Va aflati printre cei peste 50 de milioane de americani care folosesc terminalele deo-display (TVD) in mod curent? Daca da, aveti deseori dificultati cu focalizarea pririi asupra obiectelor mai indepartate, dupa folosirea un timp indelungat a displayului? Ati observat vreo tulburare a imaginii dincolo de ul apropiat ?
Acestea fac parte din cele mai obisnuite probleme pe care oftalmologii le intalnesc in cazul persoanelor cu dificultati de vedere in urma utilizarii computerelor. Doua aspecte frecvente sunt scaderea capacitatii de focalizare a ochiului si anomaliile de coordonare a acestuia. Indizii cu sisteme oarecum fragile de focalizare pot, de obicei, sa se descurce cu cititul si scrisul. Totusi, prin folosirea indelungata a displayului dificultatile usoare de vedere pot deveni probleme permanente.
Alte simptome ale stresului zual, in completarea celor mentionate mai sus, pot fi: schimbari de pozitie; dureri de ceafa,umeri, si spate; pierderea pozitiei in incercarea de a se concentra asupra sarcinii de lucru si oboseala excesiva sau iriilitate. Operatorii dau dovada de o scadere generala a productitatii, inclusiv erori frecvente si teza redusa in timpul desfasurarii actitatii.
STRESUL VIZUAL INDUS DE UTILIZAREA DISPLAYLUI (TVD)
SEMNE SI SIMPTOME DIRECTE
. incordare la nivelul ochilor
. Vedere tulbure-incetosata
. Ochi iritati sau inrositi
. Dureri de cap in timpul sau dupa utilizarea TVD
. Dificultati de focalizare la mutarea pririi de pe ecran spre un indepartat
. Dublarea imaginii
. Modificari in perceperea culorii
. Dificultati la concentrarea asupra sarcinilor de lucru
. Persistenta simptomelor chiar si dupa prescrierea ochelarilor
. Disconfort la folosirea ochelarilor purtati in mod curent.
STRESUL INDUS DE UTILIZAREA TVD
SEMNE SI SIMPTOME INDIRECTE
. incordare si durere in ceafa si umeri
. Dureri de spate
. Oboseala excesiva la folosirea TVD
. Iriilitate crescuta la folosirea TVD
. Dureri in brate, incheieturi si umeri in timpul lucrului
. Nervozitate crescuta
. Eficienta zuala scazuta si erori mai frecvente.
Cresterea numarului de probleme de sanatate legate de utilizarea computerului este in legatura cu o modificare fundamentala a caracterului economiei in tarile dezvoltate. Sa luam cazul unui lucrator obisnuit din S.U.A.. Pe parcursul ultimilor 200 de ani au avut loc transformari profunde ale economiei Statelor Unite. in momentul constituirii lor, economia Statelor Unite era o economie bazata pe agricultura. La inceputul anilor 1900 acest tip de economie a evoluat spre o economie bazata pe industrie. La inceputul anilor 60 a avut loc o miscare dinspre o societate bazata pe o economie dependenta de productia de masa spre o societate ce a devenit cunoscuta sub denumirea de\' "societate a informatiei".
In timp ce trecerea de la o societate agrara la una industriala a durat mai bine de 100 de ani, trecerea la o societate a informatiei a durat numai douazeci de ani. Dezvoltarea tehnologiei microprocesoarelor si aparitia computerului personal la sfarsitul anilor 70 a pregatit calea dezvoltarii epocii informatiei.
Indiferent de domeniul despre care vorbim, fie el domeniul bancar, educatie, inginerie, transporturi, telecomunicatii, sanatate sau legislatie - accentul se pune astazi pe crearea, procesarea si distribuirea informatiei, in special prin utilizarea computerului. Computerele au devenit atat de obisnuite in ata de zi cu zi incat chiar si copin de scoala primara le folosesc pentru a invata la scoala sau pentru a se juca acasa.In paralel cu aceasta trecere, agricultura - industrie - informatie, in economie s-a cerut din ce in ce mai mult folosirea ochilor in actitati de precizie.
De exemplu, agentul care opereaza rezervarile pentru zborurile cu aonul, functionarul care se ocupa cu introducera datelor, programatorul, operatorul telefonic si cel care proceseaza texte trebuie sa priveasca ecranul monitorului sau de foarte aproape. Totusi, trebuie sa tinem cont ca ochii nostri sunt adaptati pentru vederea la distanta. Stramosii nostri se bazau la natoare pe vederea lor patrunzatoare. Cercetarile au aratat ca anumite trasaturi umane, printre care si vederea, au reprezentat criterii de selectie pentru supraetuirea indiduala si chiar a intregii specii. Astazi, in societatea noastra, folosirea ochilor la distanta unei lungimi de brat dene din ce in ce mai importanta.
