BOLILE DE INIMA reprezinta principala cauza de deces pe glob. Factorul de risc major pentru atacul ele inima il reprezinta alimentatii! nesanatoasa. in special cea cu continutul ridicat de colesterol.
Alti factori de risc pentru bolile cardiovasculare includ: fumatul, alcoolismul, hipertensiunea arteriala, diabetul, obezitatea, viata sedentara si stresul.
Indivizii care fumeaza un pachet de tigari pe zi au risc dublu pentru a face un atac de inima fata de nefumatori.
Bolile inimii reprezinta prima cauza de mortalitate in Romania si produce anual peste 75 000 de decese.
Majoritatea bolilor de inima pot li prenite. Prenirea lor necesita modificarea dietei si a stilului de viata.
Unii indivizi au un risc mai mare de a face o boala cardiovasculara prin prezenta unei predispozitii transmise ereditar care determina producerea unor cantitati crescute de colesterol in organism. Prea mult colesterol in sange creste riscul atacului de inima. Nilul crescut de colesterol in sange poate li controlai prin dieta si medicatie adecvata. Cu cat i sti mai mult despre alimentatia sanatoasa cu atat i fi in masura sa controlezi si sa eviti multe boli gra.
Cuprins:
Colesterolul |
sus  |
Colesterolul este o substanţă organică care se găseşte īn
compoziţia fiecărei celule din corp: el intră īn structura membranei celulare, a diferitelor componente ale celulei, a acizilor biliari, īn compoziţia anumitor hormoni, etc.
O anumită cantitate de colesterol este esenţială pentru buna funcţionare şi pentru sănătatea organismului, dar nivele ridicate de colesterol īn sānge sunt extrem de dăunătoare sănătăţii.
Colesterolul se obţine din 2 surse:
- poate fi produs de către ficat (care poate sintetiza aproape tot colesterolul de care avem nevoie) sau
- poate fi introdus īn corpul nostru prin alimentele de origine animală pe care le consumăm, care mai sunt denumite şi grăsimi saturate.
Cele mai bogate surse de colesterol alimentar (grăsimi saturate) sunt: gălbenuşul de ou. ficatul, creierul, pielea, carnea de porc. smāntānă, frişca, laptele gras. untura, untul, etc.
Colesterolul nu se dizolvă īn sānge, ca sarea şi zahărul, ci este transportai de la locul īn care esie produs (sintetizai īn ficat) sau absorbit (colesterolul alimentar ajuns īn tubul digestiv) pānă la locul unde esle utilizat (celule şi ţesuturi), pe cale sanguină, cu ajutorul unor particule mici numite lipoproteine.
Cele mai importante tipuri de lipoproteine, implicate īn studiul privind obezitatea, ateroscleroza şi bolile de inimă sunt:
- lipoproteinele cu densitate ridicată - HDL
- lipoproteinele cu densitate scăzută - LDL
Ambele fracţii de lipoproteine conţin atāt lipide cāt şi proteine īn compoziţia lor, dar īn proporţie diferită.
Fracţia HDL-Colesterol, conţine o cantitate mare ele proteine şi o cantitate mai mică de lipide. .Spre deosebire de HDL-Colesterol, LDL-Colesterolul transportă o cantitate mai mare de colesterol şi mai puţine proteine. (Vezi diagrama de la pagina 41)
Prea mult LDL-colesterol īn sānge creşte riscul bolilor de inimă prin transportarea unor cantităţi mari de colesterol care se vor depozita pe pereţii arterelor. Aceste depozite de colesterol vor forma plăcile de aterom (plăcile de colesterol) care vor īngusta lumenul arterelor şi vor īncetini circulaţia sāngelui oxigenat prin vasele de sānge.
Colesterolul care se depune pe pereţii vaselor de sānge sub formă de plăci de colesterol va īngusta lumenul arterelor respective. Astfel, circulaţia sāngelui prin vasul īngustat se va diminua.
Acest proces va determina scăderea aportului de substanţe nutritive şi oxigen īn toate regiunile irigate de vasul īngustat.
Acest proces denumit ateroscleroza va afecta funcţionarea normală a celulelor şi ţesuturilor care primesc sānge cu oxigen şi substanţe nutritive de la arterele īngroşate. Ateroscleroza va favoriza. īn timp, apariţia unor boli grave ca: hipertensiunea arterială, atacul de inimă şi accidentele vasculare cerebrale. De aceea, acest tip de colesterol, adică LDL - Colesterolul este denumit "colesterolul cel rău".
