Urmand o pista usor diferita, dr. Mattson a descoperit ca reducerea caloriilor contribuie intr-o alta maniera la imunizarea celulelor cerebrale impotri deteriorarii si a bolii. impreuna cu colegii sai, a depistat modificari celulare specifice in celulele cerebrale ale animalelor hranite cu putine calorii. Remarcabil, a obsert ca excesele alimentare slabesc celulele cerebrale sau le induc deteriorarea si reciproc, reducerea caloriilor stimuleaza celulele nervoase, facan-du-le mai puternice si mai rezistente la tamare. Animalele malnutrite sunt mult mai putin predispuse sa dezvolte semnele deteriorarii neuronale caracteristice bolilor cerebrale degenerative ca Alzheimer, Par-kinson si Huntington.In unele teste recente, dr. Mattson a redus consumul caloric al unui lot de cobai tineri (in rsta de doua luni ' abil cu rsta de cinci ani la oameni) cu 30% fata de cel al cobailor lasati sa manance cat vor. Apoi, toti cobaii au fost supusi unor
toxine cerebrale ce simuleaza distrugerea neuronilor din hi-potalamus, asa cum se intampla in Alzheimer, si distrugerea celulelor nervoase din sistemul nervos striat, o regiune a creierului afectata in Parkinson. Dupa aceea, animalele au fost intate sa indeplineasca actiuni care implicau memoria, capacitatea de intare si coordonarea motorie. Incontesil, animalele hranite cu
regimuri calorice reduse s-au descurcat mult mai bine la testele de functionare
mintala si motorie. Efectele benefice ale restrictiilor in
dieta au fost uluitoare\", afirma dr. Mattson.
De exemplu, cobaii lasat) sa manance cat au vrut au prezentat severe deficiente de memorie, dar cei cu restrictii de calorii au prezentat o memorie intacta sau aproape intacta, in ciuda atacurilor toxice asupra creierelor lor. La testele de echilibru si aptitudini motorii, cobaii cu dieta restrictionata au rezistat trei minute inainte de a cadea de pe o bara ce se inrtea incet. Cobaii bine hraniti au cazut in mai putin de un minut. insa doda protectiei a venit cand celulele cerebrale ale animalelor au fost examinate minutios post-mortem. Dupa trei luni, numarul celulelor cerebrale ale cobailor bine hraniti era numai jumatate din cel corespunzator animalelor cu restrictii de calorii! Consumul redus de calorii Ie-a protejat cum creierul impotri distrugerii masive.
Implicatia este, desigur, ca si creierele umane ar putea avea de castigat. intr-ader, noile do sugereaza ca aceasta este situatia. Cu aproximativ 10 ani in urma, dr. Richard Mayeux de la Colegiul Chirurgilor si Medicilor de la Columbia University a inceput sa urmareasca 1 500 de oameni sanatosi pentru a determina impactul regimului lor
alimentar supra aparitiei bolilor cerebrale degenerative. El a descoperit ca numarul de calorii produce o mare diferenta. Tinand cont de greutatea corpului, persoanele care au consumat mai putine calorii au prezentat o reducere substantiala o riscului bolii Alzheimer\", spune el. in plus, creierele cele mai protejate\" au apartinut persoanelor cu regimuri alimentare sarace in calorii, dar bogate in proteine si carbohidrati. Si riscul dezvoltarii bolii Parkinson a fost redus in cazul regimurilor alimentare cu putine calorii.
Dr. Maftson afirma ca usoara infometare\" sau imputinarea numarului de calorii a solicitat celulele cerebrale, facandu-le mai puternice. Este similar situatiei in care cu cat iti folosesti mai mult muschii, cu atat devin mai puternici si mai rezistenti. La fel se intampla cu neuronii\", spune el. Mattson considera ca atunci cand sunt solicitate, celulele nervoase activeaza\" anumite gene care stimuleaza dezvoltarea creierului, facand celulele mai rezistente la atacul radicalilor liberi, in urma caruia se poate produce degenerarea creierului.
La cobai, protectia cerebrala s-a instalat dupa una sau doua luni de restrictiona re a caloriilor, spune dr. Matfson. Echilentul uman ar fi de cati ani. Pen-tru a se supune acelorasi restrictii de calorii, un american tipic ar trebui sa renunte la intre 700 si 1 000 de calorii zilnic, reducandu-si consumul de la o medie de 2 500-3 000 de calorii pe zi la 1 800 pana la 2 000 de calorii pe zi. Mattson, care are 1 75 de centimetri si 57 de kilograme, spune ca mananca 2 000 pana la 2 200 de calorii in fiecare zi.
Pentru americani, o reducere drastica a caloriilor nu este ce usor de realizat, accepta dr. Mattson. Dar ei crede ca merita sa se ia in considerare miza ' creierul. impreuna cu alti oameni de stiinta cauta si alte solutii, medicamente sau masuri mai putin severe, care sa produca un efect asemanator restrictiei de calorii. Totusi, daca nu puteti face reduceri serioase, chiar si cele mai modeste ar putea fi de folos in intarzierea declinului mintal. Orice calorie neconsumata si nearso inseamna mai putini radicali liberi care sa atace creierul.
IDEEA DE BAZA,: Arderea unui numar mai mare de calorii slabeste celulele cerebrale st accelereaza imbatranirea creierului.