Schimbarea importantei distantei, in campul nostru zual, de la ul indepartat la ul apropiat a avut loc in mai putin de 50 de ani. Campul zual nu poate face aceasta trecere in mod natural. Din aceasta cauza, trebuie sa ne adaptam activ prin modificarea mediului nostru de lucru si a comportamentului specific actitatii depuse. Tabelul 1 prezinta modul in care au evoluat distantele de lucru preferentiale pe masura transformarii conditiilor economice in Statele Unite.
Stresul zual reprezinta o problema reala pentru multi utilizatori ai TVD. O echipa formata din experti in probleme de vedere, constituita de Consiliul National de Cercetare al Statelor Unite a constatat ca in majoritatea anchetelor asupra utilizatorilor de terminale deo, mai mult de 50% din operatori aveau probleme de disconfort zual. In Statele Unite se estimeaza ca 50 de milioane de persoane utilizeaza terminale deo, iar acest numar se asteapta sa ajunga la 100 de milioane in anul 2000. Adaugati acest numar la numarul celor cu acest gen de actitate la scara globala si ponderea problemei avuta in vedere se va dovedi ingrijoratoare.
Multe din studiile existente referitoare la problemele de sanatate legate de folosirea TVD nu sunt bazate pe o cercetare aprofundata.
Din aceasta cauza este greu sa fie separati factorii legati direct de folosirea displayului de ceilalti factori ai mediului de desfasurare a actitatii. Natura muncii cu terminalul deo, incluzand variabile cum ar fi tipul actitatii, cerintele zuale specifice sau numarul de ore pe zi, fac dificile generalizarile. Este de asemenea dificila masurarea sau definirea "oboselii ochiului" sau a "tensiunii - incordari" la nivelul lui. Multe din simptomele de disconfort al ochiului pe care le au utilizatorii displayului sunt similare cu cele acuzate de alte tipuri de lucratori cu munci care necesita vederea de aproape (ex: dactilografele). Din acest motiv, comunitatile academice si stiintifice au adoptat o atitudine de expectativa in problema existentei unei legaturi cauzale intre folosiea terminalului deo si problemele ochilor. Consensul unanim este in continuare ca nu exista factori de pericol in utilizarea displayului. Aceasta concluzie este bazata in mare parte pe ambiguitatea cunostintelor noastre in momentul de fata.
Bob Dematteo, un cercetator canadian, a studiat tratamentul consecintelor utilizarii terminalelor in sectiunea sa "Terminal Shock"- (Socul terminal).
El sugereaza ca, in masura in care istoria poate reprezenta un factor de predictie, dole pentru determinarea caracteristicilor locului de munca si a noci latii specifice au fost intotdeauna date de utilizatori si nu de cei pusi sa reglementeze actitatile respective. in cazurile azbestului, ureaformalde-hidei, DDT-ului, pilulelor anticonceptionale si thalidomidei reglementarile de sanatate publica au fost instituite pa baza urmarilor concrete ale actiunii acestor substante asupra utilizatorilor.
Lipsa unnor cunostinte din perioada initiala a studiului referitor la terminalele deo este compensata in prezent de studii mai riguroase desfasurate de corni ile academice de cercetare, cu prire la TVD si efe< tul . .. stuia asupra operatorilor. In acest domeniu de mare interes public, rezultatele cercetarilor sunt folosite pentru dezvoltarea politicii legislative de munca.
Legislatia recenta (1991), aprobata de Comitetul orasului New York, prevede imbunatatirea conditiilor de munca pentru protejarea vederii utilizatorilor de terminale deo. Standardele referitoare la TVD in orasul New York pervad controlul medical, gratuit, anual si ochelari pentru angajatii ce folosesc terminale deo mai mult de 20 de ore pe saptamana. Dr. Jesse Rosenthal. profesor la Universitatea de Stat a Colegiului de Optometrie din New York, a sustinut aceasta legislatie, bazan-du-si pledoaria pe rezultatele cercetarilor intreprinse la Centrul pentru protectia vederii din cadrul Colegiului. Studiul a condus la descoperirea de simptome de incordare la nivelul ochiului la 91% din operatorii pe terminalele deo-display si o corelatie stransa intre gratatea simptomelor si orele lucrate pe zi cu TVD.
S-a constatat totusi o ameliorare a confortului zual la operatorii care au primit ochelari special prescrisi pentru terminalul deo precum si o crestere a eficientei de lucru a acestora.
Cresterea interesului acordat problemelor de sanatate corelate cu folosirea terminalelor deo a condus la transferul atentiei de la aspectul tehnico - medical al problemei la aspectul politic si economic.In Statele Unite, Statul Maine a promulgat o legislatie menita sa imbunatateasca sanatatea si siguranta operatorilor pe terminale deo. Alte state, incluzand California, Iowa, Massa-chusetts, Missouri, New York, Pennsylvania, Washington si Wisconsin au deja in vedere elaborarea acestui tip de legislatie pentru protectia utilizatorilor de TVD. Departamentul Sanatatii din New Jersey a emis o serie de reglementari prind designul locurilor de munca, pregatirea personalului si asistenta medicala in scopul protejarii angajatilor. New York si San Francisco sunt doua municipalitati importante ce au adoptat, de asemenea, reguli de protectie pentru terminalele deo, in timp ce Los Angeles urmareste o legislatie similara.
