Alimentele permise sunt acelea de care bolnavul are voie si dreptul sa uzeze dupa pofta si gust, cu singura rezer de care am vorbit mai sus, pentru albu-minoide si grasimi.
Nu vom depasi, de exemplu cantitatea de 2-300 de grame de came pe zi.
Dintre alimentele permise, sunt unele care, teoretic, nu contin deloc hidrati de carbon. Astfel este
carnea de vita, pasarea si natul. Mai sunt la fel toate grasimile animale, untura, grasimea, untul, smantana, slanina, precum si grasimile vegetale reprezentate prin uleiuri.
Vin apoi pescaria, crustaceele, branza proaspata si fermentata, condimentele, sarea, piperul, lamaia, otetul, mustarul, aromaticele, castravetii in saramura si otet, bauturile ca ceaiul, cafeaua, vinurile.
Alte alimente contin hidrocarbonate in proportii slabe de 2-5 %, dupa cum am aratat in elul de mai sus: astfel ciupercile, vinetele, sparanghelul, cicoarea, conopida, rza, castravetii verzi,
fasolea verde, laptucile, salatele, ridichea, rosiile,
macrisul etc. contin in jurul cifrei de 3 % hidrati de carbon.
Altele contin peste 6 % cum sunt sfecla, morcovul, napul, gulia,
prazul si ceapa. Fierte insa aceste legume pierd din hidratii de carbon si mai raman sa contina dupa fierbere 3-4 %.
Legumele raman alimentatia de fond in regimul diabeticilor. Ele pot fi permise fara frica in cantitati suficiente, pentru ca sa se potoleasca
foamea bolnavului.
Dintre fructe pot fi admise, fara frica, cele care contin mai mult de 10 pana la 12 % zaharuri si anume: lamaia, fragii, afinele,pepenele verde, zmeura, mandarinele si portocalele, precum si murele si chiar migdalele verzi.
Alimente permise numai in cantitati determinate:
Acestea vor fi admise numai in raport si numai pe baza cifrei de tolerabilitate a bolnavului pentru hidratii de carbon.
Astfel, painea este unul din hidratii de carbon cei mai greu de tolerat la diabetici, in timp ce
cartoful este printre cel mai bine si usor tolerat de acesti bolnavi.
Laptele contine la suta 5 grame de hidrati de carbon, dar gradul de tolerabilitate al laptelui riaza de ia individ la individ.
Nu vom autoriza
laptele decat in doze moderate, dand intaietate smantanei, laptelui fermentat si in special kefirului.
Fructele uleioase ca nucile, alunele si migdalele, precum si maslinele pot fi lasate la discretia bolnavilor, pentru ca aceste fructe nu pot fi luate decat in cantitate mica si sunt foarte bogate in grasimi.
Cartofii contin aproape 20 % de hidrati de carbon si cu toate acestea sunt foarte bine tolerati. Nu obosesc organismul si pot inlocui multumitor painea in alimentatia curenta a diabeticilor.
E mai bine ca si cantitatea de
cartofi permisi sa fie masurata in raport cu toleranta si cu nevoia organismului.
Alimentele nepermise si care nu vor putea fi administrate decat autorizate special, in raport cu gradul de toleranta al diabeticului, sunt toate alimentele care contin mai mult de 20 % de hidrati de carbon.
Orezul contine 75 % hidrocarbonate; faina de cereale 74-75 %;
strugurii uscati precum si
prunele uscate 75 %; smochinele si caisele uscate 60 %; castanele 40 %; painea alba 52-54 % de hidrati de carbon.
Suprimarea painii este aproape indispensabila oricarui
regim de diabet, pentru ca este in acelasi timp si foarte dificil de tolerat.
O supa preparata cu 15 grame de faina de orez de exemplu corespunde la 50 de grame de cartofi. Ne vom feri in consecinta de supele cu faina de cereale.
Pastele fainoase, ca macaroanele, fideaua, nu vor fi admise decat in mod exceptional pentru ca ele contin aproape 75 % hidrati de carbon.
Mierea de albine contine 75 % zahar, iar zaharul de comert contine 100 % hidrati de carbon, toate cremele de zahar, de ciocolata, prajiturile de orice fel vor fi interzise diabeticilor in mod absolut.
S-a propus inlocuirea zaharului, toata lumea stie, prin zahacina. Nici intrebuintarea acesteia nu trebui sa treaca de o cantitate de 10 centigrame zilnic, adica de 2 comprimate pe zi.
Meniul zilei pentru un diabetic de grad mijlociu cu o toleranta zilnica de 100 de grame de hidrati de carbon la o greutate de 70 de kg.
Dimineata: o cafea cu 50 de grame de lapte, un ou fiert\" o salata.
La pranz: un peste fript sau fiert, cu untdelemn si lamaie, o salata de rosii, de ardei copti sau de vinete; 120-l50 grame de carne de vitel sau purcel; 200 grame legume verzi; 100 grame cartofi; 30 grame branza.
La ora 4 dupa amiaza: o cafea sau un ceai si o felie de jambon:
Seara: o supa de legume verzi cu untdelemn sau. cu putin unt, o omleta cu jambon sau slanina sau o mancare cu 125 de grame de carne, 200 grame de legume verzi, 100 grame cartofi, 30 de grame de branza sau de crema cu nilie sau cafea.
Ca bautura, ceai slab nezaharat.
Pentru toata ziua se autoriza 40 de grame de paine prajita sau 100 grame de cartofi sau in fine, 150-200 grame de mere, pere, portocale, nuci sau migdale.
La diabeticii mai gravi se reduce proportia de cartofi zilnica la 50 de grame de fiecare masa.
