Index » Dieta nutritie » Regimuri si cure alimentare
» Cancerul si alimentatia umana

Cancerul si alimentatia umana

Suntem intotdeauna tentati de a atribui cancerul unor cauze total necunoscute sau chiar unei fatalitati biologice cand. in realitate, majoritatea acestor cauze provin din modul nostru de viata. in legatura cu cauzele alimentare ale acestei boli, o oncoloaga franceza, si anume Monique Vigy, afirma negru pe alb intr-o lucrare a sa: Spune-mi c? mananci, si-ti voi spune ce fel de cancer esti susce/ttibil de a face". De altfel, o intreaga geografie a cancerului vine in sprijinul acestei afirmatii. Astfel, un epidemiolog rus, si anume A.V.Ceaklin, sustine ca incidenta crescuta a cancerului esofagian la o serie de populatii bastinase din Asia Centrala, nu este straina de faptul ca acestea consuma de trei ori pe zi ceai foarte fierbinte cu turte uscate, iar la cina, in plus, un pilaf foarte gras, sau mancarea traditionala denumita surpa", constand din came si dintr-un fel de sos, si aceasta mancare consumandu-se foarte fierbinte.

Temperatura ridicata a alimentelor consumate este implicata si in incident mai crescuta a aceluiasi cancer esofagian la bureati si kazahi, populatii limitrofe Lacului Baikal, unde alimentatia traditionala este dominata de ingestia de ceaiuri fierbinti, de bauturi alcoolice tari, de grasimi animale, ca si de condimente nu numai in exces ci si tari, ca si de pesti cu oase mici. Se considera ca acest fapt nu este strain de microtrau-matismele cronice ale mucoasei esofagiene, prin oasele in cauza, prin alcool ca si prin condimentele tari. Retineti apoi detaliul pe care il semnaleaza acelasi epidemiolog ca dintre bureatii afectati de cancer esofagian, 70 % consuma asa-numitul spirt de masa", o bautura alcoolica traditionala deosebit de tare. Cum se stie ca alcoolul nu este cancerigen prin el insusi, actiunea sa totusi cat se poate de evidenta pe aceasta linie se explica prin faptul ca acest produs dizolva diversele substante cancerigene continute de tutun sau de diversele alimente, in acelasi timp potenjandu-le pe acestea. Aceasta este si ratiunea pentru care mortalitatea prin cancer esofagian este mai mare la barbati decat la femei, primii fiind prin definitie mai mari consumatori de alcool.

Tot aceasta este si ratiunea pentru care morbiditatea si mortalitatea prin acelasi cancer esofagian este mai ridicata in cadrul personalului lucrand in hoteluri si restaurante, personal caruia alcoolul ii este mult mai accesibil decat la restul populatiei. Si, in sfarsit, tot aceasta este ratiunea pentru care o seama de bauturi alcoolice tari. cum sunt acelea extrase din curmale (cum este situatia in Sudan si in unele regiuni din China), cum este apoi situatia si cu acea bautura de mare popularitate din Franta si Spania denumita Calvados, extrasa din mere si cum este de asemenea situata cu acel rom produs in casa, rom de mare traditie mai ales in Porto Rico etc. Ei bine, toate aceste bauturi, ne explica incidenta inabil mai crescuta a cancerului esofagian in perimetrul colectivitatilor menplonate.
Stiintele medicale nu mai au nici o indoiala asupra faptului ca taninurile din ceai, ca bauturile alcoolice tari, ca bauturile fierbinti, ca excesul de condimente tari si in special de boia de ardei ca si consumul excesiv de grasimi animale, ca si de pesti cu oase mici, nu este strain de frecventa crescuta a cancerului esofagian, cel putin pe anume arii geografice, unde consumurile mentionate au un caracter traditional.

