DIN MOMENTUL cand un aliment este mestecat si ingerat pana cand ajunge sa fie folosit ca energie sau pentru constructia organismului trece printr-o serie de faze: digestie, absortie, si meolizare.
Alimentul tau sa fie medicamentul tau, si medicamentul tau sa fie alimentul tau.
Cuprins:
1. digestia |
sus  |
Alimentele au nevoie să fie transformate pentru ca organismul să poată folosi substanţele nutritive pe care acesta le posedă. Digestia este tocmai procesul de transformare care începe în gură şi care presupune schimbări, atât fizice cât şi chimice în structura alimentelor.
Obiectivul digestiei este descompunerea factorilor nutritivi principali (hidraţii de carbon, grăsimile şi proteinele), în substanţe chimice mai simple care pot trece în sânge şi să fie astfel utilizate de celulele organismului.
. Toţi hidraţii de carbon se transformă în glucoza.
Factorii nutritivi
calorii produse de fiecare gram:
Grăsimi = 9
Hidraţi de carbon = 4
Proteine = 4
Apă = 0
Fibre = 0
Minerale = 0
Vitamine = 0
. Toate grăsimile se transformă în glicerina şi acizi graşi.
. Toate proteinele se transformă în aminoa-
C1Z1.
în final în intestin rămâne un amestec de glucoza, glicerina, acizi graşi şi aminoacizi pe lângă vitamine şi minerale, care nu necesită transformări.
De-a lungul mucoasei intestinului subţire şi în special în ultimile porţiuni (jejunul şi ileo-nul), trec în sânge ultimii factori nutritivi elementari: glucoza, glicerina şi acizii graşi, ami-noacizii la fel ca şi vitaminele, mineralele şi apa. Acesta este un proces activ datorită căruia organismul reglează absorţia substanţelor nutritive după necesităţile sale.
Metabolizarea |
sus |
Imediat ce factorii nutitivi au trecut în sânge, ajung la toate celulele organismului unde sunt utilizaţi (metabolizaţi) pentru a realiza diverse funcţiuni.
Creşterea oganismului
Să ne imaginăm un copil care cântăreşte 3 kg la naştere şi care dezvoltându-se normal ajunge la o greutate de 60 kg la 18 ani. Deci aceste 57 de kg pe care Ie-a câştigat în greutate corpul său provin din alimente. Mineralele care formează scheletul (calciu şi fosfor, mai ales) şi aminoacizii proveniţi din proteine sunt factorii nutritivi care colaborează cel mai mult la dezvoltarea corporală datorită faptului că ei constituie structura de bază a organismului.
Pe lângă creştere care durează până la 18 ani sau 20 de ani, există un proces permanent de refacere şi de înlocuire a unor ţesuturi organice:Bananele sunt unele din fructele care procură energie prin conţinutul lor ridicat în hidraţi de carbon (22%).
ce: pielea, părul şi unghiile care se înnoiesc continuu. Mucoasa care formează învelişul organelor interne se află deasemenea supusă unui permanent proces de reînnoire. De exemplu, mucoasa stomacului se schimbă la 3 sau 4 zile odată, în timp ce aceea care acoperă interiorul uterului se reînnoieşte în medie la 28 de zile. Hematiile din sânge (globulele roşi) se reînnoiesc Ia ficcarcJ luni. Materialele pentru această reconstrucţie permanentă a organismului nostru provin din alimentele pe care le mâncăm zilnic şi îndeosebi din minerale şi proteine.
Factori nutritivi indispensabili |
sus |
Sunt aceia pe care organismul nu este capabil să-i sintetizeze pornind de la alţi compuşi chimici, de aceea este necesar aportul lor din exterior.
Aminoacizi esenţiali
Fac parte din proteine fie că sunt de origine animală sau vegetală (vezi pag. 54). Există anumiţi aminoacizi pe care organismul este capabil să-i obţină plecând de la aminoacizii esenţiali, dar aceştia din urmă sunt de neînlocuit.
Acizii graşi esenţiali
Sunt acizii graşi poliinsaturaţi (linoleic şi linolenic), care se găsesc mai ales în uleiurile vegetale şi în fructele oleaginoase, în special în nuci (vezi pag. 48).
Vitamine şi minerale
Acestea sunt repartizate în toate alimentele mai ales în vegetale (vezi pag. 61 şi 77).
Apa
Se găseşte în toate alimentele, cu toate că în cantităţi insuficiente pentru a acoperi necesităţile zilnice, de aceea trebuie să se bea 6-8 pahare de apă zilnic, cantitate care în timpul lunilor de vară poate fi mărită până la dublu şi chiar mai mult (vezi pag. 11).
Fibra vegetală
Se întâlneşte doar în alimentele vegetale mai ales în cerealele integrale, fructe şi zarzavaturi (vezi pag. 39). Cu toate că nu este un factor nutritiv în sensul strict al cuvântului căci nu se asimilează, ea este indispensabilă pentru buna funcţionare a organismului.
Producerea de energie |
sus |
Toate procesele vitale necesită energie. Viaţa este în ea însăşi un consum permanent şi neîntrerupt de energie. Alimentele sunt tocmai combustibilul care oferă energia necesară vieţii.
