Index » Dieta nutritie » Regimuri si cure alimentare
» Somnul al treilea stalp de rezistenta al cladirii umane

Somnul al treilea stalp de rezistenta al cladirii umane

Somnul si foamea reprezinta, indiscuil, doua coordonate definitorii ale fapturii umane. Daca nevoia de a manca poate fi identificata ca o autentica stea polara pe firmamentului acestei fapturi, orientand-o pe aceasta in ceea ce priveste necesitatile de aprozionare ale organismului cu materialele brute utile pentru elaborarea energiei, fara de care masina umana nu-si poate exercita functiile, somnul reprezinta o a doua stea de acelasi gen, orietand faptura umana de data aceasta pe caile de refacere ale energiei nervoase. Numai ca. din punctul de vedere al magnitudinii si stralucirii," aceasta a doua stea de pe firmamentul existentei noastre pare sa fie mai avantajata. intr-adevar, dintre fiin{ele i, una privata de hrana, a doua de bautura, si a treia de somn. aceasta din urma o va sfarsi nu numai prima, ci si cel mai penibil. Nevoia de somn se aseamana, e drept foarte mult, cu cea de hrana, dar cu toate acestea se suporta inabil mai greu decat aceasta din urma. Istoria ne consemneaza un fapt cat se poate de conngator pentru ilustrarea realitatii mentionate. Un indid care a atentat la ata lui Ludoc al XV-lea, a. primit ca pedeapsa interdictia de a dormi, fiind supravegheat indeaproape in acest scop pentru efectuarea acestei pedepse.

Concomitent, acesta mai era supas si la alte cazne, constand din intermitente ciupituri si frigeri ale pielii cu ulei fierbinte. Martorii oculari ai acestui original supliciu au declarat ca cel in cauza a precizat, inainte de a muri, ca nu atat aceste din urma cazne i-au facut zilele insuporile, cat chinul de nu-l fi lasat sa doarma.
Cum nevoia de hrana ca si cea de somn reprezinta necesitati absolut fundamentale pentru fiinta umana si pentru conditia ei, nu trebuie sa fim surprinsi de faptul ca alimentatia si somnul reprezinta stalpi de rezistenta tot fundamentali ai acestei fiinte. Interesant este ca daca in materie de alimentatie oamenii au dobandit cunostinte numeroase inca de multa vreme pentru a se hrani si pentru importanta acestui act in ceea ce priveste sanatatea, nu tot asa au stat lucrurile si in materie de somn. Omul a intuit de foarte multa vreme ca somnul reprezinta o componenta esentiala a etii sale, si nu numai o componenta, ci chiar o dublura sau o umbra a acestei eti.
Pe buna dreptate Lucian Blaga identifica somnul cu o a doua emisfera a fiintei noastre. Cu o emisfera plina de peisaje si de forme de ata arhaice - cum zice el - fata de cele ale emisferei in stare de veghe. Ca Australia fata de Europa" - dupa cum foarte plastic se exprima din acest punct de vedere autorul citat.

Din acest motiv, tot Blaga sustine ca orice european care se culca" poate spune: Plec in Australia.
Si, intr-adevar, instalandu-ne in pat pentru a dormi, este din anumite puncte de vedere ca si cum ne-am instala pe un transatlantic sau pe un aon de cursa lunga, care ne vor purta spre un alt continent, sau spre locuri foarte indepartate si necunoscute, in ajie cu acelea pe care le locuim, si care, ca atare, ne sunt cunoscute. Tot asa, incredintandu-ne patului spre a ne reface resursele energetice fizice si spirituale pe calea somnului, este ca si cum ne-am incredinta unei bai miraculoase sau unei mari calde, si aceasta miraculoasa, in care intram cu voluptate, si in care ne dezagregam inotand, pentru ca, dupa indelungi si imprezibile aventuri, sa ne recompunem in cele din urma, si sa iesim la suprafata, complet regorati. Si, in sfarsit, scufundandu-ne in somn, este ca si cum ne-am lasa purtati de un vant favorabil, spre locuri cu totul necunoscute, unde respiram un aer si unde vedem alte lumi, pentru ca, in cele din urma, dimineata, vantul in cauza sa ne depuna in acelasi pat din care ne-a luat. lasandu-ne acolo complet refacuti.

Indiscuil, daca ne imaginam ata sub forma unei monezi, existenta noastra diurna - cu alte cunte asa-numita stare de veghe, - ar reprezenta o fala a acestei monezi, in vreme ce starea de somn, reversul ei. Daca ne-am pune intrebarea, Ce reprezinta somnul pentru om?", intuitiv am putea sa dam urmatorul raspuns, chiar fara a-i cunoaste substraturile si finalitatile: Mult, enorm de mult". Daca ar fi sa punem aceeasi intrebare si stiintei, raspunsul aceasteia ar fi: Tot mult, enorm de mult"
Tot mult, enorm de mult, din moment ce un om sanatos care a ajuns sa traiasca 70 de ani, de exemplu, varsta pe care cilizatia moderna aproape ca i-o garanteaza, doarme pe parcursul acestor 7 decenii in jur de 23 de ani, asadar o treime din ata". Si, imaginati-va acum ca durata acestui indelung interval de timp, sacrificat pe altarul somnului, este traversat de se, dupa cum ni s-a facut demonstratia de pe pozitii tot stiintifice, din moment ce cel putin doua ore pe noapte, dupa cum ne asigura cercetarile efectuate in acest domeniu, le petrecem in lumea bizara si fantastica a simbolurilor onirice. Este, asadar, in afara de orice indoiala, ca somnul si produsele sale - sele - alcatuiesc unul dintre stalpii principali de rezistenta ai cladirii umane", dupa cum am subliniat.

