Aceasta boala a fost descoperita in anul 1901 de catre psihiatrul si neuropatologul german Alois Alzheimer in timp ce examina o pacienta care prezenta tulburari cognitive progresive, halucinatii, idei delirante si degradarea personalitatii sociale. Dupa examinarea pacientei doctorul german pune un diagnostic vag: "boala uitarii". Dupa moartea pacientei psihiatrul german a examinat amanuntit creierul acesteia descoperind mai multe modificari necunoscute pentru acea perioada. Dupa aceste descoperiri Alois Alzheimer a prezentat in cadrul unor conferinte de specialitate acest caz bizar pana atunci drept "o imbolnare particulara a scoartei cerebrale".
Denumirea de "boala Alzheimer" a fost utilizata pentru prima data de Emil Kraepelin, un alt psihiatru german in manualul sau 10 ani mai tarziu.
De-a lungul timpului aceasta boala a captat atentia mai multor specialisti care au desfasurat investigatii amanuntite ajungand astfel sa creioneze in linii mari principalele trasaturi ale bolii.
In zilele noastre "morbus Alzheimer" sau boala Alzheimer este cunoscuta drept o afectiune degenerativa progresiva a creierului care apare mai ales la personele de varsta inaintata, producand o deteriorare din ce in ce mai accentuata a functiilor de cunoastere ale creierului, cu pierderea capacitatii intelectuale ale indidului si a valorii sociale a personalitatii sale, asociata cu tulburari de comportament. Este forma cea mai comuna de declin mintal la persoanele in varsta si a devenit tot mai frecventa o data cu cresterea longetatii. Din aceste motive gratatea bolii a fost recunoscuta mondial si in fiecare an pe data de 21 septembrie este comemorata ziua internationala a bolii Alzheimer.
Cuprins:
DATE PRIVIND INCIDENTA |
sus  |
Boala Alzheimer este cea mai frecventa forma de dementa la persoanele in varsta si reprezinta jumatate din cazurile totale de dementa. Pentru tarile europene se estimeaza ca la persoanele in varsta de 65 de ani frecventa bolii este de 2-3%, la varsta de 70 de ani de 3%, la 75 de ani de 6%, iar peste 85 de ani de 25-40%. In urma unui studiu desfasurat in Franta, s-a constatat ca 17,8% din persoanele trecute de 75 de ani sufera de aceasta boala, sau de o forma inrudita cu dementa.
Potrivit statisticilor din Romania, incidenta tulburarilor mintale a crescut de la 605,2 persoane la 100000 de locuitori in anul 1975, la 883,3 persoane/100000 de locuitori in 1993. Cele mai recente statistici au relevat faptul ca 24,3 milioane de persoane din intreaga lume sufera de Altzheimer , iar in Romania conform O.M.S. sunt inregistrate 150.000 de cazuri, numarul acestor cazuri putand ajunge pana la 350.000 datorita faptului ca numerosi bolnavi nu sunt inca diagnosticati si inregistrati in baza de date.
DATE PRIVIND ETIOLOGIA |
sus |
Cu toate ca aceasta boala este studiata de mai bine de un secol nu se cunosc cu certudine cauzele care o provoaca. Se considera ca la baza aparitiei Alzheimer-ului ar sta un numar mai mare de cauze printe care: pierderea neurotransmitatorilor ( acetilcolina in principal) care impiedica functionarea normala a creierului. De asemenea sunt predispuse la aceasta boala persoanele care au avut in familie un caz de Alzheimer. S-a stabilit ca o persoana care are o ruda de gradul 1 care sufera de aceasta boala, are sanse de la 26% pana la 45% sa dezvolte si ea aceasta maladie. Dat fiind faptul ca Alzheimer-ul se afla in stransa legatura cu cromozomii,(in special cromozomii 1, 14, 21) si persoanele care sufera de sindromul Down pot dezvolta aceasta boala.
