Index » Dieta nutritie » Regimuri si cure alimentare
» Insomnia, a doua natura a omului modern

Insomnia, a doua natura a omului modern

Trecand la insomnie, principala tulburare a somnului, vom preciza ca aceasta a denit aproape o caracteristica definitorie a lumii moderne, din moment ce 1/3 din omenire ii cunoaste deja rigorile. Statisticile ne demonstreaza ca un francez din patru se ge de insomnie. 3 milioane de oameni din aceasta Jara luand cu regularitate, seara de seara, cate un produs hipnogen sau somnifer. Aceleasi statistici ne mai demonstreaza, tot pe aceasta linie, ca tot in Franta se vand anual 50 de milioane cutii de somnifere. Acestea sunt rezultatele unei anchete de proportii intreprinse in cursul primei etape a asa-numitei operatii Samara-Someil", lansata de Asociatia Pramutam, in regiunea Rhonc-Alpes. in SUA, circa 30 de milioane de oameni se g de tulburari ale somnului care necesita deja un tratament medical.
Si la Moscova a fost efectuata in cursul anului 1981 o instigatie cu caracter social de proportii, vizand carentele somnului, instigatie in cadrul careia au fost chestionate peste 6000 de persoane in varsta de peste 10 ani. Concluziile acestei instigatii ne releva faptul ca 21 % din acestia au declarat ca dorm prost, 14 % declarandu-se multumiti de profunzimea somnului dar nemultumiti de durata sa, in vreme de 29 % au precizat ca somnul nu le este suficient de profund.

Iata deci ca insomnia este pe punctul de a deni -, si unii zic chiar ca a denii - o a doua natura a omului civilizatiei noastre ultratehnicizate. Ea afecteaza un numar din ce in ce mai mare de oameni, patrunzand in mod organic in habitusul lor existential, viciindu-le viata si chiar gandirea. in secolul trecut, o noapte alba ridica sere probleme de diagnostic pozitiv si diferen-pal, pentru ca, in zilele noastre, insomnia fiind atat de raspandita, sa nu mai preocupe atat din punctul de dere al diagnosticului. Dormim nu numai mai putin decat semenii nostri din civilizatiile prcindusuiale, ci si indiscuil mai prost. Asadar, somnul a fost degradat si viciat atat sub raport cantitativ cat mai ales calitativ.Intr-un asemenea context general, somniferele, adica medicamentele care produc somn, s-au inmultit ca ciupercile, considerandu-sc ca la ora actuala exista pe mondial, in jur de 2500 asemenea preparate. Mai mult decat atat, somniferele si tranchilizantele, adica acelea care induc in organism stari de somn sau de calm reprezinta capul de afis al principalelor fabrici de medicamente din lume, aceleasi medicamente ocupand mai mult de jumatate din productia globala a acelorasi fabrici.

Numai in 1977, de exemplu, in SUA s-au instit in productia de somnifere peste 500 milioane dolari. Peste 50 de ani de sustinuta practica cu somniferele ne-a demonstrat insa ca fascinatia somnului chimic produsa de aceste remedii este cu totul inselatoare, somniferele antrenand adesea tulburari psihice consecuti sau chiar dezordini somatice de o mare varietate. Somniferele genereaza adesea deficiente in munca intelectuala, diminuarea activitatii, ca si tulburari psihice de tot felul, S-a mai constatat in cursul acestei indelungi practici ca somniferele creeaza dificultati la desteptare, ca tot ele ne modifica dispozitiile psihice, generand in plus multiple alte efecte secundare. Nu sunt rare cazurile cand preparatele barbiturice, cel mai reprezentativ grup din marea familie a somniferelor, luate indelung, nu numai ca creeaza dependenta, dai genereaza sau numai potenteaza tendinte suicidare, de unde si situatia intru-totul paradoxala, constand din faptul ca in loc sa-l ajutam pe individ sa doarma mai bine pe aceasta cale, ii ajutam, in realitate, sa se sinucida. Cazul celebrei actrite americane Marylin Monroe, este cat se poale de edificator din acest punct de dere.