Una din legile fundamentale care dirijează funcţiile materiei, cunoscută ca primul principiu al termodinamicii spune că: " energia nici nu se crează, nici nu se distruge ci doar se transformă". Astfel că alimentele aduc energie chimică (care în ultimă instanţă provine din sol) pe care organismul nostru o transformă în energie electrică (pentru funcţionarea sistemului nervos), în energie calorică (pentru menţinerea temperaturii corporale), sau în energie mecanica (pentru a permite mişcarea).
Factorii nutritivi pe care organismul îi foloseşte drept combustibili pentru ca odată arşi împreună cu oxigenul să producă energie, pro-
vin din hidraţi de carbon, clin grăsimi şi din proteine.
. Hidraţii de carbon (amidonul din făină şi zaharurile) sunt principalul combustibil al corpului, şi aceasta este practic singura lor funcţie. Toate acestea se transformă în final în glucoza, proces care are loc mai ales în ficat, care produce aproximativ 4 calorii pentru fiecare gram, atunci când este arsă, adică, când este metabolizată.
. Acizii graşi proveniţi din digestia grăsimilor sunt utilizaţi de către organism ca o bogată sursă de energie (aproximativ 9 calorii pentru fiecare gram ars). Acizii graşi care prisosesc, de care corpul nu are nevoie pentru combustie, se depozitează în ţesuturi sub formă de grăsime corporală.
. Proteinele sunt destinate în primul rând creşterii şi refacerii ţesuturilor organice. Dar aminoacizii care prisosesc sunt arşi şi folosiţi ca energie (4 calorii pentru fiecare gram, aproximativ).
Funcţii specifice
Un motor poate să aibă o construcţie bună şi rezervorul plin de combustibil, dar fără scânteia de la bujii, nu funcţionează. în mod asemănător corpul are nevoie, în afară de o structură adecvată (mineralele şi proteinele) şi de un combustibil (hidraţii de cabon, grăsimile şi de asemenea proteinele), de o scânteie care să elibereze reacţiile chimice pentru ardere. Această scânteie o oferă vitaminele şi unele minerale (oligoclementele) care lucrează ca nişte catalizatori, asemenea unor agenţi separatori care uşureză numeroasele transformări chimice ce se petrec în organismul nostru.
Vitaminele şi oligoelementele nu sunt materiale de construcţie, nici de ardere, dar sunt indispensabile în cantităţi foarte mici pentru buna funcţionare a organismului.
Transformarea unor factori nutritivi în alţii |
sus |
Factorii nutritivi se pot transforma în alţi factori, după necesităţile organismului şi caracteristicile fiecărui metabolism. Hidraţii de carbon transformaţi în glucoza se pot transforma în grăsimi (toţi cunoaştem că amidonul îngraşă). De asemenea pe spesele acizilor graşi sau a hidraţilor de carbon (glucoza), se pot sintetiza unii aminoacizi care nu sunt esenţiali.
Legile unei alimentaţii corecte |
sus |
Legea cantităţii
Cantitatea de alimente care se ia zilnic tre buie să fie suficientă pentru a acoperi necesităţile organismului, în ceea ce priveşte energia şi în ceea ce priveşte substanţele necesare pentru creşterea şi menţinerea ţesuturilor şi organelor noastre. O alimentaţie îndestulătoare se manifestă atunci când individul realizează corect următoarele funcţiuni:
/ creştere, / reproducere, / muncă,
/ activitate mentală şi / păstrarea greutăţii la vârsta adultă.
Legea calităţii
Regimul alimentar trebuie să fie complet şi
variat în compoziţia sa, astfel încât să ofere
organismului toate substanţele necesare:
/ hidraţii de carbon (glucide),
/ grăsimi (lipide),
/ proteine (protide),
/ vitamine,
/ minerale,
/ apă şi
/ fibră vegetală.
Legea echilibrului
Cantităţile diverselor substanţe care furnizează energia şi care se integrează în alimente (hidraţi de carbon, grăsimi şi proteine), trebuie să păstreze între ele o proporţie corectă.
. Hidraţii de carbon:
Trebuie să aducă între 55% până la 75% din totalul de calorii ceea ce pentru un regim de 2.000 de calorii pre-supune între 1 .100 şi 1 .500 calori i în formă de hidraţi de carbon sau glucide. Acestea implică o ingestie de 275 până la 375 grame de glucide zilnic.
. Grăsimi: Nu trebuie să depăşească 30% din caloriile totale ingerate şi cea mai mare parte din ele trebuie să fie de origine vegetală. Aceasta presupune un maxim de 66 de grame de grăsimi zilnic pentru un regim de 2000 de calorii în medie.
. Proteine: Trebuie sa aducă între 10% şi 15% din totalul caloriilor necesare . A-ceasta însemnează pentru un regim de 2000 de calorii de la 200 la 300 calorii în formă de proteină, ceea ce echivalează cu 50 până la 75 de grame de proteine zilnic.
Legea adecvării
Alegerea, prepararea şi cantitatea alimentelor, toate trebuie să fie adecvate greutăţii, vârstei, stării fiziologice şi genului de muncă sau activitate.
1. digestia