Alti factori favorizanti sunt considerati a fi: varsta inaintata, diferite boli ca diabetul, hipertensiunea arteriala, nivelul crescut de colesterol, nivel scazut de vitamine, sedentarism intelectual, unele bacterii si virusuri, fumatul, consumul de alcool, precum si expunerea la metale usoare precum zincul, plumbul sau aluminiul (provenit din deodorantii cu aluminiu, acest metal avand efecte neurotoxice).
Datorita complexitatii acestei boli precum si incertitudinea cu privire la cauzele generatoare, specialistii nu au reusit sa explice cu exactitate mecanismul de aparitie al Alzheimer-ului si s-au rezumat la emiterea unor ipoteze ( ipoteza colinergiana, ipoteza alterarii si acumularii de proteina "tau", ipoteza acumularii de beta-amiloid).
EVOLUTIE SI PROGNOSTIC |
sus |
Aceasta boala progreseaza in timp, insa rapiditatea agravarii depinde de organismul fiecarui pacient.
Unele persoane pot avea manifestări minime pānă īn fazele tardive ale bolii, alte persoane pierd capacitatea de a efectua activităţi zilnice deja īntr-o fază precoce a bolii. Nu există pānă īn prezent posibilitatea unei vindecări. O persoană afectată de boala Alzheimer trăieşte īn medie 8 - 10 ani de la apariţia primelor simptome, dacă nu intervin alte cauze intercurente de moarte.
Evolutia bolii este impartita in trei faze:
1. faza initiala caracterizata prin: pierderea orientarii, neadaptarea la unele situatii noi, reactii intarziate, memorare incetinita, tulburari de judecata, decizii gresite, iritabilitate, neliniste;
2. faza intermediara caracterizata prin: nerecunoasterea persoanelor din familie, dificultati de citit, scriere sau calcul, greutati in a se imbraca singur, probleme de gandire logica, ostilitate, pierderea orientarii temporare, suspiciune nejustificata, idei de persecutie, gelozie, urmarire, necesitarea unei supravegheri si ingrijiri permanente;
3. faza avansata (tardiva) in care pacientii nu-mi mai amintesc de activitatile elementare precum spalatul, imbracatul, mersul la toaleta, pierderea abilitatii de a mesteca alimentele, de a inghiti, dificultati in mentinerea echilibrului, dificultati de mers, stari confuzive, pierderea capacitatii de a comunica prin cuvinte, pierderea controlului asupra sfincterelor.
Pana in acest moment nu se cunosc mijloace de prevenire a bolii Alzheimer. Desi nu s-a gasit nicio substanta sau un remediu care sa impiedice aparitia acestei boli, cercetatorii studiaza anumite substante menite sa diminueze riscul de aparitie al bolii sau sa incetineasca desfasurarea ei.
Ca metode de prevenire putem considera:
1. tratarea bolilor deja instalate, care pot reduce riscul de dezvoltare a Alzheimer-ului;
2. corectarea sau modificarea completa a stilului de viata: renuntarea la anumite activitati daunatoare precum fumatul, consumul de alcool;
3. adoptarea unei alimentatii sanatoase bazate pe multe legume, fructe, peste si renuntarea la obiceiurile alimentare gresite;
4. exercitii mentale care trebuiesc facute pe tot parcursul vietii, deoarece se considera ca educatia pe tot parcursul vietii intarzie aparitia dementei;
5. diminuarea expunerii la plumb poate reduce riscul de aparitie al bolii de 3-4 ori conform cercetatorilor din Ohio;
6. evitarea folosirii deodorantelor care contin aluminiu. In urma unor invstigatii post-mortem asupra persoanelor care au suferit de Alzheimer, s-au descoperit cantitati mari de aluminiu in creierul acestora;
7. terapia de substitutie hormonala la femeile aflate in postmenopauza sau luarea de medicamente precum aspirina sau ibuprofenul ar putea dovedi o anumita protectie impotriva acestei boli;
8. utilizarea unor statine. Conform unor studii recente s-a aratat faptul ca acestea pot reduce riscul de aparitie al Azheimer-ului prin scaderea colesterolului.
9. aportul crescut de viatmine in special vitamina E si vitamina C ;
10.practicarea unor sporturi sau cel putin a unor exercitii fizice pentru a mentine atat integritatea intelectuala cat si cea fizica.