HDL - Colesterolul este īn schimb, considerat tipul "bun" de colesterol. Aproximativ 1/4 din colesterolul din sānge este HDL- Colesterol. Acesta este produs de către ficat şi intestin şi este eliminat īn sānge.
īn afară de faptul că HDL-C transportă o cantitate mică de colesterol, HDL-C este implicat şi īn transportul colesterolului la ficat unde poate fi metabolizat şi eliminat din corp. Prin acest proces practic HDL -C elimină excesul de colesterol din organism.
Un nivel ridicat de HDL indică un risc minim de atac de inimă, pe cānd un nivel scăzut de HDL indică un risc crescut de atac de inimă.
Pe lāngă măsurarea cantităţii de colesterol din sānge este important de măsurat şi nivelele de LDL şi HDL din sānge. Un control riguros al nivelului de colesterol din sānge poate preveni atacul de inimă ori accidentele vasculare cerebrale.
ALIMENTAŢIE BOGATA IN GRĂSIMI
COLESTEROL ĪN EXCES ĪN CIRCULAŢIA SANGVINĂ
LDL-COLESTEROLUL DIN CIRCULAŢIE ĪN EXCES
FORMAREA PLĂCILOR DE ATEROM =ATEROSCLEROZĂ
ĪNGUSTAREA LUMENULUI ARTERELOR
REDUCEREA CIRCULAŢIEI SANGVINE PRIN VASUL AFECTAT
SCĂDEREA APORTULUI DE O, ŞI SUBSTANŢE NUTRITIVE LA NIVELUL CELULELOR ŞI ŢESUTURILOR IRIGATE DE VASUL ĪNGUSTAT
ISCHEMIE ( suferinţa ţesutului)
Relaţia dintre alimentaţie şi boala de inimă
Din moment ce cantităţi ridicate de colesterol īnseamnă o creştere a riscului atacului şi bolilor de inimă, este importam ca aceste teste să se facă cel puţin odată la 5 ani. īncepānd de la vārsta de 20 ani iar apoi mai des, cu cāt īnaintăm īn vārstă. Aceste rezultate trebuie apoi să fie discutate cu o persoană calificată pentru a vedea dacă valorile măsurate constituie sau nu un pericol pentru sănătate.
Factorii de risc asociaţi cu bolile de inimă pot fi cel mai eficient anihilaţi numai printr-o alimentaţie sănătoasă şi o viaţă echilibrată.
Atero scleroza |
sus |
Bolile de inimă sunt cauzate de un proces care īncepe de timpuriu, uneori chiar din adolescenţă. Este un proces insidios, uneori nesesizabil.
Atacurile de inimă se produc de obicei ca urmare a unui proces īndelungat de ignorare a sănătăţii şi sunt adesea, din păcate. primul semnal de alarmă pe care īl sesizează bolnavul. In momentul īn care apare acest semnal de alarmă este de cele mai multe ori prea tārziu pentru a mai schimba ceva.
Procesul de ateroscleroză īncepe cānd lumenul arterelor devine rugos si face astfel posibilă aderarea colesterolui īn exces de ele. Colesterolul formează astfel o placă de colesterol (aterom) care, īn timp, va īngusta lumenul arterelor. Prin aceste artere īngustate va putea circula numai o cantitate mică de sānge cu oxigen şi substanţe nutritive, insuficiente pentru funcţionarea normală a muşchilor, vaselor şi nervilor din zona respectivă.
Procesul de īngustare a arterelor poate progresa pānă la obstrucţia totală a lor, ceea ce va duce la moartea celulelor şi a ţesuturilor pe care aceste vase le irigă. Dacă acest proces se produce
īn inimă, musculatura afectată prin privarea de sānge va muri (se va necroza). Acesta este tipul clasic de atac de inimă sau injarct.
Peste 70% din toate decesele prin boli cardiovasculare sunt cauzate de procesul de ateroscleroza.
Ateroscleroza este un proces care se mai poate produce şi la nivelul arterelor din: creier, rinichi, plămāni, picioare unde poate determina aceleaşi tulburări grave ca şi la nivelul inimii.
Multe persoane nu cunosc diferenţa īntre termenii de: ateroscleroza şi arterioscleroză. care sunt asemănători ca formă şi conţinut.
*** Ateroscleroza īnseamnă formarea plăcilor de aterom īn artere şi este o forma specifică de arterioscleroză.
*** Arterioscleroză este procesul de sclerozare a arterelor cu pierderea elasticităţii lor.
īn final, după ce am aflat ce este colesterolul şi ce efecte negative are depunerea lui pe vasele noastre de sānge, nu ne rămāne decāt să descoperim īn continuare modalităţile de evitare a consumului de colesterol īn exces.
Colesterolul
