Marele moment a venit peniru ginkgo in 1977, intr-un studiu dublu-orb publicat in Journal of fhe American Medical Association. Dr. Itil si colegii sai, printre care dr. Pierre Le Bars, au testat ginkgo (sub forma Schwabe Egb 761 sau Ginkgold) intr-o doza zilnica de 120 mg pe 137 de pacienti cu
dementa cauzata fie de atacuri cerebrale, fie de Alzheimer. Dupa un an, 30% dintre bolnavi au obtinut rezultate mai bune la testele de memorie si judecata, iar personalul medical a considerat ca dispozitia si comportamentul lor social sunt mai bune decat ale celor care primisera un placebo. Concluzia: bolnavii care au luat ginkgo nu au prezentat semne de inrautatire a deteriorarii mintale, cum s-a intamplat in cazul acelora care au luat placebo, ba chiar au manifestat o usoara ameliorare a functionarii sociale. Cercetatorii au presupus ca o doza mai mare ' 240 mg pe zi ' ar putea fi si mai eficienta cand deteriorarea creierului este atat de ansata.
Multi cercetatori incep sa ia ginkgo imediat ce ajung la rsta mijlocie. Rationamentul lor suna astfel: daca ginkgo a intarziat instalarea unei boli atat de periculoase ca Alzheimer, poate, foarte probabil, preveni aparitia primelor simptome. La urma urmei, spun expertii, Alzheimer nu se instaleaza peste noapte, ci este un eveniment culminant ce urmeaza multor ani de declin treptat al functionarii cerebrale. Se crede acum ca deteriorarea cogniti usoara, semnele timpurii de pierdere a memoriei, constituie un precursor al bolii Alzheimer. Astfel, daca intarziati sau preveniti aceste evolutii cerebrale daunatoare, puteti evita aparitia tamarilor cerebrale de tipul dementei.