Referindu-ne la frecventa crescuta a altei localizari canceroase si anume a cancerului hepatic, frecventa constatata intr-o serie de tari africane, in unele activitati populationale din sud-estul Asiei, ca si din China, vom preciza ca aceasta situatie nu este straina de contaminarea alimentelor folosite in cadrul acestor colectivitati cu aflatoxine. produse care in conditiile de caldura si de umiditate excesiva de pe meleagurile semnalate se dezvolta din abundenta si cu rapiditate, poluand cerealele, legumele, fructele, branzeturile si chiar bauturile. Trecand la o serie de tari europene, vom preciza faptul ca frecventa net mai crescuta a cancerului gastric in Germania si Austria, fata de Italia, nu este straina de situatia ca in primele doua tari, se consuma in mod traditional multi carnati, de regula mult condimentati, sarati si grasi, ca si scrumbii de asemenea sarate, in vreme ce Italia exceleaza prin punerea accentului in alimentatie pe macaroane, pe branzeturi, peste proaspat si fructe.

Cum pana in prezent am trecut in revista o serie de alimente implicate in favorizarea aparitiei si dezvoltarii anumitor localizari canceroase, in continuare vom trece in revista o serie de alimente care, dimpotriva, ne protejeaza de boala canceroasa, si in speta, de anume localizari ale ei. in primul rand, vom avea in vedere din acest punct de vedere fructele si in special acelea bogate in vitamina C, apoi legumele de culoare verde inchis, acelea de culoare galbena, prin definitie bogate in caroten, ca si acelea din familia verzei. In al doilea rand. vom avea in vedere cerealele, cu specificarea ca acestea sa fie folosite integral.
Localizarile cancerigene considerate a fi prevenite pe calea acestei alimentatii profilactice, sunt acelea care vizeaza sanul, tubul digestiv, plamanii, rinichii si, in mai mica masura ca urinara. Astfel, studii epide-mioIogiceTecente si de mare amplaore, ne demonstreaza ca incidenta cancerului de stomac, de exemplu, scade cu cel putin o treime, in perimetrul marilor consumatori de fructe si de varza.

La randul sau, medicul japonez Hirayama, din Tokio, se arata perfect convins pe baza cercetarilor indelungate pe care le-a efectuat in acest domeniu, ca marii fumatori, prin definitie predispusi de a contracta un cancer pulmonar, si chiar esofagian, care in acelasi timp sunt si mari consumatori de varza, prezinta un risc inabil mai scazut de a contracta localizarile mentionate. Se pare ca vitamina C, care se gaseste din abundenta in fructe si in varza, asigura acest net rol protector.
Cateva cuvinte. in continuare, despre rolul protector din acest punct de vedere al fibrelor alimentare, respectiv al celulozei din zarzavaturi si din fructe, cel putin in ceea ce priveste cancerul de colon si de rect. Epidemio-logii ne-au facut demonstratia certa ca aceasta localizare respectiv cancerul de colon si rect este foarte rara in tarile Africii si ale Asiei, in atie cu ceea ce se intampla din acest punct de vedere in tarile Europei sau ale Amcricii de Nord. In india, de exemplu tot aceasta localizare este de domeniul a 14,6 %. iar in Uganda, chiar 3.3 %, in vreme ce in SUA. procentul in cauza trece de 50 % ceea ce, evident, este foarte mult.

Explicatia semnificativei diminuari a incidentei cancerului coloreclal in cazul unui consum bogat de fibre alimentare, tine de faptul ca aceste fibre accelerand tranzitul intestinal, accelereaza implicit si evacuarea acizilor biliari din cadrul colic, acizi care. degradati de catre anume microorganisme intestinale, se iransfor-ma in derivati meolici care, dupa cum s-a demonstrat, dispun de virtuti cancerigene. Aceleasi fibre alimentare mai reduc de asemenea si timpul de contact cu mucoasa intestinala si a altor produsi cancerigeni, cum sunt hidrocarburile din afumaturi, si cum sunt aflatoxinele din alimentele mucegaite, si cum este in sfarsit situatia si cu cafeaua.
Vitamina care insa pare a fi cel mai mult implicata in prevenirea anumitor forme de cancer, este vitamina A. Cercetari recente, efectuate pe aceasta linie in Oxford si Londra, Anglia, demonstreaza ca exista o certa legatura intre un nivel scazut de vitamina A, in sangele anumitor persoane, si anume cancerc pe care le fac acestea. Chiar inaintea cercetarilor mentionate, existau unele do ca ar putea fi vorba despre o asemenea legatura.

