitate si iriilitate. De asemenea, prezentau o memorie pe termen scurt mai slaba si reactii mai lente. Cercetatorii au conchis ca tulburarile de comportament, de-pisile prin teste psihosomatice, par in cele mai multe cazuri sa reprezinte primele semne clinice ale deficitului de vitamine.\"
Constant sunt date publicitatii noi cercetari care arata ca diversele suplimente incurajeaza functionarea optima a creierului, lata in continuare ultimele do ale puterii vitaminelor B, C, E, ale coenzimei Q10, acidului alfa-lipoic, ginkgo, fosfatidilserinei si ale altor cate suplimente asupra creierului.
