Migrena este o durere de cap de origine sculara, determinata de modificari in diametrul arterelor atat din interiorul, cat si din exteriorul creierului. Se estimeaza ca in SUA, de exemplu, aproximativ 28 de milioane de americani sufera de migrene. Incidenta este mai mare la femei decat la barbati. Un sfert dintre femeile cu migrene sufera 4 sau mai multe atacuri pe luna; 35% au 1-4 atacuri severe pe luna si 40% au cel mult un atac sever intr-o luna. Durata unei crize migrenoide riaza de la 4 ore la 3 zile. Ocazional, ea poate dura mai mult.
Cuprins:
Cum se produc migrenele? |
sus  |
Cauzele exacte ale migrenelor sunt necunoscute, deşi sunt legate de anumite modificări din creier şi de cauze genetice. Persoanele cu migrene pot moşteni tendinţa de a fi afectate de anumiţi factori, cum ar fi: oboseala, lumina strălucitoare, schimbarea vremii şi altele.
Pentru mulţi ani, oamenii de ştiinţă au crezut că migrenele sunt legate de dilatarea şi îngustarea vaselor de sânge de pe suprafaţa creierului. Insă acum se ştie că migrenele sunt cauzate de anormalităţi moştenite în anumite zone ale creierului.
în creier există un centru al durerii pe care o generează la acest nivel. O migrenă începe atunci când anumite celule nervoase hiperactive trimit impulsuri la vasele de sânge, cauzând îngustarea urmată de dilatare şi eliberarea unor anumite substanţe: prosta-glandină, serotonină şi alte substanţe inflamatorii. Acestea vor determina, la rândul lor, pulsaţii dureroase ale arterelor.
Care sunt cauzele care provoacă o migrenă? |
sus |
Multe migrene par să fie provocate de factori externi:
■ Stresul emoţional - aceasta este una dintre cele mai comune cauze pentru migrene. Cei care au migrene sunt foarte afectaţi de evenimentele stresante. în timpul acestor evenimente, anumite substanţe chimice din creier sunt eliberate pentru a combate situaţia. Eliberarea acestor substanţe poate provoca modificări vasculare care determină migrena.
■ Emoţiile reprimate, cum ar fi anxietatea, îngrijorarea, asociate mai ales cu oboseala, pot creşte tensiunea musculară şi vasele de sânge dilatate pot intensifica severitatea migrenei.
■ Sensibilitatea la anumite chimicale şi conservanţi din mâncare, anumite mâncăruri şi băuturi, cum sunt unele tipuri de brânză, băuturile alcoolice sau aditivii, ca nitraţii şi glutamatul mono-sodic, pot fi responsabile pentru 30% dintre migrene.
■ Cafeina - consumul excesiv de cafeina sau renunţarea bruscă la cafeina poate cauza dureri de cap atunci când nivelul cafeinei scade dintr-odată. Vasele de sânge par să fie sensibile la cafeina, iar când aceasta nu este ingerată, poate apărea durerea de cap. Uneori însă, cafeina în sine poate ajuta la tratarea atacurilor de migrene care au apărut prin mecanismul descris mai sus. Problema cu această substanţă rămâne crearea dependenţei de ea.
■ Schimbarea condiţiilor atmosferice - fronturile de furtună, modificările presiunii atmosferice, vânturile puternice sau altitudinea pot cauza o migrenă.
■ Menstruaţia.
■ Tensiunea nervoasă persistentă.
■ Oboseala excesivă.
■ Obiceiul de a sări anumite mese.
■ Schimbări în tabieturile de somn.
■ Anumite alte afecţiuni coexistente: astmul bronşic, hipertensiunea arterială, sindromul Raynaud apare atunci când vasele de sânge se îngustează, cauzând durere şi decolorare (culoarea palidă) în special a degetelor, accidentele vasculare cerebrale, tulburările de somn.
Migrenele au o transmitere ereditară? |
sus |
Da, migrenele au tendinţa să se transmită ereditar. Patru din cinci oameni care suferă din cauza migrenelor au în familie persoane care la rândul lor au avut de suferit din cauza durerilor de cap. Dacă un părinte suferă de migrene, copilul are 50% şanse să sufere şi el, iar dacă ambii părinţi sunt suferinzi, atunci riscul pentru copiii lor creşte la 75%.
Care sunt simptomele migrenelor?
Simptomele unei migrene pot să se manifeste în variate combinaţii şi ele se referă de fapt la caracteristicile durerii.
■ Tipul de durere - este o durere zdrobitoare, puternică. Durerea de cap începe uşor şi creşte tot mai mult în intensitate, fiind adeseori agravată de activităţi psihice.
■ Intensitatea durerii - durerea provocată de o migrenă poate fi variabilă ca intensitate, putând fi descrisă ca fiind uşoară, moderată sau intensă.
■ Localizarea durerii - durerea îşi poate schimba sediul dintr-o parte a capului în alta, poate afecta doar partea din faţă a capului sau poate fi simţită în tot capul.
■ Durata durerii - majoritatea migrenelor ţin aproximativ 4 ore, deşi cele foarte intense pot dura chiar o săptămână.
■ Frecvenţa apariţiei crizelor - variază de la individ la individ. In mod obişnuit, un individ suferă cam 2-4 dureri de cap pe lună. La unii sunt mai rare (1-2 crize pe an), la alţii sunt mai dese.