Din acest motiv. Homer nu exagereaza deloc afirmand, undeva in Odissea, ca .jomnul este marele stapan al zeilor ca si al tuturor oamenilor".
Totusi, desi au trecut milioane de ani de cand oamenii se incredinteaza cu obsedanta regularitate somnului, beneficiind in mod plenar de serciile sale, el continua inca sa ramana, si la ora actuala, un continent inca insuficient explorat, un continent inca prezentand nenumarate pete albe. Daca in materie de respiratie, de exemplu, de circulatie sau de digestie, etc, suntem deja in posesia a nenumarate date utile care sa ne explice aceste procese fundamentale ale etii, nu putem spune acelasi lucru si despre somn, un proces iot atat de fundamental, care continua inca sa fie o ecuatie cu multe necunoscute. Nu intamplator, la un simpozion international care a avut loc la Londra nu demult, pe marginea somnului, simpozion patronat si finantat de Fundatia Ciba, presedintele acestei prestigioase manifestari stiintifice cu caracter international, Sir John Ecles, avea sa declare textual, chiar in discursul inaugural: Cand noi consideram ca fiind imensa importanta somnului pentru fiinta umana, si tot ca imensa aceasta necesitate de care suntem cu totul dependenti, in sensul ca petrecem o enorma parte din ata noastra dormind, este surprinzator ca noi stim totusi atat de putine lucruri despre acest subiect fundamental, care este somnul.

Care este natura acestei reconstructii progresive? Cine poate sa o spuna cu certitudine? Noi nu stim, de exemplu, pentru ce timp de atatea ore anumite procese trebuie sa se stearga sau, in orice caz, den incapabile de-a mentine neri, celulele nervoase si sinapsele in starea lor de actitate functionala. Nu exista, la ora- actuala, - declara tot Sir John Ecles, - o proba experimentala care sa ne poata da o explicatie precisa, de ce se produce somnul, pentru ce este el necesar, si cum ii reuseste acestuia cunoscuta sa actiune de restaurare". Cu justificata uimire, se exprima pe marginea acestei probleme si un om de litere, si anume scriitorul James Joyce, interogandu-ne patetic: Cine este acela care ne stapaneste cu atata autoritate in timpul noptii? Cine este asadar somnul?"
Si, spre a va exemplifica si mai conngator faptul ca atat somnul cat si succedaneul sau de prost augur -insomnia - prezinta inca nenumarate pete albe, va voi pune in continuare, un numar de zece intrebari, la care sa incercati a raspunde.
a-  Ati observat, desigur, ca sunt unele nopti in care somnul ne este dens si prelungit, in vreme ce in altele, dimpotriva, superficial si scurt, desi zilele care preced aceste nopti sunt relativ identice sub raportul desfasurarii lor si al incarcaturii lucrative. De ce?

a-  Ati observat ca sunt nopti in care desi nu dormim mai mult de 3-4 ore, ne desteptam perfect odihniti, nopti care contrasteaza in mod flagrant cu altele, in care desi dormim clasicele 8 ore de somn, ne desteptam obositi si lipsiti de goare psihica. De ce?
a-  Ati observat apoi, ca sunt nopti in care nu auziti soneria ceasului desteptator, fapt contrastand cu noptile in care auziti cu promptitudine si usurinta aceasta sonerie, desi somnul care precede acest moment ni se pare a fi la fel de reconfortant si la fel de lung. De ce?
a-  Ati observat, de asemenea, ca sunt nopti in care somnul ne este pur si simplu saturat in se sau, cu alte cunte, luminat" de ele, in vreme ce in altele dimpotriva, sele lipsesc, sau poate ni se pare noua asa. De ce?
. a-  Ati observat, de asemenea, ca somnul suprima cursul celui mai rebel guturai, care nc-a chinuit cu obstinatie in cursul zilei. De ce?
a-  Ati observat ca in somn nu stati chiar degeaba? Cel putin din punct de vedere mintal, in sensul ca unele probleme cu care ne-am confruntat in timpul zilei, isi gasesc rezolvarea taman in timpul somnului. De ce aceasta?

a-  Ati observat, in alta ordine de idei, ca unele bauturi precipita somnul sau il fac mai profund, in timp ce altele, dimpotriva, il intarzie, il subtiaza", sau il dezorganizeaza. De ce oare ?
a-  Ati observat poate, ca la munte dormiti mai bine decat la mare, iar la campie mai bine decat in aglomerarile urbane. Stiti de ce?
a-  Ati observat apoi ca in unele paturi, sau in unele incaperi, dormiti mai bine decat in altele. De ce?
a-  Si, in sfarsit, nu se poate sa nu fi observat ca somnul chimic respectiv acela pe care il induc sau il provoaca tranchilizantele sau somniferele, nu se aseamana totusi cu somnul natural? Stiti cumva si de ce?
Va dati desigur seama ca la aceste intrebari la care va veti stradui sa raspundeti, fara insa a avea certitudinea nici pe departe ca raspunsul dumneavoastra este acela exact, si stiintele medicale au incercat sa raspunda. Dar, nici ele n-au putut sa faca aceasta intr-o maniera exhaustiva si pe deplin* Plutim inca din acest punct de vedere si inca in multe domenii ale somnului sub insemnul incertitudinii. Iata ratiunea pentru care misterele somnului au preocupat si intrigat umanitatea de secole, iar medicina de asemenea. Multe enigme s-au clarificat din acest motiv de multa vreme, dar tot atat de multe asteapta inca de a fi clarificate si la ora actuala.

