Nu trebuie sa temeti ca viteza micsorarii creierului se mari pe masura ce imbatraniti, daca pastrati sanatatea, afirma neurologul Jeffrey Kaye, doctor in medicina, director al Centrului pe Probleme de imbatranire si Alzheimer de la Universitatea de Stiinte ale Sanatatii din Oregon. Creierul dumneavoastra ar trebui sa fie la fel de voluminos la 85 de ani ca la 65, afirma el. Medicul a masurat prin scanare RMN volumul creierului a 45 de indivizi sanatosi de-a lungul unei perioade de cinci ani. Rata micsorarii creierului nu s-a accelerat dupa rsta de 65 de ani. In mod surprinzator, dr. Kaye a descoperit chiar ca volumul unor regiuni corticale ale creierului a crescu! la batranete! Aceasta sprijina ideea ca se pot naste noi neuroni chiar si in creierele batrane. Studiul sugereaza ca putem imbatrani normal o vesnicie\", declara el.
In trecut, spune dr. Kaye, cercetatorii credeau ca creierele se micsoreaza din ce in ce mai mult odata cu inaintarea in rsta, deoarece masurau in mod eronat marimea creierelor afectate de Alzheimer, care se contractau, considerandu-le normale. Tehnicile actuale de scanare permit investigatorilor sa depisteze mult mai devreme boala Alzheimer si sa elimine includerea creierelor afectate de ea in aceste cercetari.
Astfel, responsabila pentru declinul masurabil al proceselor mintale, datoraf imbatranirii, este mai curand incefinirea subtila a retelei electrochimice de comunicare decat moartea masi a celulelor cerebrale.
Scanarile TEP arata ca viteza curgerii sangelui prin materia cenusie a cortexului frontal incepe sa se micsoreze in jurul rstei de 50 de ani si ca creierele batrane trebuie in general sa munceasca mai mult la arderea glucozei pentru a prelucra informatiile. Cu rsta, mitocondriile celulelor cerebrale devin din ce in ce mai putin eficiente in producerea energiei. Parte a contractiei si a problemelor mintale se datoreaza si problemele sculare, inclusiv
hipertensiunea arteriala si reducerea circulatiei sanguine. Hipertensiunea arteriala reduce marimea creierului si poate cauza tamari usoare ale tesutului cerebral, and drept rezultat declinul cognitiv.
Principalul motiv pentru care memoria si abilitatile intelectuale ale rstnicilor par sa slabeasca este legat intr-o mult mai mare masura de boala decat de imbatranirea normala, considera acum specialistii. Deosebirea dintre boala si imbatranire nu a fost suficient de limpede\", spune dr. Peter Davies de la Colegiul de Medicina Albert Einstein din New York. Boala Alzheimer nu este o stare naturala de care trebuie sa se teama toata lumea, afirma el. Daca puteti pastra creierul sanatos, el poate functiona perfect toata viata.Intr-ader, un foarte important studiu recent al starii cognitive a rstnicilor, intreprins de cercetatorii de la Centrul pentru Probleme de imbatranire si Sanatate de la University of California din Davis, a descoperit ca declinul mintal este rezultatul bolilor ' diabet, arterita diabetica,
hipertensiune sistolica si Alzheimer in stadiul incipient ', si nu al simplei imbatraniri. Declinul cognitiv nu reprezinta o componenta normala a imbatranirii pentru majoritatea persoanelor rstnice\", declara Mary N. Haan, directorul centrului. 70% dintre cele 5 888 persoane de peste 65 de ani nu erau afectate de declinul memoriei sau al altor facultati mintale, dupa cum au aratat testele standard intreprinse pe parcursul unei perioade de sapte ani, afirma ea. Pierderi semnificative in ce priveste functia cogniti au survenit numai la acelea afectate de forme grave de ateroscleroza sau
diabet si/sau la persoanele care aveau o gena specifica pentru
dementa si Alzheimer. Indivizii and ambele boli si aceasta gena erau de opt ori mai predispusi la a manifesta semne de declin intelectual decat ceilalti.
