Daca am putut sili cantitatea minima de sare necesara supraetuirii unui organism (2 g clorura de sodiu), cantitatea maxima este greu de apreciat. Unii o situeaza intre 5 si 7 g (corespunzand cu 2-3 g sodiu), pe cand altii accepta pana la 8-l0 g pe zi. Societatea germana de nutritie estimeaza ca 8 g pe zi constituie un aport dietetic accepil, in unele tari, consumul este si mai ridicat si, totusi, nu antreneaza atatea riscuri specifice. Caci daca organismul sufera foarte mult din cauza lipsei de sare, poate in schimb sa tolereze foarte bine un exces timp indelungat. Sistemul de reglare functioneaza mai bine in caz de exces decat in caz de carenta si doar la aparitia unei boli cardiace, renale sau hepatice se constata semne de retentie a apei si a sarii (re-tentie hidrosodata).
Cuprins:
Această retenţie se manifestă prin apariţia de edeme care dau un aspect umflat pielii, fără roşeaţâ sau durere. Aceste edeme sunt moi, adică, dacă se exercită o presiune digitală asupra zonei umflate, pielea va păstra urma degetului în profunzime: se spune atunci că edema «se cutează».
Nu trebuie să confundăm aceste edeme cu alte patologii. De fapt, un număr important de persoane suferă de o senzaţie de picioare grele şi de faptul că li se umflă picioarele în timpul zilei, dar aspectul acestor edeme este foarte diferit: există o senzaţie de durere în picioare, pielea este deseori roşie, sau în orice caz mai colorată decât în alte părţi, şi e caldă la atingere. Vorbim atunci de edeme inflamatorii. Acestea se datorează unei funcţionări proaste a circulaţiei venoase, care antrenează o stagnare a sângelui în partea de jos a corpului, în cazul în care subiectul stă mult în picioare (poziţie ortostatică). în acest caz, soluţia este poziţia alungită, poziţia clinostatică, cu picioarele ridicate, care favorizează circulaţia venoasă.
Edemele migratoare |
sus  |
în caz de retenţie a apei din cauza excesului de apă, edemele nu dispar, ci migrează! De fapt, în cazul în care considerăm corpul o sticlă umplută pe jumătate cu apă, când aceasta este în poziţie verticală, apa se situează bineînţeles în partea inferioară. Acelaşi fenomen se întâmplă şi în cazul retenţiei de apă extracelulară: în poziţia verticală, apa va «cădea» în laba piciorului mai întâi, apoi va urca în picioare dacă fenomenul se agravează. Dar, dacă revenim la comparaţia noastră şi vom pune sticla pe orizontală, apa se va răspândi pe orizontală, pe toată lungimea sticlei. Acelaşi lucru se întâmplă şi în corpul uman, unde, după o noapte în poziţie culcat, edemele sunt mai dificil de găsit, căci au migrat spre fese şi spre spate.
în plus, edemele limfatice sau venoase datorate problemelor de circulaţie rămân locale şi nu antrenează îngrăşarea. în schimb, în cazul unei retenţii de apă şi sare extracelulară (singurul caz în care este nevoie de un regim fără sare), observăm o îngrăşare, căci un litru de apă cântăreşte un kilogram.
Această îngrăşare poate fi foarte rapidă şi e întotdeauna independentă de procentul de grăsime corporală. Ea poate fi considerabilă, în jur de 4-5 kilograme în câteva zile. La fel, o dată ce se începe un tratament adecvat, scăderea în greutate va fi rapidă. Greutatea trebuie deci supravegheată, pentru a nu-l împinge pe bolnav în extrema cealaltă, ajungând la deshidratare.
Să reamintim că aceste semne de hiperhidratare extracelulară nu survin decât în cazuri patologice precise, pe care le vom aborda în continuarea acestei cărţi. în afara acestor boli cardiace, renale sau hepatice care antrenează o retenţie hidrosodată, vasta problemă a excesului de sodiu este legată de riscul survenirii unei patologii importante: hipertensiunea arterială.
edemele