lata, asadar, ca apelul la somnifere, respectiv evaziunea chimica, n-a rezolvat nici pe departe problematica complexa a insomniei, din punctul de dere al tratamentului ei. Asta in primul rand pentru ca, cel putin pana la ora actuala. ,.il n'y a aucun medicament qui induise parfaitement un someil physiologique", ceea ce tradus inseamna ca nu exista nici un medicament care sa induca in mod perfect un somn fiziologic, natural, cum foarte corect si in tema se exprima o mare somitate mondiala franceza pe linie de patologie a somnului. Practica somniferelor se devalorizeaza pe parcurs din cauza faptului ca dozele obisnuite nu-si mai fac efectul, de unde apelul la doze din ce in ce mai mari. in acelasi timp, aceeasi practica poate crea gra prejudicii si prin aparitia dependentei, care, in esenta, reprezinta o autentica toxicomanie. Este absolut imprevizibil de a sti cine va contracta aceasta dependenta, situatie identica si in cazul altor droguri, si asta pentru ca exact dupa cum am mai precizat in alte situatii, nu se aseamana om cu om nici din punctul de dere al similitudinilor somatice, dar nici din acela al sensibilitatilor individuale. Este in afara de orice indoiala ca fiecare individ evolueaza pe o traiectorie absolut proprie in ceea ce priste meolizarea dirselor medicamente si, implicit, in ceea ce priste meolizarea somniferelor.
I Avand in dere toate aceste realitati, este intru totul justificata via miscare de idei, iscata in lumnea contemporana, si mai ales in ultimele decenii, pe tema optimizarii somnului pe alte cai decat pe acelea ce revin somnului chimic, indus de somniferele de sinteza, in modulul urmator, consacrat tratamentului insomniei, vom trece in revista numeroasele posibilitati pe care ni le ofera pe aceasta linie nu numai terapeutica medicamentoasa, ci si medicina naturista ca si numeroasele practici traditionale, care s-au transmis din generatie in generatie, vizand, de asemenea, optimizarea somnului cat si combaterea insomniei.
Ceea ce mai dorim a preciza in acest modul consacrat insomniei si tratamentului ei, este ca preocuparile stiintelor pe aceasta linie nu sunt nici pe departe clasate. Mereu infloresc pe mapamond alte teorii in legatura cu insomnia si cu tratamentul ei, fapt demonstrand cu prisosinta ca mai sunt multe de facut in aceste domenii. Spre exemplificare, ne vom referi la faptul ca in uiumul timp lista si asa destul de lunga a cauzelor care genereaza insomnia, in multitudinea ei de forme si ipostaze, s-a intregit cu inca una: conceptiile filozofice ale celui in cauza.

Pare incredibil, dar insomnia pare a fi influentata si de conceptiile filozofice ale celui care inregistreaza in mod constant dificultati cu somnul. Si sunt autori care sustin, cu insistenta, ca atata vreme cat aceste conceptii' nu vor fi schimbate, terapeutica de rigoare va esua.
S-a constatat, in acest sens, ca unii identifica somnul cu o voluptate de tip epicurean si, din acest motiv, ei se arunca cu ardoare in bratele lui Hypnos, respectiv ale zeului somnului la chii eleni. Altii, de pe pozitii sensibil egale, instesc somnul cu prerogatile unui intermezzo fericit, care ii scuteste, fie ca pe moment, de toate contrarietaple si nelinistile pe care le aduce cu sine existenta de zi cu zi. Pentru acestia vantul turbulent al existentei isi va opri pentru un moment impetuozitatea, iar aripile morii, (desigur ale morii vietii), se vor opri pe moment, iar lagarele in cauza nu vor mai ssectiunilor, pietrele de macinat incetand si ele tot pe moment sa mai scrasneasca. Alpi insa imping lucrurile si mai departe, and somnul cu moartea. Pentru acestia a dormi insemneaza a muri putin. De altfel, chiar Shakcspeare precizeaza in acest sens undeva in Macbeth ca somnul este moartea de fiece zi". Bineinteles, ca acei care nutresc asemenea concepui filozofice.

vor inregistra tulburari de somn fie pe calea scurtarii lui, fie a degradarii sale calitati. Teama existentiala apoi, se afla si ea adeseori. la baza insomniei. Somnul, in aceasta viziune maladiva, in loc de a reprezenta un refugiu reconfortant si un repaus binefacator, devine rampa de lansare spre lumea consomptiva a temerilor si anxietatilor de tot felul. intr-o situatie si mai precara insa se afla aceia care neputand dormi, isi imagineaza ca insomnia lor este generata de obsesia de a dormi cand, in realitate, lor le este pur si simplu frica de a-si dizolva constiinta intr-aceasta bizara si necunoscuta stare fiziologica care este somnul, si pe care ei o identifica daca nu chiar cu moartea, in orice caz in mod sigur cu un antrenament pregatitor pentru a ajunge la ea. Oricum ar fi, este in afara de orice indoiala ca frica de insomnie, devine in mod cert o cauza declansatoare sau cel putin favorizanta spre a se ajunge intr-o asemenea situatie. Nu sunt scutiti de acest efect paradoxal nici aceia care dand insomniei prea multa improtan-ta, studiaza tratate si nu comenteaza cu cei din jur decat acest aspect din viata lor. incercand sa afle, pe toate caile, care este mecanismul intim al somnului si. ce se poate face pentru a perfecta acest mecanism dereglat.

