Sistemul muscular al unui animal reprezinta totalitatea mușchilor acestuia, cu ajutorul carora se realizeaza locomoția și alte funcții tale (de exemplu mușchiul cardiac), formand impreuna cu oasele de care sunt atașate, aparatul locomotor.
Cuprins:
ţesutul conjunctiv |
sus  |
Ţesutul conjunctiv este un ţesut puternic, compus din fibre de colagen (proteine), care formează organe, glande, ţesuturi (muşchi) şi aşa mai departe. Ţesutul conjunctiv oferă şi imprimă celulelor şi ţesuturilor pe care le formează suportul, rezistenţa şi configuraţia respective. în afara proteinelor, calciul este una din componentele principale ale acestui ţesut, determinând rezistenţa ţesutului conjunctiv la nivelul diverselor organe. Dacă glanda tiroidă este epuizată, atunci organismul îşi va pierde capacitatea de utilizare a calciului. Acest fapt va genera manifestarea unei serii de efecte, printre care amintim: formarea de hemoroizi, varice, sau vene reticulare, prolapsul unor organe (vezica urinară, uter, piele şi altele), strierea şi slăbirea unghiilor şi căderea părului.
Tendoanele sunt compuse din ţesut conjunctiv fibros şi servesc drept susţinătoare sau dispozitive de ataşare a muşchilor la oase sau la alte părţi din organism.
Muşchii sunt ţesuturi care constau în principal din celule contractile. Din punct de vedere funcţional, aceste ţesuturi (muşchi) sunt utilizate pentru mobilizarea mecanică a corpului. Ei mai servesc şi ca suport structural. Un exemplu în acest sens este coloana vertebrală, în cadrul căreia vertebrele sunt susţinute simetric şi succesiv de muşchii respectivi care le deservesc. Dacă grupa musculară dispusă pe una din părţi este slăbită din cauza acumulării de toxine sau a in-flamaţiei, grupa musculară de pe partea opusă va acţiona, deplasând coloana din poziţia sa.
In organismul uman, există trei tipuri principale de muşchi: muşchii involuntari (sau muşchii netezi), muşchii voluntari (sau muşchii striaţi) şi muşchii cardiaci.
MUŞCHII INVOLUNTARI (NETEZI) - Muşchi care sunt sub controlul sistemului nervos autonom (nu se caracterizează prin control conştient). Muşchii netezi sunt compuşi din celule fusiforme şi nu prezintă secţiuni sau structuri fibroase dispuse transversal (nu prezintă striaţii). Muşchii netezi se regăsesc la nivelul organelor interne, inclusiv în tractul gastrointestinal, în tractul urinar şi în pasajele căilor respiratorii.
MUŞCHII VOLUNTARI (STRIAŢI) - Muşchi care se regăsesc în special la nivelul musculaturii de susţinere a scheletului osos, dar şi la nivelul gâtului (esofag etc). Muşchii striaţi sunt controlaţi de sistemul nervos central şi voluntar (SNC), adică beneficiază de control conştient. Aceşti muşchi sunt compuşi din fibre grupate în fascicule musculare şi învelite cu ţesut conjunctiv de formă cilindrică. Aceşti muşchi sunt mai puternici, fiind destinaţi efectuării unor activităţi mecanice mai dificile (tracţiune, întindere etc).
MUŞCHII CARDIACI - Sunt asemănători muşchilor striaţi prin faptul că sunt formaţi din ţesuturi care seamănă cu nişte cilindri lungi. Muşchii cardiaci formează o reţea continuă de fibre cilindrice, cu intervale de discuri intercalate sau de fibre dispuse transversal, denumite fibrele Purkinje. Fibrele Purkinje formează sistemul prin care sunt transmise impulsurile cardiace.
Muşchii au diverse forme şi dimensiuni. Printre acestea, amintim:
O Formă de fâşie sau plată
W Cu striaţii, care dispun de porţiuni dispuse transversal în interiorul fibrelor, pentru forţă şi rezistenţă suplimentare
V Fără striaţii, deci care nu prezintă porţiuni dispuse transversal. Se numesc muşchi netezi.
O Muşchi fusiformi (de formă triunghiulară) cu un corp "cărnos" şi care se termină printr-un "vârf" ascuţit.
O Muşchi papilari, asemănători unor valve (cardiace) de susţinere, de formă cilindrică.
O Sfinctere - muşchi circulari, care înconjoară diverse canale şi orificii, inclusiv stomacul, anusul etc.
Musculatura organismului uman
MUŞCHI ANTIGRAVITAŢIONALI
Musculatură care susţine postura bipedă.
MUŞCHI SIMETRICI Musculatura principală implicată în mecanica centrală. MUŞCHI ASIMETRICI Musculatura responsabilă de executarea mişcărilor asimetrice. MUŞCHI TENDINOŞI Musculatura cu tendoane. MUSCULATURA CARDIACĂ Muşchii inimii. MUŞCHI EXTENSORI Muşchi care execută întinderea unui membru. MUŞCHI EXTRINSECI
Muşchi localizaţi în exteriorul unui organ şi care îl ajută să îşi menţină poziţia.
MUŞCHI DE FIXARE Muşchi care susţin (fixează) o parte anatomică, permiţând astfel executarea unor mişcări precise într-o structură dată. MUŞCHI FLEXORI Muşchi care ajută la flexionarea sau îndoirea unui membru.
MUŞCHI ADUCTORI Muşchi (3) localizaţi pe faţa poşterioară a coapsei. MUŞCHI INTRINSECI
Muşchi cu ambele capete ataşate la
o structură.
MUŞCHI INVOLUNTRAI
Muşchi netezi care reacţionează la impulsurile sistemului nervos autonom.
MUŞCHI Al SCHELETULUI
Muşchi ataşaţi de structurile osoase, consideraţi a fi de tip voluntar. MUŞCHI NETEZI
(Fără striaţii) Muşchi involuntari, fără striaţii (nu prezintă structuri tisulare transversale), ca de pildă cei ai tractului digestiv etc.
MUŞCHI PUŢI
Muşchi aplatizaţi şi laţi (cartilajul tiroidei şi aşa mai departe) MUŞCHI STRIAŢI Muşchi care prezintă la nivelul fibrelor ţesuturi dispuse transversal, pentru a asigura o mai mare forţă şi rezistenţă.
MUŞCHI SINERGICI Muşchi a căror acţiune asistă activitatea altor muşchi. MUŞCHI VOLUNTARI Muşchi care reacţionează la impulsurile transmise de sistemul nervos central (SNC).
ţesutul conjunctiv