La randul lor, cercetari ca cele efectuate in special in Anglia si in Norvegia, indica ca barbatii beneficiari ai unei alimentatii mai sarace in vitamina A, se afla intr-un mai mare pericol potential de a se imbolnavi de cancer pulmonar si de tub digesti La concluzii similare au dus si cercetarile recente efectuate pe aceasta linie in cadrul Universitatii de epidemiologie a Fondului imperial de cercetari in domeniul cancerului din Japonia, unde luandu-sc probe de sange de la exact 10000 de barbati, care-si facusera controlul de rigoare, in cadrul unui program organizat de asigurari medicale, masurandu-se in felul acesta nivelul de vitamina A existent in sange, s-a constatat un nivel scazut din respectiva vitamina, motiv pentru care in aceste cazuri s-au contractat inabil mai frecvent localizarile canceroase mentionate decat in cazul acelora din lotul martor, care aveau un nivel normal in ceea ce priveste continutul sangvin cu aceasta vitamina. Mai precis, acesti barbati au fost supravegheati timp de cinci ani. constatandu-se cu acest prilej ca aceia care aveau un nivel scazut de vitamina A in sange, erau de trei ori mai expusi de a se imbolnavi, fie de cancer pulmonar, fie de o localizare digestiva.

Din nefericire, un consum ridicat de vitamina A pe calc medicamentoasa, nu ne previne de aceste imbolnaviri, dupa cum am fi tentati a crede, si asta pentru ca ficatul fiecaruia dintre noi, controleaza cantitatea de vitamina A din sange, comportandu-se ca un termostat. Totusi, este in afara de orice indoiala, ca o alimentatie bogata in legume si fructe proaspete, ne asigura cantitatile de vitamina A asimilabila de catre organism si, implicit, protectia de localizarile mentionate.In orice caz, este clar ca lumina zilei, ca anume forme de cancer, nu sunt straine de alimentatie. Parerile sunt unanime din acest punct de vedere. Ceea ce nu tine inca de unanimitate este ca unii acorda o importanta maxima acestui factor, iar altii una redusa. Dupa celebrul epidemiolog Richard Peto, .,10 pana la 70% dintre localizarile canceroase, ar putea fi de origine alimentara". Cele mai vizate localizari sunt in optica epidemiologului mentionat cancerele tubului digestiv, apoi acelea ale aparatului uro-genital, acela vizand uterul, prostata si ovarele. Din nefericire. in afara de argumentul epidemiologie, nu dispunem inca de nici o dovada stiintifica incontesila care sa sprijine argumentul epidemiologului.

