De catava vreme a aparui si capata o toi mai larga circulatie in lume o expresie noua: bombardamentul informational" Aceasta formulare sugestiva deriva din extraordinarul avant al stiintei, din ritmul fara precedent in care se acumuleaza cunostintele noi ale omenirii despre natura si societate. Aceasta il obliga desigur pe omul societatii modeme sa si le insuseasca, spre a face fata cerintelor profesiunii sale si ale vietii, ceea ce presupune o solicitare deseori foarte intensa si prelungita a facultatilor sale intelectuale.
Se inmultesc intr-o proportie considerabila si caile, canalele prin care o imensa cantitate de informatie se transmite oamenilor. Este vorba de mass media", denumire sub care sunt cuprinse dirsele mijloace de raspandire in masa a culturii, in primul rand radiodifuziunea, televiziunea, cinematograful, apoi imprimatele de mare tiraj, discul etc. Toale acestea ajung pana la intimitatea vietii noastre familiale si au. evident, nu numai un rol informativ, ci si unul distractiv si foarte frecnt educativ.
Cert este insa Capiul ca extinderea si accesibilitatea acestor mijloace de culturalizare si informare, pe langa serviciile incontesile aduse societatii, prezinta si un anumit rers care nu poale Ci ignorat. S-a constatai astfel ca excesul de ..consum de mass media" duce la o suprasolicitare senzoriala, la obosirca. daca nu chiar la imbolnavirea unor organe de simt (tulburari oculare, auditi). La acestea se pol asocia deformatii osoase, datorita pozitiilor vicioase prelungite, daca tinem scama ca numerosi copii consuma" intre 14 si 16 orc saptamanal in fata televizorului.
Deosebii de periculoase sunt consecintele directe asupra echilibrului emotional si in general asupra sanatatii mintale, prin reducerea orelor de somn. prin dereglarea ritmului obisnuit de viata si, sa adaugam, prin ceea ce a primit in zilele noastre numele de contaminare psihica". Se vorbeste mult astazi de contaminarea mediului, ca despre o problema majora a contemporanei-latii. Dar mediul poate fi impurifical nu numai de microbi, fum sau radiatii, ci si de anumiti factori care pol actiona negativ asupra sanatatii psihice. Deci nu numai litosfera (scoarta terestra), hidrosfera (inlisul de apa) si atmosfera (acrul) pol sa fie poluate, ci si noosfera.
adica inlisul de idei", spiritualitatea. Ne referim la excesul raspandirii prin film, TV si prin unele publicatii a unor aspecte de violenta gratuita sau de crolism vulgar, comercial".
Un alt potential negativ pentru sanatatea mintala, asupra caruia staruie mai multi autori din tara noastra, provine de la pericolul subsolicitarii ideati, in sensul ca prin mijloacele informarii de masa se traasmit publicului multe produse finite" ale stiintei si culturii, ceea ce nu stimuleaza gandirea creatoare si expune la o comoditateIn informare si in preocupari, la lenevirea gandirii, la uniformizare si monotonie. Se poate naste o obisnuinta de a primi de-a gata stiri, recomandari, de a participa in mod pasiv la o serie de dezbateri privind multiple aspecte ale vietii. Cinematograful ne aduce adesea pe ecrane o sectiune gata filmata. Televiziunea, cu imaginile ei atracti, inlocuieste mereu mai mult lectura si studiul individual, deci framantarea si procesul de dezbatere interioara a problemelor de viata.
Cele aduse in discutie nu reduc deloc din valoarea exceptionala a mijloacelor de informatie si cullura proprii secolului nostru, numit de unii autori secol al mass-media". Trebuie numai impiedicat ca ele sa afecteze sanatatea mintala, si aceasta prin priceperea de a evita abuzurile si. in special, prin cultivarea spiritului de discernamant critic, de selectie activa.
Orice telespectator, bunaoara, cat de pasionat ar fi. poate si trebuie sa 11c atent ca televizorul sa nu devina pentru el unica sursa de informare, de cullura si de distractie. Pentru a se evita o astfel de ingustare a spiritului, un rol important ' potrivit opiniei unor sociologi romani ' revine microgrupurilor primare", adica familiei si scolii, a caror inraurire trebuie sa duca la o mai buna filtrare a influentelor mass-media, la promovarea unei atitudini acti si selecti in insusirea culturii difuzate pe aceste cai.
Este necesar sa se culti, de asemenea, deprinderi igienice in organizarea rationala a timpului afectat activitatii, radio-tclccmisiunilor si spectacolelor ctc.
Instigatii efectuate pe loturi mari de populatie atesta ca preocuparile speciale ale familiilor pentru dozarea urmaririi programelor de radio si televiziune la domiciliu sunt aproape inexistente. Mai mult decat atat, s-a exprimat deseori si opinia ca n-ar fi necesara selectionarea de catre parinti a programelor pe care sa le vizioneze copin si nici indrumarea acestora din urma. In realitate, in familie se pot initia discutii asupra celor vizionate, ascultate sau citite, in derea stimularii unor aprecieri adecvate, a raportarii acestora la sistemul de valori si la obiectile societatii in care traim.
