Una dintre cele mai inovatoare ramuri ale cercetarii in domeniul cerebral a produs do uimitoare ca felul in care iti utilizezi creierul ii poate alfera insasi forma. Stimularea intelectuala si fizica a creierului poate provoca modificari masurabile ale structurii lui. O asemenea activitate poate determina creierul sa produca noi conexiuni intre neuroni sr sa creeze chiar celule cerebrale noi! Este ceea ce afirma astazi multi oameni de stiinta, in baza cercetarilor foarte recente. Fara dubiu, se petrece la cobai, conform acestor descoperiri remarcabile.
O echipa de cercetatori condusa de William T. Greenough de la Unirsity of Illinois din Urba-na-Champaign a crescut cobai in trei medii diferite ' singuri in custi, cafe doi infr-o cusca si intr-o cusca mare in care erau multi cobai tineri, jucarii si roti de alergat ' un fel de Disneyland al cobailor\", dupa cum s-a exprimat dr. Greenough. El a at complexitatea celulelor cerebrale. Ceea ce a descoperit a fost uluitor. In numai patru zile de expunere la parcul de distractii\", creierele cobailor s-au dezvoltat frenetic ' densitatea sinapselor si lungimea dendritelor au cresut debordant si rapid. Pe scurt, animalele plasate in mediul stimulativ au dobandit subit mai multe conexiuni pentru fiecare celula nervoasa ' mai multe sinapse ' si o padure luxurianta de dendrite. Cre-ierelor lor le-au crescut de asemenea vase sanguine noi pentru a transporta sangele si oxigenul suplimentar necesar hranirii celulelor cerebrale mai acti ale cobailor. In plus, corpurile rotunde ale neuronilor s-au marit. Dr. Greenough i-a pus pe cobai in labirinturi si la alte teste si a descoperit ca animalele stimulate se descurcau mai bine si erau mai destepte.
Cobaii mai batrani plasati in parcul de distractii\" au dezvoltat si ei mai multe conexiuni noi intre celulele cerebrale, in atie cu cei lasati sa lancezeasca intr-un mediu ingradit, plictisitor '
cartofi in cusca\", dupa cum ii numeste dr. Greenough. Totusi, in creierele cobailor batrani, conexiunile noi au crescut mai incet decat creierelor celor tineri.
Dr. Greenough considera ca stilul stimulator de viata ol cobailor a activat unele gene din celulele nervoase, producand proteine ce impulsioneaza noua dezvoltare a dendritelor si a sinapselor.
La fel de incitante sunt studiile mai recente ale neurologului Fred Gage si ale colegilor sai de la Institutul Salk pentru Studii Biologice din La Jolla, California. Ei au luat cobai nou-nascuti si i-au pus pe unii in custi obisnuite de laborator, iar pe altii intr-un mediu imbogatit\" cu tuburi de catarare si roti de joaca, hrana dirsa si multa interactiune sociala. Doua luni mai tarziu, cobaii adolescenti\" au fost supusi unui examen cerebral, folosindu-se o substanta marcatoare pentru a evidentia noile celule cerebrale. Conform doctorului Gage, cercetatorii au numarat toate celulele din hipotalamusul ambelor grupuri de cobai. Cobaii crescuti in custile obisnuite au avut 270 000 de neuroni hipotalamicr in fiecare emisfera. In mod incredibil, cobaii crescuti in mediul plin de distractii si jocuri au avut 50 000 de celule nervoase in plus in hipotalamusul din fiecare emisfera. Astfel, mediul stimulator a odus cu aproape 20% moi multe celule cerebrale suplimentare, plasate strategic in centrul memoriei si al invatarii din creier!
Alte teste pe cobai stimulati au aratat in esenta aceeasi crestere uimitoare a numarului de neuroni si de dendrite. In plus, cobaii crescuti intr-un mediu stimulator s-au dodit mai destepti, descurcandu-se mai bine la testele de memorie si de invatare de tip labirint cu apa decat cobaii adapostiti in medii spartane. Unii neuroni, explica oamenii de stiinta, se formeaza in creierele animalelor dupa nastere, dar de obicei mor repede. In cazul animalelor stimulate, celulele nou formate continua in mod misterios sa traiasca, sporind capacitatea intelectuala. Janice Juraska, neurolog la Unirsity of Illinois, gaseste ca experimentele de acest fel constituie o demonstratie unica a puterii mediului inconjurator de a forma creierul\". Implicatiile pentru copin mici sunt uluitoare.
