Studiul desfasurat in Cluj Napoca si Dej in anii 2001/ 2002 a urmarit sa e prevalenta factorilor de risc cardiovascular la doua grupuri de muncitori feroviari, mecanicii de locomotiva, considerati grup profesional la risc, si un grup martor, si sa detecteze la aceste doua grupuri prezenta comportamentelor cu risc cardiovascular.
Am constatat prezenta unor factori de risc cardiovascular de tipul fumatului, ce parea sa aiba o amploare semnificativa, la prima dere, in special la mecanicii de locomotiva. Am hotarat, astfel, la vremea aceea, ca ar fi interesanta si utila analiza sistematica a factorilor de risc cardiovascular la acesti indivizi, precum si chestionarea mai detaliata cu privire la stilul de viata, tot prin prisma impactului asupra riscului cardiovascular.
Pe de alta parte, nu exista multe date in literatura cu privire la acest subiect, respectiv stresul profesional si FRCV la muncitorii feroviari, astfel incat tema a denit incitanta si prin noutate. Am pornit de la ideea ca profesiunile stresante, ca de exemplu cea de mecanic de locomotiva, influenteaza morbiditatea si mortalitatea prin boli cardiovasculare, pe de o parte, iar pe de alta parte, favorizeaza aparitia unor obiceiuri daunatoare, de asemenea cu rasunet asupra morbiditatii cardiovasculare (fumat, sedentarism) (64, 65, 68, 134).
S-a urmarit area prevalentei FR pentru boala coronariana la doua grupe de muncitori feroviari, mecanicii de locomotiva (considerati grup profesional la risc) si un grup martor.
Mecanicii de locomotiva lucreaza in schimburi neregulate, care se pliaza pe mersul trenurilor si nu respecta ritmurile circadiene ale individului. Astfel, un mecanic de locomotiva poate intra in cursa la orice ora din zi si din noapte, in functie de graficul trenurilor; exista obligativitatea ca mecanicii de locomotiva sa aiba un interval de odihna de minimum opt ore intre curse, altfel nu li se permite sa plece in cursa urmatoare; exceptia o fac mecanicii de manevra, care nu pleaca in curse, ei neparasind depoul; acestia lucreaza in regim de 12/24 ore si sunt formati, in general, din indivizi cu anumite probleme psihologice sau medicale ce ii fac inapti pentru meseria de mecanic de locomotiva. Acestia nu au intrat in studiul de fata.
Nu am facut distinctia intre mecanicii de locomotiva de pe trenurile de marfa si cei de pe trenurile de calatori, desi sunt studii care au at cele doua categorii profesionale intre ele si au gasit o prevalenta mai mare a HTA la mecanicii de pe trenurile de marfa, justificand acest lucru prin faptul ca acestia din urma sunt mai afectati de programul de lucru mai imprevizibil, cu o durata mai mare a curselor. Vom reni mai tarziu asupra acestor date.
Exista mai multe modele de stres profesional, cele mai cunoscute fiind modelul effort/reward imbalance al lui Siegrist (135) si modelul Karasek (136).In modelul lui Siegrist, efortul se masoara in nilul cerintelor si obligatiilor de la locul de munca (efort extrinsec), precum si nilul de implicare a individului (orcommitment, efort intrinsec).
Modelul Karasek are urmatoarele componente:
. Cerintele psihologice (psychologicaljob demands) care cuprind: munca grea, munca excesiva, munca rapida, conflicte, cerinte contradictorii, timp redus ativ cu cerintele.
. Puterea de decizie {decision latitude) care cuprinde: puterea de a-si utiliza cunostintele, talentele {skill discretion) si autoritatea la locul de munca {decision authority).
Pe baza acestor elemente exista patru categorii de stres profesional:
1. Iov strain (cu putere crescuta de decizie si cerinte reduse). Exemple: depanatori, padurari, stomatologi.
2. acti (cu putere crescuta de decizie si cerinte crescute). Exemple: bancheri, medici, profesori, controlori de trafic, mecanici de locomotiva.
3. pasi (cu putere redusa de decizie si cerinte reduse). Exemple: agenti publicitari, personal de ingrijire, portari, functionari.
4. high strain (cu putere redusa de decizie si cerinte crescute). Exemple: asistente medicale, chelneri, asamblatori (meseriile ce presupun automatism).
Datele cu privire la stresul profesional al unui anumit grup se pot culege prin mai multe modalitati, dupa Greiner&Krause (137):
1. aplicarea de chestionare standardizate de tipul JCQ (job content questionnaire) sau PSJSQ (psychosocial job strain questionnaire).
2. metoda atribuirii (expunerea la stresul profesional se deduce din insasi natura profesiei) - folosita de noi.
3. analizarea de catre un observator extern (expert) a caracteristicilor locului de munca.
Noi am pornit de la premisa ca profesiunea de mecanic de locomotiva este una stresanta si am inclus-o, pe baza datelor existente, in categoria acti (adica cerinte crescute, munca solicitanta, dar si prezenta puterii de decizie, a oportunitatilor profesionale (perfectionare continua), a recompenselor, inclusiv materiale, desi, dupa cum am aratat, exista o serie de probleme legate de acest aspect in ultimii ani).