Scriitorul francez Pierrc Daninos, reliefeaza cat se poate de convingator acest aspect. intr-o postire a sa intitulata Arta de a dormi bine", inclusa in volumul Caietele maiorului Thomson", volum tradus si in limba romana, unde precizeaza prin intermediul unui erou al sau ca nu cunoaste nimic mai eficient impotriva somnului decat stradania de a afla cian se doarme.
A nu se uita ca in multe cazuri insomnia este doar teama si obsesia de a nu dormi. Din acest motiv, insomnia totala, cronica, de care multi fac caz spre a-si sublinia personalitatea si spre a si-o mentine pe aceasta cale in constiinta publicului, pare a fi o simpla fabulatie, daca nu chiar o idee deliranta. in acest sens, vom pomeni de un individ din Filipine, care sustine convins ca nu a dormit absolut de loc, timp de 39 de ani (!). este greu de crezut ca in acest caz, este vorba despre o insomnie totala, care, teoretic nu exista, cat mai ales despre faptul ca ne aflam fie in fata unei idei delirante, cum am mentionat mai sus, cultivata pe aceasta linie, fie ca este vorba despre un mod particular de a dormi. Spre a sublinia ponderea pe care o ocupa subiectivismul in aprecierea propriului somn, un cercetator, si anume doctorul F.Fischgold, de la spitalul Piue" din Paris, a facut un experiment cat se poate de elocnt.

Experimentul viza un lot de cinci voluntari, care sustineau ca poseda un somn bun si, ca atare, dorm cum se
spune..dusi", lot examinat in paralel cu un altul,
compus din acelasi numar de subiecti, care se considerau insomniei, sustinand ca dorm cu intreruperi, superficial, si nu mai mult de 3-4 ore pe noapte. Studiul in cauza a fost efectuat intr-un laborator in mod special amenajat pentru acest experiment, constand din 2 camere, intr-una dintre ele aflandu-sc doctorul F.Fischgold si colaboratorii sai, dimpreuna cu toata aparatura de rigoare, iar in cealalta se aflau subiectii voluntari, comod instalati pe anume saltele pneumatice, ingenios cuplate prin cabluri cu aparatele din camera alaturata, aparte care le inregistrau activitatea creierului, a inimii, plamanilor, ca si gradul de tonicilate musculara. Acest studiu a reliefat faptul, subliniat de altfel si de alte studii similare, ca multi dintre aceia care sustin ca au un somn bun, nu-l au nici pe departe pe masura credintei lor, dupa cum tot multi dintre aceia care se considera insomniei notorii, in realitate dorm destul de bine, si uneori chiar bine. Asupra a doua cazuri de la spitalul Piue" din Paris dorim a insista in mod special. In primul dintre ele este vorba de un tanar, care se considera ca are un somn bun, si care dupa ce a dormit bine un prim sfert de ora, i-au trebuit exact 90 de minute spre a adormi din nou.
In cel de-al doilea caz este vorba despre un individ de 53 de ani, care se considera insomnie si care, ca atare, la trezire a declarat ca nu a dormit bine decat un sfert de ora, cand in realitate magnetofonul conectat cu salteaua sa pneumatica i-a inregistrat trei ore intregi de sforait
Este desigur hazardat de a sustine ca insomnia reprezinta un flagel exclusiv al timpurilor noastre, intrucat ea a existat intr-o extindere mai mare sau mai mica practic in toate epocile istoriei umane. Ceea ce este insa absolut sigur, este ca locuitorii oraselor sunt inabil mai afectati de insomnie decat aceia care locuiesc la tara, si ca oamenii civilizatiei moderne, masiniste, sunt inabil mai afectati tot de aceasta situatie, decat aceia din civilizatiile preindustriale, asadar traditionale. Indiferent insa carei epoci istorice apartin, insomniile sunt intotdeauna grevate, si uneori chiar in mod consistent de personalitatea celui in cauza, de modul sau propriu de viata, ca si de preocuparile sale.
Insomniile reprezinta o realitate extrem de complexa si de variabila, motiv pentru care s-a simtit intotdeauna nevoia unei categorisiri a lor. Exista mai multe asemenea categorisiri, in functie de criteriul folosit.

