Studii initiate in mai multe tari occidentale au atras atentia asupra faptului ca tulburarile auditive se afla in necontenita crestere. Aceste tulburari afecteaza in special persoanele care lucreaza sau traiesc intr-un mediu zgomotos. De notat ca tulburarile nu se limiteaza la auz. ci se extind asupra intregului organism. Se produce mai cu scama o uzura a intregului sistem nervos, cu consecinte severe in special asupra sunalatii mintale.
Zgomotul oraselor dene mereu mai mare. arc loc o adevarata contaminare sonora\'" a ambiantei noastre de ata. Marile bulevarde, cu circulatia lor intensa, zonele din jurul statiilor de calc ferata sau de autobuze, din raza aeroporturilor, santierelor, uzinelor, constructiile si amenajarile urbane, anumite actitati comerciale si industriale, la care se adauga zgomotul din unele blocuri, sunt adevarate focare de producere si raspandire a zgomotuluiAğ Dene mereu mai suparator si zgomotul provocat de utilizarea necilizata a aparatelor de radio si telezoarelor, de difuzoarele pick-up-urilor si radiocasc-toIoanelor puse sa functioneze la amplitudinea lor maxima, atat in interiorul cat si in afara locuintelor. in piete, parcuri, vehicule, localitati de odihna ctc.
Investigatii efectuate in diferite caniere ale oraselor cu ajutorai sonometrelor si al detectoarelor de zgomot au condus la concluzii de-a dreptul alarmante.. Pragul zgomotelor suporile este foarte serios depasi!.
Situatia infatisata dene mai usor de evaluat cu ajutorul catorva date furnizate de specialistii din domeniul igienei.
Zgomotul poate li apreciat in functie de cei doi parametri ai sai: intensitatea, exprimata in decibeli (dB) si frecventa, exprimata in hertzi (Hz). Se considera ca intr-un dormitor pragul maxim trebuie sa fie de 30 dB noaptea si 35 dB ziua. intr-un birou intre 35 si 45 dB. potrii cu specificul actitatii.Incepand de la 60 dR. zgomotul duce la scaderea capacitatii de munca, favorizeaza oboseala timpurie. Peste 70-80 dB, zgomotul dene tot mai daunator, putand provoca nu numai tulburari ale auzului, ci si o suferinta generala a organismului.
Trebuie stiut ca cercetarile sus-amintite au ajuns la concluzia ca. de exemplu, pe marile bulevarde, zgomotul variaza intre 70 si 90 dB.
ca in zonele garilor si aeroporturilor situatia este si mai rea.
Oare suntem iremediabil condamnati sa fim expusi acestui factor vatamator. in necontenita crestere in conditiile etii moderne?
Preocuparea centrala in aceasta problema consta ' sau ar trebui sa constea ' in suprimarea sau atenuarea maxima a zgomotului la sursa si in al doilea rand in protectia fata de zgomot.
Conducatorii de intreprinderi, de santiere, de unitati comerciale ar trebui sa inteleaga cu totii necesitatea respectarii legislatiei prind protectia sonora, sa se connga ca aceasta protectie este nu numai in folosul sanatatii colective, ci si in interesul bunului mers al intreprinderii pe care o conduc. Cercetari efectuate in tara noastra de Institutul de psihologie al Academiei Romane prind zgomotul si actitatea umana au ajuns la concluzia ca zgomotul poate afecta in mod sensibil atentia si gilenta, cu consecinte edente nu numai asupra procesului muncii, ci si in directia favorizarii accidentelor.
Opinia publica, organizatiile obstesti pot exercita o mare inraurire, de natura a contribui la respectarea normelor igienice, la infaptuirea unor amenajari care sa reduca in cat mai mare masura sursele de zgomot. Respectarea linistii comunitatii de munca si de ata, un climat de profilaxie a zgomotului in locuinte, in blocuri, pe strazi, in institutii reprezinta astazi o conditie esentiala pentru sanatatea omului, pentru bunul mers al actitatii, Caci prevenirea contaminarii sonore, a tulburarilor pe care le provoaca acest rus" al etii moderne nu se poate infaptui doar prin masurile statale, prin legile sanitare. Aceasta trebuie sa fie un rezultat al comportamentului cilizat al oamenilor, al unui indemn reciproc spre intelegerea si acceptarea normelor de ata sanatoasa intr-o cilizatie in care o data cu progresele uriase, apar si multe nocitati.
