Index » Dieta nutritie » Regimuri si cure alimentare
» Tratamentul complex al insomniei

Tratamentul complex al insomniei

In Franta, dupa cum ni se specifica intr-un numar al cotidianului francez ,Xe Monde", aparut in urma cu circa un deceniu. ..peste un milion si jumatate de persoane iau in fiecare seara un somnifer pentru a dormi, iar 5-6 milioane de persoane folosesc numai ocazional somnifere, cel mai adeseori, fara prescriptie medicala. Situatii similare intalnim in majoritatea tarilor cilizate.Intr-adevar, insomnia, dupa cum ne asigura autoritatea notorie in acest domeniu. Prof.Dr.Liu Popociu. seful Clinicii de neurologie din Targu Mures, membru fondator al Societatii europene de studiere a somnului. ..a devenit in lumea de azi o problema deosebita, ca sa nu-i spunem chiar grava. O problema care nu se putea imagina in urma cu un secol". Si. intr-adevarat, statistici efectuate pe toaic meridianele lumii, edentiaza situatia alarmanta in rtutea careia 20-25% dintre toate persoanele tare frecventeaza dispensarele, policlinicile, cabinetele medicale si spitalele de tot felul se g de insomnie. Nu mai trebuie pus la indoiala faptul pe care l-am mai afirmat ca
dormim si mai putin si mai prost decat semenii nostri din secolul trecui, ca sa nu mai vorbim de aceia din secolele mai indepartate. Insomnia este pe punctul de a deveni, si dupa unii chiar a devenit, o a doua natura a omului contemporan.

Ea afecteaza un numar din ce in ce mai mare de oameni, patrunzand organic in habitusul lor existential, ciindu-le ata si chiar gandirea.
Intr-un asemenea cadru, nu trebuie sa ne surprinda ca somniferele ocupa, dupa antibiotice, dupa medicamentele impotriva racelii, si dupa acelea impotriva bolii reumatismale, capetele de afis ale mareei chimice medicamentoase, care asalteaza din ce in ce mai semnificativ conditia umana. Retineti faptul, de-a dreptul edificator, ca in contul acestei marei chimice, in jur de 1200 de noi preparate medicamentoase apar anual pe rafturile, galantarele si in depozitele farmaciilor. O buna parte dintre acestea fiind reprezentate de medicamentele care isi revendica dreptul de a ndeca sau cel putin de a ameliora tulburarile de somn. si in primul rand insomnia. De asemenea. intr-un asemenea cadru, nu trebuie sa fim surprinsi ca somniferele ocupa mai mult de jumatate din productia globala a fabricilor de medicamente. Drama iasomniei nu tine atat de impozitul personal platit in contul obtinerii somniferelor, si nici de riscul eventualei contractari a unei dependente de aceste medicamente, cat de faptul ca somnul chimic, obtinut pe aceasta cale.

nu se aseamana nici pe departe cu acela natural, dupa cum ne asigura in acest sens dr. Jean-Michel Gaillard. seful Diziei de biochimie si neurofiziologie clinica, de pe langa spitalul Bel-Air. Elvetia, pe care l-am citat in motto-ul acestui modul. Ganditi-va apoi la faptul ca somnul se identifica din anumite puncte de vedere cu baia reconfortanta pe care o facem, chiar daca nu de fiecare dala. la sfarsitul fiecarei zile de munca, baie de care sunt privati aceia care nu pot dormi pe masura necesitatilor. Ganditi-va, de asemenea, ca tot somnul reprezinta balsamul cugetelor ranite, asadar acea miraculoasa solutie. c;irc face ca sa uitam, chit ca numai pentru cateva ceasuri, de (oale grijile si temerile care ne apasa. Or, in aceasta optica pe care ne-o sugereaza Shakespearc in Macbeth. somnul dene un autentic pansament, de care n-au parte cei care nu-l au. si care. din acest motiv, stau permanent cu ranile deschise sau prost pansate. Si tot asa cum a precizai acelasi mare geniu al omenirii, si in aceeasi drama, somnul reprezinta felul doi de bucale de la masa naturii si. mai mult decat atat, alimentul suprem al etii, motiv pentru care nu este exagerat a-i considera pe insomniei ca pe niste autentici subnutrip < ionici, cu tot ce decurge din aceasta realitate. Si tot somnul.

in sfarsii, reprezinta o placere, placerea reprezentand in conceptia lui Epicur scopul tuturor actiunilor noastre, iar in acea a lui Novalis Dumnezeul lumii. Mai aproape de adevar s-a exprimat insa Al. Hcrzcn. din acesi punct de vedere, care identifica placerea cu dreptul pe care il are prin excelen[a fiecare funiei e. Ei bine. ganditi-va ca insomnicii sunt privati si de acest drept elementar al spetei umane.
In continuare, sa abordam problema somniferelor, a indicatiilor in legatura cu ele. ca si riscurile somnului chimic.
Prima mare revolutie pe linia descoperirii de noi medicamente de sinteza, care sa asigure somnul acelora care nu il au. a tos; aceea reprezentata de descoperirea barbiluricelor, adica a acestor derivati ai acidului barbituric. derivati in care intra o sene de compusi de sinteza cu actiune sedativa. respectiv calmanta si hipnotica, sau narcotica, medicamentele de fabricatie romaneasca de acest fel fiind reprezentate de Fenobar-bital si Ciclobarhital. Revolutia mentionata este dominata de irei nume. dupa cum vom vedea imediat. Unul din acestea se identifica cu acela al celebrului doctor Baycr. al carui nume il poarta si mai celebrul concern de medicamente din Germania, care in 4 decembrie din anul 1864 descoperi faptul ca un amestec de acid malonic si de uree. producea un somn irezistibil.