Alte simptome ale migrenelor pot fi: ameţeala, voma, durerile abdominale, îndeosebi de stomac, pierderea poftei de mâncare, senzaţia de frig sau, din contră, de căldură în exces, lipsa de vigoare, oboseala, vedere înceţoşată, diareea, febra.
Tipuri de migrene
Simptomele care semnalează prezenţa migrenei ne indică şi tipul migrenei. Acestea pot fi:
■ migrene cu aură (cunoscute sub numele de migrene clasice),
■ migrene fără aură (migrenele comune).
Care sunt simptomele unei migrene cu aură? |
sus |
Migrenele cu aură sunt răspândite în procent de 20-30% printre cei care suferă în general de migrene. Aura poate să înceapă cu o oră înainte de criza propriu-zisă şi să ţină de Ia 15 până la 60 de minute. Aceste simptome ţin întotdeauna mai puţin de o oră.
Aura vizuală include:
■ puncte sau lumini strălucitoare,
■ pata oarbă,
■ vedere distorsionată,
♦ pierderea temporară a vederii,
♦ linii curbe sau strâmbe.
Sunt aure care pot afecta şi celelalte simţuri. Aceste aure pot fi descrise simplu ca având "un sentiment ciudat" sau pur şi simplu persoana este incapabilă să descrie aura.
Alte aure pot include auzitul unui sunet în ureche sau schimbări în miros, gust sau pipăit.
Unele migrene, mai rare, includ anumite tipuri de aure neurologice:
■ Migrena epileptică: paralizie temporară sau schimbări senzoriale ale unei părţi a corpului (asemănătoare slăbirii musculare). Apariţia durerii poate fi asociată cu ameţeala, amorţeala sau tulburări temporare de vedere.
■ Migrena retinală: se manifestă prin pierderea temporară, parţială sau completă a vederii cu un ochi, împreună cu o durere intensă în spatele ochiului, care se poate răspândi pe toată suprafaţa corpului.
■ Migrena arterei baziiare: se manifestă prin ameţeală, pierderea echilibrului, acestea precedând durerea de cap. Poate afecta partea din spate a capului. Aceste simptome apar deodată şi pot fi asociate cu incapacitatea de a vorbi coerent, cu sunete deranjante în ureche şi cu vomă. Acest tip de migrenă este strâns legat de schimbările hormonale din organismul femeilor.
■ Migrena oftalmoplegică: se manifestă printr-o durere acută în jurul ochilor, incluzând paralizia muşchilor din jurul ochilor. Această stare este deosebit de gravă, simptomele putând fi cauzate de o presiune pe nervii din spatele ochiului sau de un anevrism. Alte simptome includ vedere dublă sau alte tulburări de vedere. Din fericire, această formă de migrenă este foarte rară.
Care sunt simptomele migrenelor "fără aură"? |
sus |
Migrenele "fără aură" sunt mai obişnuite şi sunt întâlnite în proporţie de 70-80% printre cei care suferă de migrene. Cu câteva ore înainte de apariţia durerii, persoana în cauză poate să simtă simptome vagi, cum ar fi: anxietatea, depresia, oboseala.
Care este tratamentul migrenelor?
Există multe medicamente disponibile pentru tratarea lor. Aceste medicamente se clasifică în funcţie de simptomul pe care doreşte să îl elimine.
Medicamentele împotriva durerii
Aceste medicamente sunt, de regulă, eficiente pentru cei care suferă de migrene, îndepărtând durerea destul de rapid. Ele conţin: aspirină, ibuprofen, tylenol şi cafeina. Fiţi însă prudenţi atunci când vă administraţi aceste medicamente pentru înlăturarea durerii, deoarece se poate întâmpla ca tocmai acestea să o accentueze şi mai ales să provoace dependenţă. în plus, fiecare dintre ele are o serie de efecte secundare destul de serioase, dacă se administrează pe o perioadă mai lungă de timp.
Medicamentele împotriva greţuri lor (antiemetice)
Sunt medicamente speciale, care, dacă sunt utilizate încă de la primele semne ale apariţiei crizei, pot opri procesul care cauzează migrenele. Oprind acest proces, aceste medicamente ajută şi la prevenirea simptomelor asociate migrenei: greţurile, sensibilitatea la lumină etc.
Medicamentele vasodilatatoare cerebrale
încearcă să menţină un diametru suficient la nivelul vaselor cerebrale, fapt care ameliorează alimentarea creierului cu sânge.
Pot fi prevenite migrenele? |
sus |
Da! Poţi reduce frecvenţa lor, identificându-le la timp şi apoi prevenind criza. în acest sens, iată câteva recomandări:
■ Folosiţi un jurnal care sâ conţină o evidenţă a frecvenţei durerilor de cap şi a felului în care se manifestă aceste dureri, identi-ficându-se factorii care au dus la apariţia lor.
■ Amintindu-vă ce aţi mâncat înainte de a avea dureri de cap, puteţi identifica factorii chimici care au condus la apariţia migrenelor şi puteţi să vă schimbaţi dieta, pentru a evita aceste dureri pe viitor.
■ Un management corect al stresului împreună cu relaxarea pot preveni şi reduce frecvenţa migrenelor.
■ Femeile care suferă de migrene, de obicei atunci când sunt aproape de perioada menstruaţiei, pot face terapie preventivă.
■ Cei care suferă din cauza migrenelor par să aibă mai puţine atacuri atunci când mănâncă regulat şi se odihnesc regulat. Exerciţiul fizic regulat, dar moderat, poate ajuta la prevenirea migrenelor.
Cum se produc migrenele?
