Leziunile care cauzeaza dureri in aceasta regiune sunt, mai curand, putine la numar, astfel incat diagnosticarea lor poate fi facuta, de obicei, cu mai multa acuratete. Hipocondrul stang contine fundul stomacului, splina si sele ei, coada pancreasului, flexura splenica a colonului si, inapoia peritoneului, polul superior al rinichiului stang. Portiunea superioara a aortei abdominale se afla imediat in stanga liniei mediane, in contact cu corpul primei vertebre lombare. Fiecare din aceste viscere, in anumite ocazii, ar putea produce simptome de abdomen acut.
Pancreatita acuta. Pancreatita acuta este una din cele mai comune cauze de producere a durerii in hipocondrul stang, adesea aparand absolut fara nici o alta componenta epigastrica. Aceasta nu inseamna ca o astfel de prezentare a durerii este una din cele mai frecvente in pancreatita, si de fapt nici nu este. Totusi, daca vom considera numai durerea localizata in hipocondrul stang, luata izolat, atunci pancreatita este o cauza provocatoare extrem de importanta. Durerea poate iradia drept spre spate sau spre rful omoplatului stang. Varsaturile si eructatiile sunt frecvente, dar fara sa se repete prea des.
Stomacul. Ulcerele gastrice sunt rare la nivelul fundului stomacului, la fel ca si perforatia lor. Adesea, o perforatie poate fi gasita in apropierea cardici.
Splina. Ruptura splinei este frecvent cauzata de diverse traumatisme. Simptomele vor fi descrise ulterior, in acest volum.
Ruptura spontana a unei spline normale este o raritate, in timp ce o splina patologica si marita poate fi rupta, producand rapid o hemoragie adesea mortala.
Infarctele splenice ar putea cauza o durere care se agraveaza prin respiratie. Uneori, in aria de proiectie a infarctului se ausculta o frecatura. Aceste infarcte sunt frecvente in anemia hemolitiea drepanocitara. Ele sunt numai ocazional rezultatul gazduirii unor emboli septici in splina.
Anevrismul arteriei splenice. intr-un astfel de caz, durerea, in mod obisnuit, nu este asociata cu alte simptome abdominale, afara numai daca a avut loc o hemoragie peritoneala severa ca urmare a rupturii anevrismului respectiv. Ruptura tinde sa aiba o predilectie de aparitie la femeia gravida. Uneori, la persoanele slabe, se poate palpa anevrismul, ca o formatiune tumorala pulsatila. Splenomegalia este, de obicei, prezenta. O radiografie abdominala simpla ar putea evidentia o calcificare inelara caracteristica, "in coaja de ou". Uneori pot fi vizualizate chiar mai multe astfel de calcificari inelare, ceea ce ar corespunde unor leziuni multiple. Arteriografia este cea care confirma in final diagnosticul de ancvrism.
Anevrismul aortei abdominale. Un astfel de anevrism, dar redus ca marime, este extrem de greu de diagnosticat. imi amintesc de un pacient al carui singur simptom era o durere constanta de-a lungul traiectului periferic al celui de-al Xll-la nerv toracic. A fost examinat printr-un consult multidisciplinar: internist, neurolog, chirurg ortoped si radiolog, si nu s-a gasit nimic patologic. Apoi, pacientul a fost examinat si intr-o clinica reputata, unde nu a obtinut decat acelasi rezultat negativ. Pe neasteptate insa pacientul a murit. La autopsie, cauza bolii si a singurului sau simptom s-a gasit a fi un mic anevrism al aortei, care a explodat in intestin. Astazi, ultrasonografia sau tomografia computerizata ar putea foarte bine sa puna in evidenta o astfel de leziune (sa 5).
Strictura flexurii splenice a colonului prin carcinom. Aceasta leziune poate produce o durere severa, cel mai adesea localizabila la nivelul unghiului splenic al colonului. Acest loc presupune un contact cu peretele lateral, deosebit de sensibil, peritoneul fiind bogat inert. Con-stipatia este un simptom comun, iar colica intestinala poate fi severa. Diagnosticul se sileste, de obicei, prin radiografie sau colonoscopie. Daca substanta opaca umple unul sau mai multi diverticuli, simptomele ar fi datorate, probabil, unei diverticulite.
PERINEFRITA ACUTA
O discutie asupra perinefritei cu localizare in parlea dreapta se paseste in modulul 7. Dar, localizarea perinefritei in partea stanga este o situatie mai periculoasa, aceasta, in principal, datorita unor considerente anatomice. Rinichiul drept este situat putin mai jos decat cel stang si, in partea dreapta, masivul lob drept al ficatului umple hipocondrul drept, prevenind extinderea in sus a procesului perinefretic drept, in timp ce, in partea stanga, fundul stomacului, care este moale si mobil, precum si splina, care este moale, nu impiedica posibilitatea ca vreo eventuala inflamatie acuta (perinefrita stanga) sa se extinda in sus, inspre partea superioara a diafragmului. Aici, la diafragm, se afla pericolul.
In mod obisnuit, perinefrita acuta nu este produsa prin extensia unei pionefroze, ci apare prin metastazarea unor bacterii septice, virulente, and ca punct de plecare un focar situat oriunde in corp (de exemplu, un furuncul sau antrax). De obicei, germenul se instaleaza in spatiul retroperitoneal intins. Apare supuratia si se creeaza conditii Ca infectia sa ajunga la diafragm, de unde se extinde, producand plcu-rezie si empiem.
Semne si simptome. Se constata febra neregulata si sensibilitate la palpare profunda in regiunea subcostala stanga. Respiratia poate fi dureroasa si mai poate aparea o sensibilitate la palparea profunda a hi-pocondrului stang. Daca diafragmul ajunge sa fie implicat in procesul inflamator, aparea o sensibilitate in portiunea posterioara a bazei hemitoracelui stang, in care caz fi necesar un control radiologie.
inainte de era antibioticelor, perinefrita acuta era foarte periculoasa, clar acum, in zilele noastre, aceasta poate fi prevenita desi, de regula, drenajul chirurgical al unui abces este intotdeauna binevenit.
DIVERTICULTTA JEJUNALA
In ultimii ani au fost publicate numeroase obsertii despre pacienti cu simptome de abdomen acut datorate inflamatiei unuia sau mai multor diverticuli jejunali. Cand acesti diverticuli nu sunt inflamati, nu exista simptome acute, clar pacientul se ge deseori de dureri epigastrice cu iradiere in jos, in partea stanga a abdomenului, la diferite interle de timp dupa mese. Suprainfectia bacteriana, afectand aceste "bucle oarbe" intestinale, poate duce la flatulenta, borborisme si diaree.
Aparitia simptomelor de abdomen acut la un pacient cu antecedente caracteristice de diverticulita se datoreaza, de obicei, inflamatiei sau rupturii unui diverticul. Durerea in portiunea superioara stanga a abdomenului, rsaturile, rigiditatea locala si sensibilitatea la palpare sunt indicatii de peritonita locala. Daca pierderea de lichid intestinal este treptata si se formeaza un abces local, la palpare se poate simti o formatiune iar, uneori, se poate ajunge la o obstructie partiala a intestinului subtire. Se poate intampla ca simptomele de mai sus sa fie obserte in partea dreapta a abdomenului, in care caz simularea apendicitei este aproape totala.