Oare intamplator, proportia de cancere ale intestinului gros din cadrul populatiilor emigrante, devine abila cu aceea din tara gazda? Astfel, aceleasi statistici ne-au demonstrat ca la japonezii emigranti in SUA. frecventa localizarilor canceroase la tubul digestiv si in special la intestinul gros creste pe masura asa-numitei occidcntalizari" a regimului lor alimentar. Si intr-adevar, statisticile la care ne referim ne-au demonstrat ca incepand chiar cu a doua generatie, emigrantii in cauza erau afectati de cancer la colon sau la rect, exact in aceleasi proportii ca si populatia autohtona, afectarea in cauza fiind de sase ori mai ridicata decat la japonezii care n-au emigrat. Putem oare trece usor peste acest elocvent argument statistic? Cel mai mult sunt vizate din acest punct de vedere regimurile hipercarnivore, prin definitie la mare trecere in SUA, si abundenta grasimilor animale din aceleasi regimuri: in general restrangerea de aport caloric, dupa cum sustine epiderniologul citat. Richard Peto - reduce incontesil frecventa aparitiei tumorilor la colon. Reciproc - afirma tot acesta - regimul alimentar foarte bogat in zahar industrial si lipide (deci grasimi) ar creste frecventa lor! Dar daca excesul de grasimi este responsabil de dezvoltarea unor localizari canceroase, regimul lipsit de acestea, nu are in schimb un efect antitumoral. Actiunea lor nu ar fi deci decat preventiva constand din reducerea aparitiei
respectivelor localizari.

Totusi, chiar in asemenea condinui, prestigioase institutii vizand profilaxia cancerului ca National Cancer Institute" si American Cancer Society", au creai in ultimii ani o vie miscare de idei in lumea medicala ca si in cea nemedicala, pe marginea consumului unor mari cantitati de fructe si legume proaspete in alimentatie, consum care ne-ar pune la adapost de pericolele mentionate. Tocmai acest fapt ne determina ca sa nu incheiem problemele alimentare vizand consolidarea acestui prim stalp de rezistenta al fapturii umane, reprezentat de alimentatie, inainte de a face inca un modul consacrat acestui grup alimentar reprezentat de fructe si legume.
Din ce in ce mai multe cercetari ne evidentiaza faptul ca fibrele alimentare prin definifie foarte bine reprezentase in zarzavaturi si fructe ca si in cereale ne protejeaza de anume localizari canceroase, mecanismul acestei protectii nefiind pe deplin elucidat. Aceleasi cercetari ne mai atesta faptul ca unii compusi alimentari care apar la suprafata alimentelor fierte cu ajutorul carbunilor sau direct pe flacara sunt extrem de cancerigeni.

Este vorba in acest caz de acele gudroane ce se formeaza in substantele grasoasc supraincalzite, cum este benzopirenul, substante care se concentreaza in pielita carnii ca si in aceea a pestilor afumati, produse care in primul rand trebuie avute in vedere.
Asadar, retinea in chip de concluzii urmatoarele fapte: a-  Carnurile prajite consumate din abundenta si cu sosuri ridica un risc crescut de cancerizare. De asemenea consumul frecvent si abundent de pesti afumati. a-  Incidenta cancerului de tub digestiv scade semnificativ in perimetrul marilor consumatori de fructe si zarzavaturi, si in special in perimetrul marilor consumatori de varza. Aceasta scadere este de domeniul a 30-33%, in special in ceea ce priveste incidenta cancerului de stomac.
a-  Fibrele alimentare, deci celuloza din fructele si zarzavaturile proaspete ca si din cereale, par a fi cel mai mult implicate in protejarea organismului de localizarile canceroase la tubul digestiv ca si a altor sectoare din economia organismului.
Dintre vitamine, aceea care este cel mai mult implicata in prevenirea anumitor forme de cancer, si in special al aceluia de plamani si tub digestiv, este vitamina A.

a-  Localizarile canceroase care nu sunt straine de influenta alimentatiei sunt si cele care vizeaza tubul digestiv, aparatul uro-genital, uterul, ovarele si prostata, iar dupa unii chiar cele pulmonare.
. a-  Consumul frecvent al unor alimente sau bauturi fierbinti nu este strain de aparitia anumitor localizari canceroase la nivelul tubului digesti
a-  De asemenea consumul anumitor bauturi alcoolice tari nu este nici el strain de aparitia anumitor localizari canceroase tot la tubul digesti
a-  Consumul excesiv al grasimilor, in special animale, al mancarurilor cu grasime prajita, al saraturilor ca si al condimentelor nu este nici el strain de localizarile canceroase vizand acelasi tub digesti