Desi computerele reprezinta adevarate minuni ale tehnologiei, putine dispozitive pot fi ate cu ele din punct de vedere \' al modului in care leaga omul de locul sau de munca. Cum Era Informatiei solicita din ce in ce mai multe persoane studierii in activitati petrecute in fata terminalului video a fost inregistrata o crestere corespunzatoare a simptomelor de stres vizual rezultand din utilizarea computerului.Inainte de studierea acestor simptome sa trecem in revista modul de functionare a unui computer obisnuit.
COMPUTERUL
Computerul cu care marea majoritate suntem familiarizati este computerul personal sau o statie de lucru care este compusa din computerul propriu zis, terminalul video-display si tastatura. in cazul acestor sisteme, computerul, terminalul si tastatura se afla toate pe aceeasi masa. Computerele mai mari pot avea o unitate centrala aflata la o anumita distanta cu terminalele multiple legate in retea in diferite birouri. Pot exista o varietate de periferice legate la sistem, cum ar fi imprimante sau unitati de disc, dar pentru simplificarea expunerii m considera urmatorul sistemul PC de sine statator ( fig. 1).
Creierul computerului este localizat in microprocesor si circuitele integrate din interiorul\'computerului. Microprocesorul are ca rol procesarea informatiei. Utilizatorul trebuie sa poata comunica cu computerul pentru a-i spune ce are de facut. Cel mai frecvent dispozitiv de introducere a datelor este tastatura dar pot fi folosite si altele cum ar fi: mouse-ul, digitizorul sau subsistemul de recunoastere a cii. Computerul afiseaza informatiile primite sau furnizate pe ecranul displayului.
Vederea, auzul si pipaitul joaca diferite roluri in interfata om -computer. Simtul tactil este important in cazul introducerii informatiilor prin tastare sau miscarea mouse-ului. Ecranele
unor terminale video sunt sensibile la atingere, permitand utilizatorului, de exemplu, obtinerea de informatii prin atingerea unei anumite zone de pe ecran.
Sunetul poate imbunatati calitatea programelor prin introducerea rbirii, efectelor de sunet sau muzicii.
Introducerea de date poate fi dirijata prin intermediul semnalelor sonore de avertizare sau validare. De exmplu, un "beep" la o tastare incorecta poate atentiona utlizatorul asupra erorii comise. in viitor, pe masura ce sisemele de recunoastere a sunetului r elua, sunetul va juca un rol mult mai important in interactiunea cu computerele. Totusi, vederea reprezinta principalul simt ce participa in procesul de prelucrare a informatiilor furnizate de computer. Depindem de ochii nostri pentru interpretarea imaginilor afisate pe ecranul terminalului video.
Interfata grafica cu utilizatorul pe care o intalnim la multe computere astazi este rezultatul a peste trei decenii de munca a numeroase grupuri de ingineri si cercetatori. Interfata grafica combina ferestre, icoane, meniuri si mouse-ul pentru a crea o interfata simpla si accesibila cu utilizatorul. Este neie de imbunatatirea continua a interfetei pe masura ce apar categorii tot mai largi de utilizatori.
Datorita importantei vederii in interactiunea cu computerele, unii cercetatori analizeaza folosirea miscarilor ochiului ca modalitate de comuncare utilizator - computer. Speranta este ca miscarile ochiului sa devina un mijloc rapid si fara efort de comunicare cu computerul.
Cu toate ca tehnologia existenta de urmarire a miscarilor ochiului nu permite obtinerea de date demne de incredere din miscarile naturale aje ochiului, ofera totusi sperante pentru viitor.
Progresul tehnologic a facut posibila trecerea, in cazul multor industrii, de la comunicatiile pe hartie la comunicatiile bazate pe computer. Aparitia unor computere mai puternice, a dis-playurilor cu rezolutie marita si stocata pe CD - ROM-uri a pus bazele acestei elutii. In viitorul apropiat se prevede o crestere a lumului documentatiei online, pornind de la sisteme simple de help online pana la sisteme sofisticate hipertext, multimedia si videotext. Aceasta tendinta va continua sa puna aecent pe ochi in interactiunea cu computerul.
Monitorul computerului pe care il privim nu este nimic mai mult decat un ecran de televizor. inauntru este un tub catodic care trimite un fascicol de electroni spre spatele ecranului dis-playului ( . 2). Ecranul displayului video are un invelis de fosfor care emite lumina in momentul in care este atins de fascicolul de electroni. Amprentele luminoase produc aparitia textului si imaginilor grafice pe ecran.
Pe un ecran video normal textul apare sub forma de caractere luminoase pe un fond intunecat (polaritate normala). invelisul de fosfor este reanprospatat constant de fascicolul de electroni care preantampina stingerea imaginii.
Pentru a mentine claritatea imaginii si pentru a evita "palpairea" caracterelor pe ecran, acesta trebuie reimprospatat de cel putin 60 de ori pe secunda (60 Hz). Aceasta se obtine printr-o baleiere a fascicolului de elecroni de-a lungul si de-a latul ecranului la anumite intervale. Pentru ecranul displayului cu "polaritate inversa" (caractere intunecate pe un fond luminos, anolog unei ini tiparite) este neie de o rata de improspatare de 80 Hz datorita faptului ca palpairea este mai aparenta pe un fundal luminos.In viitorul apropiat displayurile cu tub catodic r fi inlocuite cu ecrane plate, compacte. Industria computerelor este orientata catre producerea de displayuri mai subtiri, mai robuste, mai usoare si cu consum mai redus de energie cu care pot fi echipate PC-uri de dimensiunile unor serviete sau care pot fi folosite in automobile sau avioane. Toate aceste deziderate r putea fi indeplinite de displayurile plate cum ar fi cele cu cristale lichide, electroluminiscente sau cu descarcari in gaz.