Vorbind de importanta somnului pentru faptura umana merita a sti, in continuare, care sunt principalele functii ale acestei fundamentale necesitati fiziologice. Indiscuil ca aceastea tin de:
a-  functiile de adaptare,
a-  functiile de restaurare si, in sfarsit,
a-  functiile psihologice.
Dupa cum vedem, primele doua dintre ele tin de complexa fiziologie umana, iar ultimele de complexa sa psihologie. Punerile adaptative ale somnului contribuie la faptul ca fiinta umana sa se integreze la necesitatile desfasurarii etii, iar cele de restaurare, ii asigura acesteia continuitatea energetica. Avand in vedere aceste doua functii, nu trebuie sa ne surprinda predominenta puternica a somnului existenta la fat cat si la nou nascut, predominenta necesara in primul rand pentru maturarea sistemului nervos. Tot din acest punct de vedere nu trebuie sa ne surprinda ca, la o talie si la o greutate aproximativ egala, anijnalele care dorm mai mult, traiesc si mai mult. Se stie, in acest sens. ca liliacul care doarme in mod constitutional foarte mult, traieste mai mult decat o pasare oarecare care, pe de o parte, doarme inabil mai putin ca primul si, pe de alta, prezinta particularitatea de a cheltui inabil mai multa energie repartizata pe unitatea de suprafata, in atie tot cu liliacul.

De unde concluzia, nu lipsita de suport stiintific, ca durata somnului se situeaza printre factorii care conditioneaza longetatea. Pe de alta parte, somnul pare a favoriza acele specii de animale, al caror sistem nervos este proiectat pe parametri de economicitate in ceea ce priveste consumul energiei nervoase, decat pe acelea al caror asemenea consum este ridicat.
Tot un aspect al funcuilor adaptative ale somnului tine si de faptul ca acesta conserva si potenteaza mai bine memoria, si asta grape procesului de filtrare a amintirilor, stergandu-le sau chiar indepartandu-le pe cele inconsistente si lipsite de importanta si, dimpotriva, conservandu-le si sortandu-le pe cele care ne pot fi de un real folos. Din acest punct de vedere somnul contribuie la faptul ca omul sa se comporte ca un ordinator, care inmagazineaza si sorteaza informatiile pe care le considera utile, pastrandu-si in acelasi timp nealterata receptitatea pentru alte informatii. Oricum, se pare ca de la un anumit prag, memoria se dovedeste incapabila de a mai inmagazina noi informatii, fara a avea la dispozitie un anume ragaz, spre a intra in parametrii obisnuiti de functionare, ragaz pe care ii confera somnul.
Tot in cadrul funchilor de adaptare ale somnului, trebuie inclusa si enorma capacitate a acestuia de a optimiza atentia si implicit potentialul de invatare. Este in afara de orice indoiala ca lipsa de somn afecteaza profund aceste realitati.

La randul lor, functiile de restaurare ale somnului par a fi din anumite punct de vedere mai importante decat acelea de adaptare. Si, pentru ca aceste functii zeaza oboseala, este util a zabo putin asupra acestei realitati fiziologice. Cu totii stim ca oboseala este imparplta in mod curent in doua categorii principale: oboseala fizica si oboseala mentala. Prima surne unei zile de intensiva solicitare a sistemului muscular, si poate fi dublata de o solicitare intelectuala sau afectiva, mai mult sau mai putin semnificativa. Acest gen de oboseala se caracterizeaza din punct de vedere somatic, asadar corporal, prin relaxarea muschilor corpului, ca si ai acelora ai fetei, iar pe uri suprastructurale, fie ' printr-o agreabila si placuta stare psihica sau, dimpotriva, printr-una de neutralitate. Ceea ce este bine de retinut tine de faptul ca oboseala fizica, cu alte cunte binecuvantata oboseala musculara", cum ii spune Paul Chouchard, induce in organism pe de o parte un somn usor si placut si, pe de alta, unul care se instaleaza rapid. Oboseala mentala surne la randul ei dupa un efort intelectual de multe ori mai putin agreabil, sau dupa o solicitare emotionala, si se caracterizeaza sub raport somatic prin tonus muscular crescut, iar uneori prin crampe si dureri oculare. Tot oboseala mentala se caracterizeaza din punct de vedere psihic prin senzatie de disconfort nervos, prin imposibilitatea de concentrare, prin iriilitate, prin pierderea partiala sau totala a sentimentului de sociabilitate si, uneori, chiar prin tulburari de comportament.

Acest gen de oboseala face ca procesul de adormire sa decurga lent si adeseori anevoios, somnul ce urmeaza nefiind intru totul reconfortant, gratie deteriorarii sale, atat sub raport cantitativ cat si calitativ.
Functiile psihologice ale somnului sunt tot atat de complexe ca si cele adaptative sau restauratorii. Cum cea mai esentiala dintre acestea tine de particularitatea somnului asa-numit paradoxal de a fabrica se. vom spune cateva cunte despre acest gen de somn ca si despre se.
Somnul paradoxal se constituie in cel de-al Vll-lea stadiu al somnului, celelalte sase anterioare fiind stadiul I (sau starea de trezire activa), stadiul II (sau acela de veghe pasiva), stadiul III (sau acela de adormire), stadiul IV (sau acela al somnului foarte usor), stadiul V (sau acela de somn profund) si stadiul VI (sau. acela de somn foarte profund).
Merita a sti ca in stadiul de somn paradoxal, tonusul muscular al aceluia care doarme scade la zero, musculatura acestuia aflandu-se ca atare intr-o relaxare totala si, in consecinta, corpul celui in cauza aratand ca si cum ar fi paralizat, exceptie facand extremitatile membrelor si muschii fetei.

