Dr. Stanley Rapoport, de la Institutul National pe Probleme de imbatranire, a folosit scanari TEP pentru a studia creierele unor persoane cu varste intre 20 si 93 de ani. Din fericire, scanarile TC arata fara dubiu ca un creier sanatos nu sufera o pierdere masiva de neuroni, declara el. Intre 20 si 70 de ani, pierderea medie a masei creierului este de aproximativ 10%, doar doua zecimi de procent pe an. Micsorarea, chiar nesemnificativa, a creierului odata cu inaintarea in varsta poate parea alarmanta. Dar in realitate, spune dr. Rapoport, poate insemna destul de putin in ce priste diminuarea performantei mintale. Si mai ales nu inseamna o scadere semnificativa a capacitatii intelectuale ori amenintarea cu boala Alzheimer in viitor.
Dr. Rapoport observa ca schimbarile anatomice si meolice care apar firesc in creierul care imbatraneste sunt foarte subtile\" si produce numai o usoara diminuare a activitatii cerebrale. El considera ca adeseori pierderea se produce in regiunile cerebrale noncritice pentru functionarea intelectuala. Mai mult decat atat, creierele mai batrane dispun de cai compensatorii: de pilda, isi extind sistemele sinoptice astfel incat sa inchida interstitine atunci cand se pierd sinapse, reorganizandu-se pentru a recruta alte regiuni neuronale, sau pur si simplu fac mai mult efort.
Ceea ce varstnicii percep drepf memorie slabi-ta ' sindromul imi sta pe limba\" ' nu esfe o defectiune iremediabila a sistemului, ci doar o incetinire. Cea moi obisnuita problema a creierului legata de imbatranire pare a fi viteza prelucrarii informatiilor] Cercetarile intreprinse de dr. Rapoport si de altii arata ca, la batranete, creierele reactioneaza mai incet si au nevoie de mai mult timp pentru a sfoca, prelucra sau recupera informatia. Recuperarea informatiei se produce cu o incetinire de aproximativ 10% dupa varsta de 70 de ani.
Varstnicii, oricat ar fi de inteligenti sau oricat de intacta le-ar fi memoria generala, nu ii pot egala pe tineri la testele mintale ce implica prelucrarea unor informatii nefamiliare. Chiar si geniile recunoscute, aflate inca in forma maxima ca dirijori, de exemplu, obtin mai putine puncte la anumite teste in care se cere potrivirea cifrelor cu simboluri sau rezolvarea unor probleme spatiale sau aritmetice decat cei mai putin abili elevi de liceu. Dar precizia memoriei si fluenta rbala nu se diminueaza neaparat odata cu inaintarea in varsta.
Creierele batrane sanatoase pot de obicei recupera informatiile la fel de bine, chiar daca nu la fel de repede, ca acelea tinere. Rezultatul este bun, doar ca este obtinut dupa ceva mai mult timp\", spune dr. Rapoport.
[Pe langa incetinirea proceselor mintale, cea mai afectata de imbatranirea normala pare a fi memoria pe termen scurt ' capacitatea de a-ti aminti informatii dobandite recenit' spun specialistii. Dar James McGaugh, directorul Centrului pentru Neurobiologia invatarii si Memoriei de la Unirsity of California din Irvine, a aceasta pierdere cu prezbitismul, o caracteristica nedebilitanta a imbatranirii.
In plus, intr-un anumit tip de activitate mintala, varsta aduce un avantaj. Se numeste inteligenta cristalizata\" ' acumularea de cunostinte specializate de-a lungul anilor, pronite din experienta de viata si necesitand o banca mai mare de memorie, abilitati rbale superioare si judecata. Ea este foarte diferita de asa-numita inteligenta fluida\", de care se bucura tinerii si care reclama viteza in tratarea situatiilor nefamiliare. In timp ce creierele batrane nu pot tine pasul cu cele tinere in ce priste inteligenta fluida\", ele exceleaza in taramul mintal al cunoasterii sau inteligentei cristalizate\".
