Sub numele de dispepsie se intelege o stare gastrica deficienta, comuna mai multor maladii.
Dispepsie se va spune ca are individul al carui \' stomac secreta prea putin, aceluia care are hipoacidi-tate gastrica, aceluia care are o dilatatie gastrica si tot
tulburari dispeptice se va spune ca are bolnavul al carui stomac secreta in mod exagerat, la cei cu hipersecretie, hiperclorhidrie si la cei cu arsuri.
Dispepsiile au mai multe cauze. Mancam carne de mai muite ori pe zi si seara. Paine - mancam exagerat de multa. Mancam grasimi cate putem, le mancam prajite cand in felul acesta nu sunt bune decat sa ne strice stomacul. Mai avem prostul obicei de a lua si gustari in oras. Astfel, dispepsiile apar mai ales din cauza unei lipse a igienei alimentare.
Conduita dietetica in dispepsii. m interzice dispepticilor o suma de alimente: vanatul, conservele, maruntaiele, camea de gasca si rata.
Dintre varietatile de peste vom interzice; somnul, bibanul, scrumbia, precum si icrele de tot felul.
Dintre legume vom interzice: varza, ciupercile, castravetii, ridichile, si pepenele.
Dintre supe vom interzice supele grase.
Apoi, toate sosurile grase si picante,
ceapa prajita, condimentele, branzeturile fermentate.
Fructele vor fi permise, in afara de cirese, coacaze, alune,
nuci si migdale.
Dintre deserturi prajiturile cu crema, aluaturile cu foi vor fi cat mai mult posibil evitate.
Dintre bauturi se interzic lichiorurile, tuica si chiar vinul si berea. La fel se interzice
cafeaua si ceaiul tare.
Mancarurile trebuie sa fie fara sosuri si fara mirodenii. Sa se puna cat mai putina sare in mancare.
Se vor da numai supe slabe, supe de legume.
Painea se va reduce la minimum. in schimb se vor servi multe paste fainoase.
Legumele, afara de cele indicate mai sus ca nepermise vor constitui quasi-totalitatea alimentatiei dis-pepticului. Se vor utiliza fierte si oparite, cu unt proaspat, in soteuri, cu smantana, fierte in supe de carne sau zdrobite in piureuri.
Pastele fainoase, foarte bine fierte, se vor servi cu unt proaspat deasupra, cu putina branza sau cascaval ras.
Carnea va fi numai slaba si bine fripta. Se va tatona inainte cu
carnea alba de pasare la frigare sau rasol. Acelasi lucru si cu pestele alb, slab, fript la gratar sau fiert rasol.
Fructele, vor fi admise sub toate formele, dar numai ca desert si nicidecum intre mese. La fel prajiturile uscate, sufleurile, budincile si cremele.
Painea se va da prajita sau sub forma de biscuiti.
Sosurile sunt interzise la dispeptici, intai pentru motivul asupra caruia am insistat mai sus, adica pentru ca se impregneaza faina cu grasime si mancarea toata devine indigesta. in al doilea rand pentru ca sosurile se mananca cu paine.
Painea, din cauza amidonului care nu se coace bine, este o cauza de fermentatie intestinala.
lata un sos alb recomandat.
Se ia jumatate de litru de lapte, 3 linguri cu faina, 50 de grame de unt. in timp ce
laptele fierbe, inmuiati faina cu putin lapte rece, apoi aruncati amestecul in laptele care fierbe si amestecati. Fierbeti-I inca 20 de minute, adaugati sare si veti obtine un fel de supa cu baza de lapte. Untul il adaugati numai dupa ce a fiert bine amestecul.
Dar sa nu uitam ca un regim, oricare ar fi el, nu este decat o restrictie trecatoare. Un
regim nu trebuie dus la infinit. Dupa cum o cura de apa minerala o pre-scriem unui bolnav pentru o perioada de 21 de zile si regimul prescris e bine sa aiba o durata limitata si aceasta cifra de 21 de zile este tocmai potrivita si pentru durata unui regim.
Painea. Chestiunea painii este o chestiune foarte controversata.
Faina de lux, alba prin excelenta, este o substanta inerta, foarte saraca in elemente nutritive si in vitamine. Painea fabricata din aceasta faina are o valoare nutritiva mai mica si este indigesta. Painea alba fermenteaza si constipa. Painea nemestecata bine, cade greu la stomac, pentru ca multa vreme
sucurile digestive nu o pot ataca.
m fi obligati, deci, sa mancam painea cu o incetineala proverbiala, sa amestecam bine bucata de
paine in gura pentru ca aceasta sa se impregneze toata cu saliva, caci numai asa painea devine mai putin rebela la digestie.