Tot in acest stadiu, mai este de semnalat o anume neregularitate care afecteaza ritmul respirator, ca si pe cel al pulsului, ritmuri care sunt cand mai rapide, cand mai lente. Cele mai originale modificari ce surn insa in acest stadiu al somnului privesc ochii. Astfel, pupila apare contractata, dar, in acelasi timp, surne si o miscare rapida a ochilor, ca si cum acestia ar urmari un spectacol. Spectacol care, intr-adevar exista, si care este unul si acelasi cu sul, pe care subiectul l-a avut, si pe care acesta il semnaleaza pe aceasta cale.In acest context, ochii incep sa ruleze fie de la dreapta la stanga, fie de jos in sus. Pe buna dreptate, acest moment al somnului este etichetat cu denumirea de somnul R.E.M., abreatiune ce prone de la cuntele englezesti Rapid Eye Movement, ceea ce tradus inseamna miscare rapida a ochilor. Si tot pe buna dreptate, acest moment al somnului mai este etichetat cu denumirea somnului cu se. Caci. intr-adevar, in aceasta perioada creierul se deda in circa 80 % din cazuri unei orgii de se. Interesant este ca tot in aceasta perioada poate fi constatata o excitatie sexuala, care poate fi gasita de la prunc si pana la omul in decrepitudinea varstei. Daca suntem treziti in acest moment al somnului, suntem foarte lucizi si putem relata cu mare fidelitate sul pe care l-am avut- Durata somnului din acest stadiu, deci a somnului paradoxal, este de 15-20 de minute.

Merita a sti ca Stadiul VIII incheie suita stadiilor somnului pe care le-am relatat, stadiu coincizand cu perioada fragila a somnului, cand cel mai mic zgomot ne poate trezi.
Dar, in afara de stadiile mentionate, somnului normal ii mai sunt proprii si o serie de cicluri. O noapte de somn nu se prezinta uniform din punctul de v '.'ere al desfasurarii acestuia, si aceasta pe de o parte pentru ca somnul ni se infatiseaza sub forma unei succesiuni de 3-5 cicluri, si, pe de alta, pentru ca un ciclu ni se prezinta sub forma unei succesiuni de mai multe stadii.
Revenind la ciclurile somnului vom preciza ca fiecare dintre acestea dureaza intre o ora si jumatate si doua ore. De la un ciclu trecem, aproape pe nesimtite, la un altul, fara a pastra nici o amintire a acestei treceri. Bineintelesc ca, dupa cum am mai precizat, durata acestor cicluri nu este constatata si, mai mult decat atat, este proprie fiecarei persoane in parte.In continuare, sa spunem si cateva cunte despre se, care dupa cum am subliniat mai inainte, surn in stadiul VII al Somnului, deci in stadiul somnului asa-nurnit paradoxal.

Ce reprezinta asadar sul? Ce altceva, decat seria de imagini, predominant zuale, cu grade variabile de coerenta, de cele mai multe ori dezorganizate si bizare, care apar in conditiile somnului, imagini traite relativ halucinatoriu. Momentele de constiinta onirica (in limba greaca oneiros insemnand s), adica acelea care tin de s, sunt sprecificate prin desfasurarea extrem de rapida a imaginilor, prin gradul inalt de participare afectiva, prin combinatoria cu totul neobisnuita a imaginilor si ideilor, si prin impresia pregnanta de inedit si de inactual pe care ne-o sugereaza.
Este apoi interesam de stiut ca sul, respectiv suita dezorganizata de imagini si de idei, ce apar in constiinta somnului, de care am vorbit mai sus. reprezinta o componenta obligatorie a etii, din moment ce un indid in varsta de 60 de ani. de exemplu, seaza in timpul somnului, si in intervalul de timp care ii rene acestuia, nu mai putin de 5 ani. Somnului, dupa cum sfim deja, H rene aproximativ o ireime din existenta noastra si - retineti: - in jur de un sfert din acest lung interval de timp, este traversat de se. Mai precis: sul nocturn, adica acela obisnuit, ocupa 12 % din intreaga noastra existenta. Calcule de mare precizie ne demonstreaza ca aproximativ o suta de minute in medie pe noapte, suntem gazdele acestui straniu zitator, care este sul. Deci. Iara ca noi sa realizam aceasta, aproximativ in jur de doua ore din fiecare noapte, traim in lumea onirica a simbolurilor.