In ceea ce priste grupul martor, am ales de asemenea indivizi din randul SNCFR, dar cu alte particularitati ale meseriei lor: munca de birou, care este mai mult sau mai putin monotona, nu afecteaza ritmurile circadiene, nu implica o solicitare fizica sau psihica neobisnuita, fiind grevata, insa, de riscurile fumatului pasiv si mimetismului in ceea ce priste unele obiceiuri daunatoare (fumat, obiceiuri alimentare); lacatusii, magazinerii si electricienii lucreaza in ateliere sau in statie, intre linii (cazul magazinerilor), nu lucreaza in schimburi nocturne, nu sunt in mod deosebit solicitati fizic sau intelectual, nu au o responsabilitate deosebita (poate cu exceptia magazinerilor, dar fara sa existe responsabilitatea pentru alte vieti omenesti), fiind, entual, favorizati in atie cu functionarii in ceea ce priste activitatea fizica (lucru valabil cel putin teoretic; vom dea in continuare daca acest fapt se valideaza prin chestionarele noastre aplicate).
Pornind de la ideea ca mecanicii de locomotiva sunt supusi unui stres suplimentar prin natura muncii lor, am vrut sa analizam situatia factorilor de risc cardiovascular la acest grup populational (profesional), precum si prevalenta bolilor cardiovasculare la acesta; de asemenea, am analizat situatia comportamentelor cu risc cardiovascular la cele doua grupuri, pornind de la aceeasi idee, ca stresul psihic este capabil sa induca si/sau sa intretina o anumita categorie de comportamente, strans corelate cu riscul cardiovascular; mentionam ca exista o serie de criterii medicale care desemneaza un individ angajat al SNCFR apt sau inapt pentru a lucra in Siguranta Circulatiei; de aceea, nu ne-am asteptat, de la bun inceput, sa am o prevalenta crescuta a bolilor cardiovasculare la acesti indivizi.
In alta ordine de idei, am ales pentru studiu indivizi tineri ( Material si metode), la care, de asemenea, nu ne asteptam ca prezenta patologiei cardiovasculare sa fie semnificativa. Dar am urmarit sa silim in ce masura si daca stresul profesional isi pune amprenta pe stilul de viata al acestor indivizi si influenteaza aparitia unor FR.
Am ales in studiul nostru doar barbati pentru a pastra echilibrul intre cele doua grupuri, dat fiind faptul ca in grupul studiat de mecanici de locomotiva nu exista nici o femeie (nu exista femei in randul mecanicilor de locomotiva, in general); in grupul martor, ar fi putut intra un numar mare de subiecti de sex feminin, dar ar fi aparut o serie de probleme legate de calculul riscului, de datele de prevalenta etc.
Metoda de lucru: am ales doua esantioane independente, reprezentati: unul expus riscului (mecanicii de locomotiva), iar celalalt non-expus (grupul martor). Riscul, in cazul nostru, se refera la prezenta stresului profesional, iar factorul aleator sunt boala si factorul de risc, care au fost urmarite la cele doua esantioane.
Alegerea a fost facuta pe grupuri profesionale, iar urmarirea a fost de tip studiu clinic analitic observational, culegerea datelor fiind facuta in mod direct (observare, examen clinic si paraclinic, interviu) si a fost de tip esantion reprezentativ; cercetarea a urmarit frecnta enimentelor induse de factorul de risc - in cazul nostru, stresul profesional, studiindu-se aparitia in timp a imbolnavirii; am considerat ca moment de incepere a expunerii momentul angajarii in cadrul SNCFR, moment in care indivizii luati in studiu erau sanatosi.
Acest studiu este de tip transrsal, adica a permis studierea la un moment dat a unui grup de subiecti, iar perioada de urmarire a fost de 12 luni. El permite o prezumtie a implicarii unui factor in producerea unui fenomen (in cazul nostru, este studiata relatia stres profesional - risc cardiovascular). Au fost luati in studiu in total 801 indivizi, impartiti in doua grupuri, dupa cum urmeaza:
A. 496 de mecanici de locomotiva, atat de pe trenurile de calatori, cat si de pe trenurile de marfa, controlati din punct de dere medical la Policlinica CFR Dej, cu varste cuprinse intre 25 si 50 de ani
B. un grup martor format din 305 barbati cu varste intre 22 si 52 de ani, cu meserii relativ eterogene:
. lacatusi de intretinere (85)
. electromecanici instalatii fixe (25)
. magazineri tranzit (95)
. functionari din Regionala CFR Cluj (100),
dar care au un program de lucru relativ fix si nu sunt supusi nici unuia dintre factorii de stres ai mecanicilor de locomotiva (responsabilitate crescuta - in special pentru alte vieti omenesti, munca in schimburi neregulate, zgomot, vibratii).
Urmarirea a durat un an si s-a desfasurat la Policlinica CFR Dej, unde toti acesti indivizi sunt supusi unui control periodic (anual) in cadrul Sigurantei Circulatiei.
S-a urmarit:
a. calcularea prevalentei factorilor de risc cardiovascular, ativ la cele doua grupuri,
precum si
b. area lor din punctul de dere al stilului de viata (prin prisma riscului cardiovascular).
Acestor indivizi li s-au aplicai o serie de chestionare, dintre care il amintim aici pe cel cu caracter general, si care au fost aplicate pentru ambele teme luate in studiu; chestionarele speciale vor fi amintite in cadrul metodologiei de lucru a modulelor respecti.