Astfel, din punctul de dere al criteriului deteriorarii-ritmului normal de desfasurare a somnului, insomniile se impart in urmatoarele trei categorii principale: cele precoce, plasate asadar la inceputul noptii: cele tardi, plasate la sfarsitul ei, si insomniile globale, caracterizate prin frecnte treziri in cursul noptii ca si prin alte fenomene.
Insomniile precoce sau de adormire de la inceputul nop[ii, sunt denumite astfel din cauza faptului ca se instaleaza in mod precoce, chiar la inceputul noptii. Ele constau din dificultati de adormire, aceasta perioada a somnului fiind marcata de fenomene de cernere si de framantare a gandurilor, ideilor, preocuparilor de lot felul, ca si a amintirilor imediate. Tot aceasta perioada mai este marcata uneori si de prezenta asa-numitelor fenomene hipnagogice, sau de halucinatie hipnagogica, si care in esenta reprezinta viziuni ale starii de somnolenta. Aceste fenomene le putem intalni nu numai in perioada de adormire a insomniilor precoce, ci si in alte genuri de insomnii, ca si in stare normala. Insomniile precoce sunt cele mai frecnte, ele afectand de regula indivizii nervosi din fire, anxiosi si surmenati.

Acestia petrec de regula un lung interval de timp in pat intai citind, apoi cautandu-si in van o pozitie adecvata, care sa atraga dupa sine relaxarea musculara si somnolenta. La acestia nu vom intalni incetinirea ritmului cardiac, fenomen care marcheaza intrarea in faza de somnolenta. Starea de agitatie interna, care ii caracteri-
zeaza pe indivizii in cauza, in aceasta perioada premergatoare a somnului, in locsa se stearga, capata un carcater crescand, progresiv. In general insomniile precoce sau de adormire imbraca din punctul de dere al ritmului lor de desfasurare urmatorul caracter: dupa doua sau trei nopti de insomnie de acest gen. urmeaza »o noapte de recuperare, cand somnul celui in cauza este perfect normal sau aproape de normal.
De asemenea, tot insomniile precoce sau de adormire, se mai caracterizeaza prin urmatoarele patru trasaturi:
1) Prezenta a mai multe ore de insomnie certa, cand subiectul in cauza face eforturi sustinute si vane de a adormi;
2) Prezenta de foarte scurte perioade de somn, pe care insa acelasi subiect adesea nu le percepe:
30 Lipsa perioadei de somn lent si, in special a aceluia de somn profund;

4) Scurtarea duratei" de somn, cu intervale variabile de timp. ce merg de la o jumatate de ora, pana la mai multe ore.
Merita a cunoaste faptul ca de obicei din aceasta categorie de insomniei se recruteaza marii consumatori de somnifere, si in special de somnifere tari. cu toate consecintele noci pentru organism care deriva din aceasta practica, si asupra carora vom insista in modulul urmator.
Insomniile tardi sau matinale survin, dupa cum reiese din denumirea lor. la sfarsitul noptii, asadar la inceputul diminetii. Spre deosebire de cele precoce sau de adormire, acestea survin dupa cum am vazut spre dimineata. Gel mai adeseori ele nu sunt interpretate drept insomnii de catre cel afectat de asemenea tulburari de somn, fapt ce intarzie prezentarea la medic si, implicit, tratamentul necesar. O alta caracteristica a acestor insomnii, tine de faptul ca ele se instaleaza insidios. in linii mari, sunt totusi mai putin periculoase decat primele. Insomnia matinala se caracterieaa printr-o trezire spontana, la orele 4 sau 5 dimineata, cu impresia ca ne-am facut in totalitate somnul si cu senzatia, falsa bineinteles, ca ne-am odihnit, desi nu am dormit decat cateva ceasuri.

Daca subiectul se ridica din pat imediat dupa aceasta trezire spontana, el isi poate relua activitatile obisnuite, pe care le efectueaza cu apetit si tonus, pentru ca, la ora normala de trezire, sa i se instaleze brusc in organism o stare de oboseala si de proasta dispozitie. Daca in loc de a se ridica din pat, in momentul trezirii spontane, subiectul continua sa ramana in el, se poate intampla sa mai doarma in scurte cicluri care, cu toate acestea, nu reusesc sa-i dea starile somatice si psihice ce survin unui somn care a decurs in conditiuni normale.
Continuand astfel, se acumuleaza serioase datorii" pe linie de somn, ce pot duce un individ echilibrat psihic spre starile de dezechilibru si de oboseala cronica, iar pe un individ deja depresiv sau nevrotic - caci, sa nu uitam acest gen de insomnie face de regula parte din loul clinic al unor astfel de boli - il duce pe acesta la decompensarea suferintelor sale. Bolnavii de acest gen nu apeleaza decat sporadic la somnifere, deoarece acestea ii deterioreaza activitatile diurne, facandu-i somnolenti, nu insa si apti de a dormi. Daca somniferele sunt luate in toiul noptii, spre a preni trezirea spontana, rezultatele obtinute nu sunt nici pe departe pe masura asteptarilor.