Practic nu exista somn fara de se. Absolut toti oamenii normali seaza dar. din nefericire, enorma majoritate a selor se pierd in noapte si. implicit in uitare, ceea ce reprezinta o pierdere importanta atat pentru indid in particular, cat si pentru stiinta in general. Se pare ca la originea selor stau dezinhibari ale unor urme din scoarta cerebrala. Cel putin aceasta este parerea cunoscutului fiziolog rus. Ivan Petroci Pavlov.'laureatul Premiului Nobel pentru medicina si fiziologie din anul 1904.
O caracteristica definitorie a selor tine de faptul ca ele surn in conditii de somn paradoxal, somn de care am vorbit mai inainte. O alta asemenea caracteristica tine de un alt fapt si anume ca sele au ca indicatori miscari oculare rapide si concomitente, despre care de asemenea am vorbit.
Indiferent insa de aceste aspecte, este important de subliniat faptul, asta apropos de s, ca acesta scapa cu desavarsire vointei si responsabilitatii subiectului, si asta tocmai pentru ca dramaturgia nocturna este spontana si necontrolabila.

De asemenea, mai este important de subliniat si un altul, si anume ca in s sentimentul de_ identitate se poate dizolva, iar uneori chiar complet. in acest sens, nu trebuie sa ne surprinda sul pe care 1-a avut un carturar din China antica, si anume Ciuang-Ceu, s in rtutea caruia el nu stia exact daca ci este acela care a sat ca este Ciuang-Ceu. Si tot apropos de s, multi nu cunosc faptul ca acesta este lot atat de necesar organismului, si pentru echilibrul sau functional, precum este si hrana, oxigenul sau somnul. In esenta, alternarea dintre starea totala de relaxare si aceea de tensiune psihica extrema, pe care o mijloceste sul, reprezinta o functie absolut tala a organismului. Numai moartea si dementa pot desfiinta aceasta alternanta. Analizand, in continuare, functiile sului, vom preciza ca acesta mai indeplineste si o importanta functie de danjare, adica de golire si de evacuare a impulsurilor reprimate din timpul actitatilor diurne. in aceeasi masura, sul poate crea pre-mize favorabile pentru punerea in priza, ca sa spunem asa. a actitatilor creatoare ale psihicului, pentru stimularea procesului de invatare, de unde posibilitatea incredibila de a invatadormind. Avand in vedere acesta succinta insiruire a functiilor sului, putem afirma conclu/.iv ca aceasta usureaza ata constienta, si asta uneori chiar in mod substantial.
Inainte de a incheia acest modul, tinand de problematica complexa a sului, ca si cea a somnului, si aceasta tot atat de complexa, vom mai zabo putin asupra duratei selor, ca si a consecintelor ce decurg pentru organism din scurtarea sau suprimarea lor. O teorie mai veche, care a fost infirmata in ultimul timp, sustinea ca sele oricat de lungi ar putea sa apara din punct de vedere subiectiv, dureaza in realitate putin, iar durata in totalitate a selor, pare sa corespunda duratei perioadei de miscare a ochilor din faza de somn paradoxal, care o precede pe aceea de reamintire a lor. Sa sustinut chiar ca felul miscarii ochilor corespunde uneori cu natura sului, in sensul ca urcarea in s a unor trepte, s-ar reflecta la nivelul ochilor, prin miscari in sus si in jos ale acestora si. mai mult decat atat, ca sele active, produc un numar mai mare de miscari ale ochilor decat cele pasive.In cursul unor studii efectuate pentru a clarifica aceste situatii, s-a observat ca subiectii voluntari, treziti frecvent in timpul miscarilor ochilor, asadar in plin somn paradoxal, cu scopul de a-si reaminti sele, pareau sa petreaca, dupa aceea, mai mult timp in acest stadiu al somnului, atunci cand li se permitea sa adoarma din nou.

Faptul acesta a sugerat ca ei au fost probabil privati de actitatea de sare si ca, prin urmare, sele lor indeplineau vreun scop folositor. Pentru a verifica aceasta constatare in mod stiintific, un cercetator si anume Dement, a facut in 1960 o experienta de referinta. in care subiectii voluntari erau treziti deindata ce electroencefalograma si, mai precis miscarile rapide ale ochilor, indicau faptul ca sul s-a declansat. Dupa ce erau tinuti cateva minute in stare de veghe, li se permitea sa adoarma din nou. dar erau din nou treziti, ori de cate ori surveneau miscarile oculare, indiciu cert ca sul s-a pus din nou in miscare. Pentru are, au fost treziti si subiectii din lotul experimental martor, de acelasi numar de ori, dar in timpul perioadelor de somn, cand electroencefalograma nu indica se;.asadar in perioadele de somn care il preced pe acela paradoxal. Acest gen de experiente au continuat cateva nopti in sir. dupa care subiectii din ambele loturi, au fost lasati sa doarma normal. Astfel, s-a descoperit ca lotul privat de se. a petrecut mult mai mult timp sand, decat lotul caruia i se permisese sa seze normal. De aici s-a tras concluzia ca sele pol avea, intr-adevar, o functie utila, si anume probabil una de rezolvare a conflictelor si frustratilor din timpul zilei.