Painea integrala in schimb, desi poate satisface mai putin gustul nostru rafinat, contine pe langa elementele nutritive, hidrocarbonate in mai mare abundenta, fata de sora ei painea alba si alte doua categorii de elemente care nu sunt de neglijat. Coaja graului care care n-a fost inlaturata din painea integrala, contine din abundenta si
vitaminele atat de necesare organismului uman, iar tarata mai contine si o buna doza de celuloza. Cu cat mancam mai bine, cu atat avem rezidii mai putine, fermentatiile intestinale vor continua sa se faca si produsele toxice vor trebui sa fie eliminate pe calea intestinala.
lata o lista de alimentele permise si nepermise dispepticilor:
Supele sunt admise numai cele fara grasime si supele cu paste fainoase. Nu sunt admise supele grase.
Carnea este autorizata intotdeauna, dar numai fripta la gratar sau fiarta, fara sos si numai cand este bine curatata de grasime. Creierul, momitele si ficatul tanar, sunt admise in doze moderate. Carnea de pasare este admisa, dar numai carnea de pasare alba. Nu se admite carnea de rata si gasca.
Se admite si came de porc slaba, fripta la gratar dar numai in doze moderate.
Pestele este admis, dar numai fript la gratar sau fiert, cu lamaie si untdelemn.
Ouale sunt admise numai dupa toleranta individuala si numai foarte proaspete; de preferat ouale fierte cu zeama si numai mai tarziu in omlete foarte putin consistente.
Legumele uscate sunt admise numai in piureuri bine fierte si trecute prin sita.
Cartofii sunt admisi si in piureuri si in supe.
Lactatele sunt admise, dar se vor prefera smantanite, cum sunt kefirul, iaurtul, laptele prins si laptele batut, untul proaspat, branza proaspata.
Fructele proaspete sunt aproape toate admise atunci cand sunt bine coapte. Sunt admise si compoturile si fructele coapte. Se vor evita insa fructele prea acre,
merele crude si perele astringente. Nucile, alunele si migdalele sunt admise numai in mici cantitati, din cauza uleiului pe care il contin.
Sunt admisi biscuitii, prajiturile uscate si tartele cu fructe. Nu sunt admise cremele cu unt si prajiturile cu foi multe, care se prajesc in grasime.
Painea este admisa numai cea integrala, de preferat prajita.
Vinul va fi admis numai in cantitate mica, numai in timpul mesei.
Ceaiul, se poate obtine in cantitati moderate, fara insa sa fie prea concentrat, iar cafeaua se admite numai in cantitate mica si numai dupa mese.
Dintre sosuri, vor fi admise numai sosul alb si sosul cu smantana.
Salatele verzi pot fi servite proaspete sau fierte, dupa toleranta individuala. m avea grija ca saiatele crude sa fie foarte bine mestecate.
Nu vom admite ciupercile sub nici o fornia.
Meniul zilei:
Dimineata o ceasca cu ceai slab, cu foarte putin zahar. Un ou fiert cu zeama, o felie de paine prajita cu putin unt si marmelada, sau cu 100 g branza alba.
La ora 10 o sticla de 100 pana la 200 de grame de kefir sau 150 de grame de jambon slab cu o felie de paine prajita.
La pranz o ciorba de pui, dreasa cu un ou si cu smantana, cu zarzavaturile foarte bine fierte si acrtsoara. O bucata de came fripta la gratar, un cotlet sau un muschi de vitel, cu o garnitura de piureu de cartofi. O salata verde cu putin untdelemn si lamaie. O budinca de orez sau de gris. Un strugure, o mandarina sau o banana. Una, pana la doua felii de paine prajita la masa.
La ora 4 o ceasca cu iaurt cu zahar sau o sticla de kefir (150 ml).
Seara, la ora 7 o farfurie cu supa de came, fara grasime. O felie de carne fripta, sau o felie de piept de curcan rece, sau un peste rasol cu garnitura de sote de legume. O portie de compot sau 1 pana la 2 mere coapte cu zahar. Una pana ia doua felii de paine integrala prajita.
Ca bautura vom admite ca bolnavul sa ia 200 de ml de infuzie calda cu o ora inaintea mesei pentru a se excita secretia gastrica. m prefera infuzinle usor amare.