Se considera ca cei care contracteaza astfel de insomnii sunt depnatorii unor structuri psihice mai fragile, fund marcati structural de o anume angoasa existentiala, si de o teama tot structurala fata de responsabilitatile profesionale ce le revin in timpul zilei.
Insomnia bipolara reprezinta in esenta o combinatie dintre prima si cea de-a doua insomnie descrise, respectiv dintre insomnia precoce si cea tardiva. Subliniem faptul ca acest gen de insomnie este de prost augur, deoarece se soldeaza cu un serios deficit pe linie de somn. Din fericire, este rara iar cand o intalnim, exteriorizeaza de regula tulburari nevrotice importante. La randul ei, insomnia miezului noptii sau insomnia globala este foarte frecnta, si se caracterizeaza printr-o adormire normala, si printr-o trezire care nu are loc prematur, in schimb, in cursul noptii, au loc numeroase treziri, somnul fiind in asemenea conditiuni agitat si putin populat de vise. Subiectul in cauza are din acest moment senzapa certa de a nu fi adormit de loc sau de a fi dormit extrem de putin, cand, in realitate, el a dormit doar prost.

Din punct de dere electroencefalo-grafic, insomnia globala se caracterizeaza prin urmatoarele caracteristici:
a-  Adormire normala.
a-  Faza somnului usor ne apare in curand fragmentata de intempesti treziri.
a-  Faza de somn profund si foarte profund este foarte scurta, fiind amputata de treziri anormale.
a-  Somnul paradoxal survine in ciclurile sale obisnuite, cicluri care insa in acest gen de insomnie sunt foarte scurte.
a-  Si, in sfarsit, traseele electroencefalografice ne semnaleaza nu numai ruperea totala a liniei obisnuite a noptii de somn ci si a arhitecturii ciclurilor.
Insomnia adormirii rapide este o forma relativ rara de insomnie, caracterizandu-se prin faptul ca subiectul adoarme extrem de rapid, uneori chiar cu falsa senzatie ca acest lucru se produce inainte de a pune capul pe perna, fapt ce ii sugereaza posibilitatile unui somn extrem de reconfortant.

Caracterul extrem de penibil al acestui fel de insomnie, tine tocmai de discrepanta care exista intre adormirea extrem de rapida si de trezirea spontana, numai dupa o jumatate de ora de somn. restul noptii constituindu-se intr-un chin infructuos. vizand resilirea somnului, respectiv a paradisului momentan pierdut. Unii cercetatori pun acest fel de insomnie in seama unei rupturi de ciclu care are loc la trecerea de la faza somnului foarte profund la acela paradoxal. Probabil ca aceasta ruptura de ciclu, inexplicabila inca pana la ora actuala, este "responsabila de faptul ca cei afectati de asa-numita insomnie de adormire rapida, adorm intr-adevar de regula in fata televizorului, si cand cu constiinta ca au frustrat ziua de aportul lor, se aseaza in sfarsit in pat pentru a se deda somnului, constata, crunt dezamagiti, ca acesta le scapa printre degete. De altfel, tocmai acest aspect pur psihologic, face din acest gen de insomnie o infirmitate greu de suportat.
O ultima categorie de insomnii, pronind din modificarea ritmului obisnuit de desfasurare a somnului, ii vizeaza in exclusivitate pe varstnici.

Asupra insomniilor varstnicilor si a caracteristicilor somnului in aceasta perioada de varsta vom deschide o mica paranteza. Insomnia varstnicilor este de regula matinala, intocmai ca a scolarilor. Numai ca, in vreme ce la scolari ea este generata de obsesia trezirii la ora fixa, la varstnici ea se daioreste faptului ca insasi varsta le musca" din somn. Batranul insa ale carui nopfi sunt prin definipe scurte, isi regaseste prin caracteristicile somnului sau, graficul orar al copilariei, si asta grape tocmai acelor scurte si repetate sieste cu care isi compenseaza deficientele cantitati ale somnului nocturn.
Insomniile pe care le-am descris pana aici. adica insomniile precoce sau de adormire, cele tardi sau matinale, insomniile bipolare, cele globale, ca si insomniile varstinicilor, reprezinta din anumite puncte de dere insomniile obisnuite, cu care se confrunta medicul in practica sa de fiece zi. Pe acestea nu le vom confunda nici intr-un caz cu nenumarate alte tipuri de insomnii, care intra in asa-numita categorie a insomniilor sere. Acestea din urma sunt de apanajul medicilor neurologi, si de ele nu ne vom ocupa in mod deosebit, avand in dere frecnta lor redusa, si cauzele lor, cel mai adeseori ireductibile.