Legislatia in domeniu a intalnit o opozitie din partea unor anumite domenii afectate care au reclamat costurile suplimentare necesare adoptarii ei ca fiind cauza reducerii sau redistribuirii personalului. Costul estimativ al aplicarii legii in San Francisco este de 77 milioane de dolari. Sustinatorii legii considera ca reducerea accidentelor legate de folosirea monitorului, va conduce in final, la beneficii pentru firmele in cauza ca urmare a cresterii productitatii lucratorilor si reducerea daunelor cerute pentru acest gen de accidente. intr-adevar, valoarea daunelor a crescut spectaculos, Compania de asigurari Aetna estimand totalitatea daunelor cerute pentru accidente cauzate de actitate desfasurata in birouri, la aproximativ 20 de miliarde de dolari.
Pe international, Australia, Canada, Japonia si multe tari europene au silit deja reglementari sau legi pentru protecta operatorilor pe terminale deo. Pe 29 mai 1990, Consiliul Comuntatii Europene a adoptat o directiva referitoare la cerintele minime de siguranta si sanatate pentru lucrul cu unitatile deo-display. Statele membre ale Comunitatii Europene (Danemarca, Germania, Luxembourg, Franta, Olanda, Marea Britanie, Belgia, Grecia, Italia, Spania, Irlanda, Portugalia) au promulgat legi nationale pana la 31 dec. J 992 pentru a se conforma directivei sus mentionate. Directiva se refera la analizarea si designul punctelor de lucru, actitatile curente si sanatatea si protectia lucratorului, incluzand prevederi pentru protejarea vederii.
In timp ce aceste probleme sunt rezolvate mai este inca mult de facut pentru sporirea confortului utilizatorilor de unitati deo. Doua ar fi caile pentru imbunatatirea conditiilor de lucru. Prima implica ergonomia, ce reprezinta studiul impactului mediului de desfasurare a actitatii (inclusiv designul echipamentelor si sarcinilor de lucru) asupra muncii depuse de operatorul uman. Scopul ergonomiei il constituie cresterea confortului, a productitatii si sigurantei lucratorului. In cazul statiilor de lucru dotate cu unitati deo-display exista multe modificari posibile pentru imbunatatirea confortului si productitatii. A doua cale este cea a optometriei care se concentreza asupra imbunatatirii capacitatii zuale. Un indid cu capacitati zuale corespunzatoare poate raspunde mai bine necesitatilor zuale caracteristice lucrului cu terminalul deo.
Exista o ramura a optometriei cunoscuta sub numele de opto-metrie comportamentala care ofera o imagine de ansamblu asupra imbunatatirii vederii. Vederea este prita ca un proces complex ce include invatarea si poate fi modificat si imbunatatit corespunzator. Aceasta imagine globala poate cuprinde domenii diferite cum ar fi: procedurile de antrenare a vederii, dieta, organizarea muncii si educatia, toate avand ca scop, imbunatatirea confortului zual si a eficientei indidului.
Scopul acestei carti este de a explora stresul zual, un factor din ce in ce mai important in preocuparile legate de sanatate in epoca computerelor. sectiunea prezinta in primul rand caracteristicile stresului zual pentru ca apoi sa furnizeze infomatiile necesare prevenirii acestuia. Informatiile sunt structurate dupa cum urmeaza:
Cap. 2. prezinta informatii generale despre functionarea sistemului zual si a computerelor.
Cap. 3. descrie problema stresului zual in termenii simp-tomelor si factorilor cauzali.
Cap. 4. da sugestii pentru crearea unui mediu de lucru ideal.
Cap. 5. furnizeaza informatii din punct de vedere optometric pentru reducerea stresului zual. Capitolul cuprinde:
. capacitatile zuale cheie necesare pentru lucrul cu terminalul deo;
. cerintele unui control medical adecvat in cazul operatorilor pe computere;
. proceduri de antrenament al vederii, utile pentru pregatirea ochilor in scopul folosirii terminalului deo;
. exercitii pentru relaxare generala.
Cap. 6. face sumarul sectiunilor si sugereaza posibile solutii pe termen lung ale problemei stresului zual cauzat de terminalul deo.
PUNCTE CHEIE
. Ochii nostri sunt adaptati pentru vederea la distanta dar, cerintele moderne culturale si economice acorda o importanta crescuta vederii de aproape.
. Societatea noastra dene din ce in ce mai dependenta de computere si din ce in ce mai multi oameni isi petrec timpul in fata terminalelor deo-display.
. Preocuparile referitoare la efectele TVD asupra sanatatii sunt din ce in ce mai numeroase si multi utilizatori de computere acuza probleme ale ochilor.
. Cercetari suplimentare sunt necesare in cazul studierii efectelor utilizarii TVD asupra sanatatii. Studiile stiintifice vor procura informatiile necesare pentru elaborarea reglementarilor in domeniul utilizarii terminalelor deo.