Un alt fapt care se mai desprinde din experientele de care am vorbit mai sus tine de situatia ca oamenii par sa seze mai mult ca de obicei in timpul somnului care urmeaza dupa o perioada mai lunga in care n-au dormit. De altfel, este foarte firesc sa fie asa, daca ne gandim ca perioada fara somn ii priveaza pe oameni de posibilitatea de a sa, cu tot ce decurge pentru organism si pentru sanatate din aceasta realitate. La intrebarea daca pot transpare bolile pe calea selor, raspunsul este. in mod paradoxal, pozitiv, si pentru a detalia aceasta situatie, se impune de a prezenta cateva date generale pe aceasta tema.
Este cunoscut de multa vreme faptul ca actitatile cerebrale si. implicit ratiunea, nu se sting complet in timpul somnului, procesele cunoscute ale actitatii nervoase continuandu-se, fireste intr-o maniera mai redusa si, in acest interval de timp. Astfel stand lucrurile, este cat se poate de logic de a accepta faptul ca sele sunt o continuare trunchiata, dezordonata si aleatorie a functiilor cerebrale, care au avut loc in stare de veghe.
In mod normal deci, in timpul somnului controlul activ al ratiunii diminua, ceea ce da posibilitatea la numerosi factori (amintiri, dorinte, temeri, sperante, ganduri ascunse etc.. etc.) de a intra in scena, generand dramaturgia onirica, dupa cum diversi excitanti din afara sau dinlauntru, se pot insera si ei in toata aceasta bogata literatura a somnului, impri-mandu-i noi nuante sau deind chiar cursul naratiunii, in acest sens. o sticluta de parfum de exemplu, pe care o avem pe noptiera, si care nu este ermetic inchisa, poale sla la originea unui s. a carui actiune se desfasoara pe o pajiste cu flori, dupa cum un soricel care roade, abia perceptibil parchetul, poate sta, cu discretii stimuli auditi pe care ii genereaza, la originea unui s in care in recuzita decorului intra si efectul sonic al unei mitraliere sau al unui bombardament.
Dar si excitantii veniti din interiorul organismului ca foamea, setea, o amigdala inflamata, o respiratie ingreunata de diverse cauze, inclusiv de o pozitie incomoda adopiata in timpul somnului, poi fie genera se. fie numai sa le imprime acestora un alt curs sau alte nuante. Fala hangiului din celebrul roman al lui Cervantes, Don Quijote, se confeseaza astfel cuiva apropos de sul avut: De multe ori sez ca ma prabusesc dintr-un turn inalt si cad, si cad, si nu pot ajunge la pamant, iar cand ma trezesc, ma simt rupta de oboseala ca si cum as fi cazut de adevarai".

Asemenea se, in care sa se para ca va prabusiti, se insotite de aceeasi senzatie dezagreabila sugerand oboseala dar si teama in acelasi timp, ati avut desigur si dumneavoastra, iar la originea lor, dupa cum s-a demonstrat experimental, poate sta o pozitie incomoda din timpul somnului, cand slabirea si destinderea muschilor spre care ajungem instinctiv, face ca genunchii incordati sa se indrepte, moment fiziologic resimtit in somn ca o mica zguduitura, si care va genera in s senzatia de cadere, de prabusire. Situatii similare stau si la originea altor se. Daca asezam, de pilda, pe pieptul unui indid care doarme o sectiune, este foarte posibil ca acesta sa nu se trezeasca dar. in acelasi timp. este foarte posibil ca tot acesta sa seze ca o avalansa s-a rostogolit peste el, sau ca pur si simplu este strans intr-o chinga etc. De asemenea, daca un nefumator isi va face somnul intr-o camera imbacsita cu fum de pgara. sunt toate sansele ca acest lucru sa nu-i deranjeze somnul, dar, in acelasi timp, sunt si acelea in rtutea carora sele lui vor fi populate de incendii sau de drumuri prafuite. Visele, in enorma lor majoritate.

nu apar din bezna noptii sau din nimic, asa cum am fi inclinati a crede, ci din lumina zilei, asadar din actitatile noastre prezente sau trecute.
Un oarecare Marsyas. precizeaza Montesquicu undeva in lucrarea sa intitulata Despre spiritul legilor", a sat intr-o noapte ca-l omora pe un oarecare Dio-nysos, prietenul sau. Acesta din urma afland despre sul mentionat, a cerut judecatorilor spre satisfactia tuturor, ca Marsyas sa fie ucis, sustinand ca sus-numitul nu ar fi avut un asemenea s, daca nu l-ar fi preocupat o asemenea idee. Bineinteles ca pretentiile lui Dionysos nu sunt de loc absurde. Ideea. in rtutea careia prietenul sau voia sa-l ucida, exista, intra-adevar. dar ratiunea, respectiv ata constienta o reprima mereu, o izgonea spre beciurile inconstientului. /// timpul sului insa. inconstientul se exprima in voie, sul nefiind altceva, dupa cum bine a precizai Andra Malraux, decat curtea interioara a unei inchisori, in care propriile dorinte tinute o zi intreaga in chinga conventiilor, au noaptea ingaduinta de a se plimba. Astfel stand lucrurile, de ce sa nu admitem ca pretentiile lui Dionysos, din exemplul citai mai inainte, ca prietenul sau sa fie executat, pentru simplul motiv ca a sai ca il omoara, sunt perfect adevarate?

Ca lucrurile nu se intampla chiar asa, este pentru ca omul eslc produsul constientului si. implicit al constiintei, respectiv al acestui infailibil si incoruptibil judecator, care hotaraste in fiecare clipa ce trebuie sa facem si ce nu, constiinta care nu este altceva decat pulsul ratiunii ce bate si ne avertizeaza. Daca n-ar exista acest judecator infailibil si incoruptibil, nu ne-am asasina oare pe toti dusmanii noslri? Si fiindca lucrul acesta nu este posibil in ata de veghe din cauza constiintei, el este posibil insa in cea de somn. mai precis in s, unde lotul este posibil.
Medicina s-a conns, si inca de multa vreme, ca in s transpar de multe ori suferintele noastre de ordin somatic, deci corporal sau de ordin psihic, mai mult sau mai pupn disimulate in structurile noastre zibile si inzibile. in dramaturgia sului existand si elementele prevestitoare ale unei boli de care bolnavul inca nu stie nimic si cu atat mai mult medicul. in definitiv, de ce sa acceptam ca floarea pe care o avem in dormitor, poate sta la originea unor se, sau. cel putin, sa Ic imprime acestora o anume coloratura, si sa nu o acceptam si pe aceea, ca impulsurile odorante ce ne n nu de la floare ci de la o amigdala cu mici cratere purulente, sau de la gaslrila complicata cu staza gastrica, cum se intampla in gastritele ulceroase?