In aceasta ultima categorie intra iasomnia celor isterici, a celor ipohondri -conditionata de convingerea, evident eronata, ca ei sunt victimile unei maladii somatice gra -, apoi insomnia manixilor preexcitati de dirse cauze, a nevroticilor, a obsedatilor, a schizofrenicilor etc, etc. Insomnia reprezinta de altfel un simptom comun multor boli psihiatrice, in aceasta categorie intrand starile delirante si confuzionale, ca si starile maniacale si nevrotice. De altfel, anxietatea, astenia si insomnia, alcatuiesc un riil trepied simptomatic, intru totul caracteristic nevrozei angoasante sau nevrozei de angoasa, trepied caruia i se mai adauga multiple tulburari distonice obisnuite, de ordinul cefaleelor, a senzatiilor de structura laringiana sau cardiaca etc. in aceeasi masura insa toate aceste tulburari distonice pot lipsi, insomnia in cauza imbracand aspectul unei insomnii cronice mono-simptomatice.In afara insa de insomniile obisnuite, de care ne-am ocupat pe larg, si in afara de insomniile sere, psihiatrice, in enorma lor varietate, mai exista, dupa cum am mai precizat, grupul de larga extensie a insomniilor pasagere, ca si a acelora usoare, de care dorim a ne ocupa in mod detaliat in randurile ce urmeaza.
Insomniile pasagere sau ocazionale sunt foarte frecnte si de cauze foarte variate.

Dupa cum am vazut pana in prezent, exista mai multe modalitati de a ajunge la insomnie si, implicit, mai multe varietati de insomnie. Insomnia variaza nu numai in functie de ora la care se produce, si nu numai in functie de perturbarea graficului normal de somn. ci variaza de asemenea in functie de durata sa, de cauzele circumstantiale care ii stau la origine, ca si gradul de dereglare a starii generale a celui afectat. Insomnia ocazionala este prin definitie pasagera si tot prin definitie este benigna, si are la origine multiple cauze. Trebuie din capul locului de a diferentia distinct insomnia ocazionala si pasagera, de insomnia propriu-zisa, respectiv de cea obisnuita, in oricare dintre formele ei sub care ni se prezinta aceasta. Oricui i se poate intampla, stim asta din propria experienta, de a dormi prost intr-o noapte oarecare. in majoritatea cazurilor, stim si de ce se intampla asa: cina indigesta sau copioasa, camera supraincalzita, abuz de medicamente stimulante sau de bauturi psihoenergizante (ca pepsi-cola, cafea), stare febrila, surmenaj, febra, lipsa de activitate fizica, ganduri acaparatoare, stari emotionale deosebite etc, etc. Tot la originea insomniilor ocazionale mai pot sta si voiajurile, schimbarile de domiciliu, de habitudini si de clima. Sa incercam in cele ce urmeaza sa sistematizam pe principalele dintre acestea.

Modificarile de habitudini, asadar ale obisnuintelor de viata, ne afecteaza de regula infailibil somnul, si ele tin de schimbarea patului, a dormitorului, a ambiantei sonice cu care suntem obisnuiti etc. Pare paradoxal, dar acei care de regula s-au obisnuit a dormi intr-o ambianta sonica crescuta, intampina dificultati cu somnul cand se afla la tara, si cand linistea este deplina.
Modificarile de climat, reprezinta de asemenea o cauza constanta a insomniilor ocazionale. * in special schimbarile bruste de climat, prilejuite de calatoriile cu avioane supersonice, asadar de goana peste fusele orare, duc ineviil la acest fel de insomnii. Nu trebuie insa sa neglijam faptul ca pana si un banal voiaj din Bucuresti pana la Constanta, sau de la Craiova pana la Cluj-Napoca, se poate solda cu o insomnie de circumstanta. Stim, de asemenea, din proprie experienta, ca dormim de regula prost in prima noapte de cum am sosit la mare, sau la munte, si asta tocmai din cauza schimbarii relativ bruste a climatului obisnuit.
Sedentarismul se constituie si el adesea intr-o cauza a insomniilor ocazionale, si asta mai ales arunci cand lipsa de exercitii fizice afecteaza in mod brusc pe cei obisnuiti cu ele. sau pe cei care desfasoara in acest context activitati intelectuale deosebite. in acest fel se deregleaza ritmica obisnuita a somnului.