Cu toate ca specialistii neuropatologi cat si cei din domeniul psihiatriei propun o serie de metode de prevenire a bolii Alzheimer, toate raman la stadiul de supozitii deoarece nu exista dovezii clare si certe cu privire la randamentul dat de acestea.
TRATAMENTUL Boalii Alzheimer |
sus |
In prezent, nu exista un tratament curativ pentru boala Alzheimer. Asta nu inseamna ca nu exista si solutii de ameliorarea a funciilor cognitive. Cea mai importanta parte a tratamentului o constituie reducerea simptomatologiei si incetinirea bolii.
In ceea ce priveste tratamentul medicamentos propus pentru Alzheimer, s-a constatat ca numai doua clase de medicamente sunt eficiente: inhibitorii de colinesteraza (pentru tratarea simptomelor usoare ale bolii). Acestea au menirea de a creste nivelul acetilcolinei in anumite regiuni ale creierului. Cea de-a doua clasa de medicamente este reprezentata de memantina, care este si singurul medicament aprobat pentru tratarea formelor severe de boala avand rolul de proteja neuronii.
Sunt desfasurate de asemenea numeroase studii cu privire la descoperirea unor medicamente inovatoare si chiar a unui vaccin impotriva Alzheimer-ului.
Pe langa tratamentul medicamentos sunt si modalitati naturiste care incearca sa gaseasca leac acestei boli, dar si acestea ca si restul metodelor raman tot sub semnul indoielii si al incertitudinii.
PROBLEME SOCIALE |
sus |
. Cercetatorii britanici au descoperit o legatura intre aparitia bolii Alzheimer si cresterea nivelului de acizi grasi de tipul omega 6 (acestia se gasesc in carnea rosie, in carnea de pui, in cereale, in oua, in nuci si majoritatea uleiurilor vegetale). Controlarea acestor acizi la nivelul creierului ar putea ajuta la tratarea acestei boli. Controlul acestor acizi se poate face cu ajutorul unei diete.
. Anumite activitati desfasurate in fata calculatorului menite sa solicite imaginatia si gandirea logica pot constitui o forma de terapie care duce la incetinirea progresului bolii.
. Alzheimer-ul este considerat mai putin grav decat cancerul si SIDA dar de aceeasi gravitate ca infarctul si accidental vascular.
. Cele 3000 de E-uri dintre care numai 201 aprobate de Ministerul Sanatatii, pot provoca singure toata simptomatologia bolii Alzheimer.
. Radiatiile electromagnetice ale televizorului, calculatorului, telefonului mobil, precum si ale altor aparate electrocasnice, combinate cu unele din atmosfera, produse de lipsa de curatenie (sindromul casei insalubre) pot fi si ele o sursa favorizanta a bolii.
. Ceasurile cu cuart (de la mana si din incapere) pot produce perturbatii drastice in organism, emitand oscilatii electromagnetice subtile, care le "zapacesc" pe cele ale corpului uman generand astfel aparitia bolii.
. Rutina zilnica favorizeaza aparitia Alzheimer-ului. Acest lucru poate fi evitat prin abordarea unor lucruri noi in fiecare zi.
. Persoanele cu o viata sociala activa dezvolta un risc scazut de aparitie al bolii.
. Invatarea unui cuvant nou din dictionar in fiecare zi asigura o buna functionare a activitatii intelectuale si reduce de asemenea riscul de aparitie al Alzheimer-ului.
. Integramele, careurile, jocurile de cuvinte incrucisate nu sunt numai un mod de relaxare ci pot asigura de asemea si efort intelectual binevenit.
. Un alt mod de a "pune la treaba mintea" este si invatarea numerelor de telefon care solicita gandirea.
. Activitati precum privitul la televizor sau ascultatul radioului pot ajuta de asemenea la evitarea dezvoltarii simptomelor bolii.
. Cartile sunt si ele foarte utile in prevenirea Alzheimer-ului, citite in fiecare seara sau pur si simplu utilizate in jocuri interactive cu prietenii, ele au acelasi efect benefic.
DATE PRIVIND INCIDENTA