Doi cercetatori, si anume William Dement si Edward Wolpert, au demonstrat aceste situatii pe cale experimentala. Injectand cu ace speciale, fine. in timpul somnului, apa sub pielea celor adormiti, si anume cand acestia se aflau in faza somnului paradoxal, deci cu se, ;» ;a aparea ca un leitmotiv obsedant in toate sele acestora, retineti faptul ca acest experiment a fost repetat de zece ori. cu aceleasi rezultate.
Literatura de specialitate abunda pur si simplu in exemple care atesta faptul ca bolile pot transpare in s, si asta de multe ori cu mult inainte ca ele sa se exteriorizeze prin semnele clinice cunoscute. Din sulele de exemple pe care le-as putea da pe aceasta linie am sa zabovesc doar asupra a doua dintre ele. extrase din literatura onirica nationala. Primul este comentat de psihiatrul Ion Biberi, in acelasi timp cunoscut om de litere, intr-o lucrare a sa, si se refera la sul pe care 1-a avut un alt scriitor, si anume I.Bratcscu-Voinesti, s pe care 1-a publicat ca atare intr-un numar din 1935 al Restei Fundatiilor Regale. Sus-numitul ne semnaleaza ca se facea ca in sul avut a primit o lotura puternica in zona soldului drept, lotura care. fireste, l-a durut si l-a trezit din somn. Controlandu-si insa la trezire soldul cu pricina. Constata stupefiat ca acesta arata perfect normal.

Retineti totusi faptul ca numai peste doua zile. in locul cu pricina isi face aparitia un flegmon, asadar o colectie purulenta, care a necesitai durabile ingrijiri medicale. Este in acest caz in afara de orice indoiala ca. senzatia de lotura perceputa in s. anticipa cu cateva zile mai devreme clasicilc semne pe calea carora se exteriorizeaza un flegmon: tumor (umflatura), rubor (roseata a pielii afectate), dolor (durere) si calor (temperatura).
Un exemplu similar, comentat de acelasi psihiatru,, prone din cazuistica adunata pe aceasta linie de catre psihologul roman N. Vaschide, mort prematur la varsta de numai 32 ani, si care pe buna dreptate este considerat a fi un autentic pionier al cercetarii si interpretarii de pe pozitii riguros stiintifice a selor. Sus-numitul. dimpreuna cu colaboratorul sau. francezul Pietron. ne semnaleaza cazul unei fetite de numai 3 ani si jumatate, care a sat ca un ta-Tiplar ii strange cu dusmanie capul intr-o menghina. Va puteti imagina spaima resimpta de acest copil, in cursul unui asemenea s, precum si eforturile facute in somn de acee;tsi fetita de a se elibera din stransoarea menghinei. Retineti faptul, apropos de acest cosmar terifiant, ca la cateva zile de la consumarea sa. fetita in cauza acuza cefalec, adica durere de cap puternica, febra si fotofobic. adica imposibilitatea de a suporta lumina obisnuita - semne clinice prin intermediul carora se exteriorizeaza de regula o meningita, cum a si fost situatia.

Ceea ce trebuie retinui in legalura mai ales cu imagistica zuala a selor, fie ca acestea pron de la omul sanalos sau bolnav, este ca oricat de fantastice ar fi imaginile zuale ale selor, acestea sunt intotdeauna alcatuite din imagini pe care cel ce la seaza Ie-a perceput initial in stare de veghe. Un om sanatos, are din acest motiv de regula se ..sanatoase", in vreme ce tui om bolnav, ne semnaleaza tot de regula cosmaruri, adica ..se nesanatoase". Totusi, acest aspect nu trebuie generalizat, si aceasta pentru ca si in cazul selor obisnuite, adica asa-zisc sanatoase, exista elemente care semnifica faptul ca in respectivul organism cxista-boli care ..rod" in mod silentios, aidoma soarecilor, clemente deci care semnifica boli pe cale de constituire. Dupa cercetatorul V.N.Kasatkin din fosta U.R.S.S. si care timp de aproape 3 decenii a studiat de pe aceste pozitii in jur de 8000 de se. o serie de boli ca gripa, apendicita, angina. ca si diverse intoxita[ii. pot apare in s cu o zi AZnainte de a-si face sinqita prezen[a pe calea semnelor clinice obisnuite. Dizenteria, la randul ei. face acelasi lucru cu doua zile mai devreme, febra tifoida ca si diversele psihoze toxice cu 7 zile mai devreme etc, etc. etc. Boli mai severe, de genul hipertensiunii arteriale sau a cancerului.