Cei care au avut nesansa unor spitalizari, stiu din proprie experienta ca somnul le este precar, prost echilibrat si de proasta calitate, atunci cand din dirse moti (o fractura, de exemplu) sunt obligati de a sta tintuiti in pat, chiar daca nu sunt chinuiti de febra sau de dureri.
Anumite medicamente ca si anumite bauturi psino-energizante pot si ele deteriora in mod pasager somnul, in categoria medicamentelor care pot deteriora pasager somnul intra acelea tonifiante, apoi aspirina, ca si fortifiantelc pe baza de fosfor. Tot in aceasta categorie mai intra si preparatele cortizonice, ca si acelea bacte-riostatice, folosite in tratamentul tuberculozei. in sfarsit, tot in categoria medicamentelor care mai perturba somnul se mai afla si medicamentele anorexigene, respectiv care taie pofta de mancare, si care repfezinta baza tratamentului medicamentos .al obezitatii, ca si modernele pilule de bronzat pielea. in categoria bauturilor psihoenergizante intra, dupa cum am mai spus cafeaua, ceaiul si bauturile racoritoare pe baza de cola. Alcoolul si el trebuie avut in dre, deoarece acesta este de regula hipnogen, in sensul ca provoaca la un moment dat nevoia imperioasa de somn, dar somnul obtinut pe aceasta cale este extrem de scurt si amputat de treziri spontane, durabile.

Surmenajul reprezinta o cauza constanta a insomniilor ocazionale. De altfel, este si firesc ca un efort intelectual indelung sau scurt dar intensiv, sa creeze dificultati la adormire, si asta pentru motivul ca aceste activitati acutizeaza concentrarea. Or. concentrarea, prin definitie trebuie sa se estompeze sau sa se destrame in perioada premergatoare somnului. Subliniem faptul ca daca aceste eforturi continua zile si saptamani in sir, se creeaza premizele contractarii unei insomnii care, de dala aceasta, nu mai intra in categoria insomniilor benigne.
Dirsi factori generatori de angoasa, pot de asemenea sa stea la originea insomniilor ocazionale. in aceasta categoric intra iminenta unui examen, un deces surnit in familie, alte probleme afecti acaparatoare, dirse probleme profesionale, socuri, spaime, starile de exceptie etc. ele. Bineinteles, cand factorul in cauza dispare, somnul se resileste, intrand in ritmul sau normal.
Se pare ca explicatia stiintifica a insomniilor ocazionale tine printre altele si de o suprasolicitare a glandelor suprarenale, care adeseori survine in atari situatii, fapt ce se soldeaza cu un exces de secretie pe linie de adrenalina. in nici intr-un caz nu vom considera o insomnie ocazionala ca fiind dramatica. Credinta ca o noapte de somn atrage dupa sine perturbari serioase in functionalitatea organismului este falsa.

Studii urmarind acest obiectiv au demonstrat ca o noapte alba, saturata prin definire de ganduri negre, nu reprezinta garantia certa a unei zile pierdute. Aceasta noapte, urmata de un dus reconfortant, de o cafea, si de un efort volitiv, se poate solda cu parcurgerea zilei in tonusul si in ritmul obisnuit de lucru.
Drama insomniei nu {ine de consecin[ele ei somatice, corporale, cum se crede in mod obisnuit, cat de cele psihologice. O prima categorie de insomniei isi de compromisa iremediabil ziua ce urmeaza nesomnului, facand din acest motiv un riil complex de ineficienta. Acestia sunt, intr-adevar, insomniei bolnavi. Cei din a doua categorie dorm scurt, dar totusi bine, motiv pentru care se simt in stare, si chiar doresc in compensa(ie, sa ia ziua in coarne", cum se spune, adica pieptis si, ca atare, nu fac complexul mentionai. Pe acestia, fireste, nu ii vom considera bolnavi. in timp ce cei din prima categorie se considera privau de somn. cei din a doua se considera, la randul lor, doar dezavantajati. La drept vorbind, asa-numitul complex al ineficientei de care fac atata caz unii bolnavi insomniei, si asta nu pe alte moti, cat pentru a-si dramatiza suferinta, nu are baze stiintifice reale, din moment ce experiente efectuate in acest sens au clarificat lucrurile.