Cum in ziua specificata, sotia doctorului Bayer. si anume Barbara. isi serba ziua nasterii, acesta denumi amestecul experimental Barbilal. de la care prone si denumirea de barbi tur ic e. Celelalie doua mari nume. care trebuie retinute in legatura cu aceeasi prima mare revolutie a descoperirii de medicamente de sinteza care sa asi somnul, sunt Emil Fischersi Von Mehring. care. in 1903 au descoperit un derivat foarte activ al Barbilalului. pe care l-au numii Yeronal. si asia in amintirea unui voiaj facui de acestia la Verona. De alunei barbituricclc. plus altele care de asemenea contribuie la instalarea somnului, s-au inmultii ca ciupercile, la ora actuala fiind recenzate pe mapamond in jur de 2500 asemenea preparaie.
Practica ne-a demonstrai insa ca fascinatia somnului chimic, adica a aceluia produs de somnifere, este nu numai inselatoare, ci si riscanta Astfel, demonstrat ca somniferele de tip barbituric, de altfel cele mai importante din grupa medicamentelor hipnotice, genereaza adesea deficiente in munca intelectuala, diminuarea afectitatii ca si tulburari psiho-motorii de o mare varietate. S-a mai demonstrat, de asemenea, ca tot barbituricele potenteaza actiunea alcoolului, de unde marele pericol al folosirii acestora de catre conducatorii auto, care ocazional sau in mod constant folosesc mici cantitati de bauturi alcoolice, aflandu-se la volan, cantitati presupuse a fi nedetecile" de catre organele de control, si pe care barbituricul ingerat le face de regula detecile.

Mai este demonstrat apoi ca somniferele cu actiune prelungita in general, ca si barbituricele in special, creeaza dificultati la trezire, modificari ale dispozitiei psihice, ca si tot felul de reactii secundare.
Cel mai mare pericol potential al somniferelor si. implicit al barbituricclor, tine insa de posibilitatea acestora de a da dependenta, si chiar de a accentua tendinte larvare de sinucidere, bine disimulate in anumite structuri umane. De unde si situatia paradoxala de care am mai pomenit, constand din faptul ca ajutandu-l pe un insomnie sa doarma. il ajutam in realitate sa se sinucida. O alta severa imputatie care se aduce somniferelor in general, si celor de tip barbituric in special, este ca prescriind aceste produse riscam de multe ori de a camufla cauzele reale ale insomniei. Or. este cat se poate de bine silit faptul, ca insomnia nu reprezinta o boala ci un simptom, iar a o trata in mod corect, presupune din capul locului de a gasi cauza sau cauzele care stau la baza acestui simptom. Procedand altfel este ca si cum am pune calul inaintea trasurii. Cum insa este inabil mai usor de a lua un hap. care sa ne asigure somnul, decat sa cautam cauza sau cauzele care il perturba pe acesta, majoritatea insomniacilor procedeaza in acest fel.

Aceasta practica duce insa, pe de o pane, la aparitia riscurilor si neajunsurilor mentionate si. pe de alta, la faptul ca prin repeilitate somniferele se tocesc", adica den mai putin active, de unde necesitatea de a mari doza. Sporirea dozei creste si mai mult posibilitatea riscurilor si a neajunsurilor semnalate. Iata deci cum pe aceasta cale, ne angajam intr-un cerc cios, din care se iese cu mare dificultate.
Concluziile care se pot trage asadar pe marginea experientei acumulate in peste opt decenii de practica a medicamentelor de sinteza, folosite in tratamentul insomniilor, sunt urmatoarele:
a-  Este periculos de a lua mult timp unul si acelasi medicament pentru a dormi, pentru ca in acest fel riscam, pe de o parte, sa apelam la doze din ce in ce mai mari. ca urmare a obisnuirii organismului cu respectivele medicamente si, pe de alta, riscam din ce in ce mai mult de a contracta o pernicioasa dependenta.
a-  Spre a eta obisnuinta, putem schimba medicamentul in cauza cu un altul, daca se impune cu stringenta apelul la astfel de medicamente. Aceasta operatiune se va efectua insa sub stricta supraveghere medicala.
a-  Este recomandabil apoi ca un bolnav de indata ce si-a rezolvat insomnia de care a suferit, sa nu mai apeleze la somnifere decat numai atunci cand acest lucru este absolut necesar.

a-  In caz ca simtim ca se instaleaza dependenta de un anume somnifer, este rccomndabil de a se trece de indata la dezobisnuirea organismului de respectivul medicament, adica la dezintoxicare, iar aceasta operatiune sa se faca nu dintr-o data, ci progresiv.
a-  Nu vom apela la somnifere decat dupa ce am epuizai toate celelalte mijloace de acest gen, si in special pe acelea de origine naturista, si pe care le vom irata in urmatoarele ini.
a-  Tratamentul cu somnifere se va face numai la stricta indicatie a medicului si sub supravegherea acestuia, tratament care va fi strict indidualizat, in functie de felul insomniei, de personalitatea bolnavului, ca si in functie de inca numerosi alti factori.
a-  Si, in sfarsit, o ultima concluzie, tine de faptul ca nu suntem inca in posesia somniferului ideal (care sa produca un somn rapid, profund si odihnitor, din care cel in cauza sa poata fi trezit usor; sa aiba efect constant in timp. si durata de somn controlabila; sa nu produca efecte secundare si sa nu fie grevat de riscuri de tot felul ctc. etc), somnifer care este inca de domeniul itorului.