isi pot semnala prezenta pe calea selor cu doua sau trei luni inainte de a se exterioriza pe calea semnelor obisnuite, care ii imping pe bolnai in aceasta situatie hi consultul medical de rigoare.
Un alt cercetator lot din fosta URSS, si anume profesorul Vasiliev, si care s-a ocupat tot de aceasta complexa problematica, ne semnaleaza intr-o lucrare a sa, care a fost tradusa si in limba italiana, un s cat se poate de elocvent din acest punct de vedere. Este vorba de un bolnav, care seaza intr-o noapte ca picioarele i s-au pietrificat, adica i-au devenit ca de piatra. in urma unei intamplari oarecare. Fireste, nimeni din cei din jur. carora acesta le semnala sul avut si care i s-a intiparit adanc in memorie si in afecte, nu i-a acordat vreo semniGcajie. Iata iasa ca. la cateva zile. o paralizie se instaleaza dupa acest s la respectivul bolnav, paralizie care nu putea sa nu aiba legatura cu picioarele pietrificate semnalate in s. Tot din sectiunea lui Vasiliev, de care am vorbit mai sus, extragem inca un exemplu de acest gen. Este vorba despre un indid care seaza ca inghite tot felul de obiecte bizare, si asta de mai multe ori. Retineti faptul ca acelasi indid se prezinta la circa doua luni dupa aceasta suita de se la un laringolog. care ii edentiaza un cancer al laringclui.

Si. in sfarsit, un ultim exemplu de acest fel. Acest exemplu fine de cazul unui biolog german, si anume doctorul J.Gcsner, care seaza ca un sarpe il musca de partea superioara a abdomenului, zona in care cateva zile mai tarziu isi fac aparitia clasicile dureri de epigastru. ritmate de alimentatie, semnaland clinic constituirea unui ulcer gastric, vazut si radiologie.In linii mari, se pare ca acei care sunt pe pragul de a contracta diverse boli pulmonare, care inca nu si-au facut simtita prezenta prin semnele clinice cunoscute, au in aceasta perioada se care grateaza in jurul cutiei toracice si a functionalitatii plamanilor, se in care cei in cauza seaza ca sunt loti in piept, ca se ineaca, ca sunt acoperiti de avalanse, ca traverseaza cu mari dificultati ferestre sau usi inguste, sau diverse crapaturi prin ziduri etc. Viitorii bolna afectafi tacit de diverse suferinte localizate la tubul digestiv vor acuza frecvent se ce surn la cateva zile sau saptamani inainte de exteriorizarea clinica a acestora, in care este vorba despre alimente alterate, varsaturi, operatii digestive, ermi sau serpi muscand din intestine, rani abdominale etc. etc. Cardiacii, la randul lor. acuza in prezilele diverselor complicatii pe care le vor face, se populate cu treziri bruste din somn, cu morp, cu angoase, cu inimi sangerande etc, etc. Iata un s de acest fel, semnalat in lucrarea Somnul si sele", a lui S.Monneret.

Este vorba despre o femeie, devenita recent vaduva, care seaza ca se afla la cimitir, stand pe mormantul barbatului ei. La un moment dat, din pamant ies doua maini de schelet, dintre care una o inhata de gat, iar cealalta de portiunea de piept din apropierea inimii. Simte degetele scheletelui patrun-/andu-i in came. Terifiata si sufocata vrea sa ceara ajutor, dar nu poate face aceasta. Reuseste doar sa tipe, trezindu-se astfel din somn, cu senzapa certa si dezagreabila de palpitatii si dureri precordiale. A doua zi, cand se prezinta la medicul curent care o avea in edenta, pentru o cardiopatie ischemica, aceasta constata un preinfarct care s-a instalat pe fondul suferintei cronice semnalate.
Din ce in ce mai mulAŁ cercetatori in materie, semnaleaza faptul ca sele trebuiesc incluse in asa-numita anamneza, care se identifica cu acel istoric pe care ni-l ia medicul care ne consulta si-care cuprinde totalitatea informatiilor pe care le furnizeaza bolnavul in legatura cu boala sa. termen provenind de la grecescul anamnesis care insemneaza reamintire. intr-adevar, ce sursa incomensurabila ar reprezenta pentru medicina sele, data acestea nu s-ar pierde in bezna noptii si a uitarii, si daca am sti sa le interpretam pe acestea riguros stiintific!

Sintetizand in final principalele idei care trebuiesc retinute si eventual valorificate in legatura cu sul si cu faptul ca pe aceasta calc ne sunt adeseori semnalate boli. inainte ca acestea sa-si faca simjita prezenta prin inicrme-diul semnelor clinice cunoscute, acestea suni urmatoarele:
a-  Practic nu exista somn fara de se. Mai mult decat atat: un adull sanatos seaza pe noapte in jur de 100 minute, deci aproape 2 ore;
a-  Visele scapa cu desavarsire vointei celui care le arc. ele fiind ca atare spontane si necontrolabile.
a-  Visul este tot atat de necesar organismului pe cat de necesare sunt hrana si aerul.
a-  Visele nu apar chiar din nimic, asa cum am fi inclinati a crede, ci din impulsuri si preocupari tinand de actitatile noastre obisnuite.
a-  Cel mai adesea pe calea sului se exprima in voie propriul inconstient, cu tot ce il framanta pe acesta.
a-  Lucrul cel mai important dintre toate este ca pe calea selor transpar de cele mai multe ori diverse boli, pe cale de instalare in organismul nostru, semnalandu-si pe aceasta cale prezenta inainte de a si-o face prin intermediul semnelor clinice cunoscute. Din acest motiv, anume se care se repeta trebuie sa ne dea de gandit trebuind ca atare sa le semnalam medicilor, cand acestia ne consulta.