Generalitati:
Guta este o boala generala, constitutionala si de foarte multe ori ereditara, caracterizata printr-un exces de acid uric in sange. Este o tulburare in asimilarea si intrebuintarea substantelor albuminoide. Este o boala a oamenilor care mananca copios, care beau din abundenta, dar care nu ard si nu consuma tot ce introduc in organism.
Vindecarea gutei nu se observa decat la indizii care dupa 1-2 crize de
guta si-au modificat complet si felul de ata si felul de alimentatie.
Regimul recomanda in primul rand o reducere cat mai mare a aportului de acid uric in organism, adica suprimand alimentele prea bogate in purine, producatoare de acid uric.
Carnea, ori de care ar fi, contine purine, asa ca vom limita consumatia de came la cel mult odata pe zi. Carnurile prea bogate in purine vor fi complet excluse, carnurile fezandate, vanatul, extractele de came, carti-lagiile si gelatina, creierul, raciturile sau piftia,
carnea rosie, pastele de came, de ficat, conservele de carne.
Dintre alimentele de origine vegetala se vor exclude salata, ceaiul, cafeaua, iar de cacao si de leguminoase se va uza numai in mod cu totul moderat.
Se vor mai suprima alimentele bogate in acid oxalic; acest acid creste in mod sensibil cifra de acid uric, creand in acelasi timp o diateza speciala, cunoscuta sub numele de oxalemie si care este cauza primordiala in aparitia de calcule renale.
Artriticilor ca si celor cu oxalemie, li se vor interzice si alimentele bogate in acid oxalic; ciupercile, sfecla, gulia, varza,
fasolea alba si mazarea.
Se vor elimina alimentele indigeste, alimentele grase, alimentele toxice, care toate pun la munca excesiva si ficatul si rinichiul, adica organele principale de depuratie, si care ar aduce si o mai accentuata diminuare a functiilor de nutritie. La fel si cu alcoolul.
Se vor suprima alimentele care excita pofta de mancare, gratarul, condimentele, sosurile, fara a cadea bineinteles dintr-o extrema intr-alta, adica de a-l obliga pe bolnav la un
regim fad.
Vom mai supraveghea ca hrana sa fie variata si suficient de gustoasa, spre a nu-i da impresia bolnavului ca este pus la un regim chinuitor si sa capete un fel de repulsie la ora mesei.
. Printr-o
alimentatie saraca in acid uric, vom permite si favoriza o eliminare a uratilor. Legumele si fructele verzi au o actiune anti-artritica neta, alcalinizand umorile organismului.
Alimentele nepermise artriticilor:
Supe: supe grase, supe si ciorbe de peste, iorba de potroace.
Paine: painea alba, cozonac, cornuri si franzele cu lapte si oua.
Sosuri: toate sosurile facute cu rantas, cu n, cu otet, cu extracte de carne, cu grasimi prajite sau cu unt topit, sosurile prajite cu mirodenii.
Peste: pestele gras, pestele afumat sau conservat, icrele de stiuca si icrele negre, sardelele, scrumbiile, crustaceele, stridiile, racii si homarii.
Carnea: de porc, de miel, de gaina grasa, de porumbel, de gasca si rata, mezelurile, conservele, pateurile de ficat, slanina, muschiul afumat, limba afumata etc.
Legumele: sfecla, ridichea, napul, gulia, spanacul, rubarba, macrisul, fasolea, mazarea, bobul, lintea,
ciupercile etc.
Branzeturi: toate branzeturile grase si fermentate, precum si branza sarata.
Fructele: fructele acide, coacazele, zmeura.
Cremele: prajiturile cu ou si unt mult.
Bauturi: nul, tuica, berea, sampania, lichiorurile,
cafeaua neagra si ceaiul tare.
Alimente prescrise artriticilor
Supe: supe de legume, ciorbe de pui fara grasime, supe de tapioca, de
ovaz si de arpacas.
Painea: integrala, painea prajita, mamaliguta.
Sosuri: sosurile albe, fara
piper si condimente, fara rantas si
ceapa prajita.
Pastele fainoase de toate felurile.
Ouale: numai cu zeama, in cantitate moderata, si numai cand sunt proaspete.
Pestele: toate speciile de peste slab: se va pregati fript la gratar sau rasol cu untdelemn si lamaie.
Carnea de pasare alba sau de tel slaba, numai la gratar, la frigare sau fiarta sub forma de rasoi. Se admite cel mult odata pe zi la pranz. De cate ori va fi posibil, abtinerea completa de la came va fi de recomandat.
Legume: salate verzi din abundenta, salate de nete, de rosii, de ardei copti, cu untdelemn si putina lamaie, ceapa si usturoi verde; morco, cartofi, fasole verde, patrunjel radacina, gulii.
Branzeturi: branza de vaci, de oaie, proaspat framantata; branza de burduf; branza alba desarata; cascaval.
Fructe: proaspete bine coapte, mere coapte la cuptor cu zahar, nuci, migdale, alune, portocale, cura de fragi, cura de struguri.
Prajituri: tarte cu fructe, prajituri uscate, cu orez, cu gris.
Bauturi: apa, infuziile calde, ceaiurile diuretice slabe.
Meniul zilei:
Dimineata la ora 7: un ceai de tei cu o singura felie de paine prajita cu marmelada sau o para curatata.
Dimineata la ora 10: un pahar cu ceai de sunatoare.
La pranz: o supa slaba sau o supa de piureu cu zarzavat, 100 de grame came fripta la frigare, sau 100 de grame de came rasol, sau un peste slab, fript sau fiert. Cartofi copti, orez fiert, paste fainoase, un sote de morco, de legume verzi, din cele permise in lista de mai sus, o salata care va varia cu anotimpul, branza. Fructe: 1 -2 mere coapte, 1 -2 pere curatate, o farfurie cu fragi sau zmeura, o farfurie cu afine sau cateva piersici. Paine integrala taiata in felii si prajita sau mamaliguta bine fiarta.
La 4 dupa-amiaza: o ceasca cu lapte sau un ceai cu lapte.
La masa de seara: o supa de legume cu putin orez, o leguma fiarta, cu putin unt cand este serta, cartofi, fasole verde, conopida fiarta in 2-3 ape sau o portie de varza sau de soteu de morco. Fructe coapte, marmelade sau putin compot de gutui. Paine integrala, 50 pana la 70 de grame, prajita.
Seara ia culcare un regim numai cu fructe si cu legume.