Experiente efectuate pe loturi de voluntari, carora timp de 2-3 nopti somnul le-a fost intrerupt in mod deliberat, si de mai multe ori, in atie cu loturi de voluntari cu somn normal, care nu a fost perturbat, au indicat in mod cert ca performantele fizice sau intelectuale ale subiectilor din ambele loturi au fost sensibil egale la sfarsitul experientei, de unde se poate trage concluzia, ca insomnia este intretinuta mai mult de deteriorarea intelectuala si psihologica ce urmeaza unei nopti de nesomn, decat de cea somatica, deci corporala. Aceste consideratii sunt desigur valabile si pentru insomniile usoare pe care le vom aborda in continuare.
Insomniile usoare, alcatuiesc o categorie intermediara, care se interpune intre acea a insomniilor trecatoare sau ocazionale, si acelea a insomniilor obisnuite, cand aceasta stare patologica s-a instalat deja si dureaza. Dupa cum vom dea mai jos, cand vom enumera cauzele care stau la originea acestor insomnii benigne, vom dea ca ele sunt conditionate in mod prioritar de stari fiziologice normale sau patologice ale organismului. in momentul cand aceste stari au disparut, somnul normal intra in drepturile lui firesti lata, pe scurt, cauzele de care am vorbit mai sus care stau la -originea iasomniilor usoare.

Acestea sunt:
a-  Dirs? boli cronice, ca astmul, tulburarile circulatorii sau respiratorii, bolile reumatismale, pot perturba desigur somnul, generand insomnii usoare.
a-  Dirse simptome ale unor boli ca febra, durerea, greata accentuata, dispneea etc, etc, pot si ele face acelasi lucru.
» Menstrua(ia, se constituie si ea la multe femei intr-o cauza de insomnii usoare, fapt explicat fie de durerile mai mult sau mai putin accentuate, care insotesc uneori acest fenomen fiziologic, fie de secretiile foliculinice. de asemenea mai muli sau mai putin accentuate, in aceasta perioada.
- Sarcina, de asemene;! poate perturba somnul normal, fie prin anxictatMc pe care Ic creeaza in cursul ei sau in momenlul nasterii, fie prin impiedicarea adoptarii pozitiei obisnuite de somn. fie prin excesul de somnolenta pe care tot sarcina il produce, si asta in special in primul trimestru de gestatie.
- Sindromul picioarelor nelinistite". poate si el sta la originea unor insomnii usoare. d;ir si a unor insomnii sere. El consta din miscari involuntare ale membrelor inferioare, situatie ce survine ca urmare a aparitiei unor senzatii dezagreabile, mai ales la nilul gambelor. senzatii care se instaleaza numai in decubit. respectiv cand stam intinsi in pal. pentru a dispare cand ne ridicam in picioare.
Inainte de a incheia modulul vasl al insomniilor merita sa zabovim cateva clipe asupra asa-numitelor insomnii imaginare sau false insomnii. Ele provin nu dinir-o cauza reala, ci dintr-o eronatii apreciere a timpului cil se doarme. De altfel, de multa vreme se siie ca nimeni nit poate judeca in mod absolut obiectiv propriul sau sonm. Personalul medical ca si rudele acelora care sufera de dirse forme de insomnii, realizeaza .de multe ori Faptul ca acestia dorm de regula satisfacator, observandu-Ic somnul sau auzindu-le sforaiturile care. in mod ohisnuit. se insaileaza in limpul somnului profund sau foarle profund. Medicii care au studiat astfel de insomnii, au propus subiectilor lor sa traga o linie pe un caiet, care se afla pe noptiera, ori de cate ori se trezesc in limpul somnului, punandu-i pe acestia sa ramana cu lotul contrariati cand au vazut dimineata, cum caietul cu pricina este complet gol. sau contine doar una pana la doua linii. Pe de alta parte, aparatele care inregistrau miscarile acestor subiecti in limpul somnului, au confirmai ca acestia ramaneau imobili lungi intervale de timp, semn ca somnul decurgea in conditiuni normale.

Care sa fie atunci explicatia falselor insomnii? Se axagereaza in acest caz in mod voluntar tulburarile somnului? Teoretic nu. Si totusi, lucrurile nu stau asa. De ce? Pentru ca in primul rand. in cazul particular al aceslor insomniei, perioadele de ghe le apar celor in cauza in limpul somnului mult mai mari decal suni in realilaie. In al doilea rand. lot acestor bolnavi anume forme de activitate mentala din timpul somnului sunt resimtite de aceslia ca si cum s-ar produce in stare de ghe. Si, in sfarsii, tot in acesie cazuri exista, fara indoiala o agnozie, o ncrecunoastere a somnului, care a fost de fapt trait. inregistrarea potentialelor bioelectrice ale creierului a confirmat ideea. initial numai intuita si anume ca nimeni nu poate trai fara sa doarma.