Index » Sanatatea familiei » Enciclopedie a sanatatii
» Frigul si aerul poluat pentru bolnavul respirator cronic

Frigul si aerul poluat pentru bolnavul respirator cronic

Suferinta dominanta a bolnavului respirator cronic este bronsita, care evolueaza cu repetate exacerbari si perioade de liniste relativa. Cele mai grave reaprinderi ale bronsitei sunt induse de rozele respiratorii in special ' epidemiile de gripa fac ravagii. Totusi, frigul uscat, sec, gerul, nu predispune la gripa. Este de presupus ca actuala epidemie se va stinge rapid. Gripele sunt favorizate mai curand de frigul umed, care te patrunde, cel caracteristic toamnei tarzii. Frigul in general este insa daunator bolnalor cu bronsita, astm si alte boli respiratorii deoarece este bronhoconstrictor si, pe de alta parte, inhiba miscarea cililor bratili ai mucoasei traheo-bronsice. Prin miscarea ritmica a cililor bratili este indepartat praful care a patruns o data cu aerul inspirat in caile respiratorii si s-a depus pe peretii lor. in special pentru orasul Bucuresti, nu atat frigul este nociv, cat praful ridicat in aer de vant si de circulatia vehiculelor, praf care contine multiple substante toxice si iritante. Acesta este principalul motiv de agravare a bolilor respiratorii acum.
Gropile si denivelarile carosabilului, gunoaiele pe care vantul le imprastie in voie, multitudinea santierelor care au decopertat mari suprafete de teren, necuratirea strazilor, aprinderea reziduurilor si gunoaielor in aer liber, circulatia, iata cele mai importante surse de ciere a aerului pe care-l respiram.

Ploaia si zapada sunt binefacatoare pentru puritatea aerului. in perioadele cu aer intens poluat recomandam bolnalor respiratori sa-si limiteze deplasarile ' deci sa ramana mai mult in casa si sa stea cat mai mult timp in zone cu aer curat, in afara marilor orase. De asemenea, sa consume ceaiuri calde, preferabil ceaiuri antibron-sitice. Ce am putea face in orasele mari este sa evacuam zapada innegrita, care a absorbit asemeni unui burete praf, funingine si substante toxice si pe care, dupa topire, le va restitui atmosferei, deci plamanilor nostri. Este foarte daunator sanatatii tuturor obiceiul de a arunca aceasta zapada murdara in mijlocul strazii in loc sa fie dusa spre gurile de canalizare, in jurul copacilor, in spatii rane etc. si totusi, cel putin in Bucuresti, acest sistem se practica pe scara larga. Deosebit de importanta este mentinerea zonelor verzi, a ierbii, copacilor, tarea de ta white, cataratoare care sa acopere calcanurile si, desigur, stropitul si curatenia strazilor. in fond, orasul este plamanul nostru.