Se intalneste cel mai frecnt la fetele menstruale. Poate aparea insa si la cele la care menstruatia nu s-a instalat si, mai rar, la baieti.
Cuprins:
Se pare că sindromul este cauzat ce către o toxină produsă de stafîlococul auriu hemolitic coagulazopozitiv şi absorbită prin mucoasa vaginală la fete sau printr-o plagă la băieţi, producând sim-ptomele bolii sistemice. La fetiţe există o înlănţuire cronologică sigură între aplicarea tamponului, menstruaţie şi debutul bolii.
Semne diagnostice |
sus |
Febră (>39,9°C); raş difuz eritematoalburiu ma-culos, nepruriginos; hipotensiune (tensiunea sistolică <5mmHg; modificări în ortostatism; descuamaţia palmoplantară la 1-2 săptămâni de la debutul bolii; prinderea a trei sau mai multe din următoarele organe sau sisteme: gastrointestinal (vărsături şi diaree de obicei de la debutul bolii), muscular (mialgii severe), renal (azotul neproteic şi creatinina crescute dublu sau prezenţa a peste 5 polinucleare pe câmpul microscopic din sedimentul urinar, în absenţa unei infecţii urinare), hepatic (bilirubina şi transaminazele crescute de peste 2 ori), sanguin (trombociteie sub 100 000/mm3), sistemul nervos central (dezorientare sau alterarea conştiinţei fără semne de focar), mucoasele vaginală, rinofaringiană sau conjunctivală hiperemice.
Boala poate avea o fază prodromală manifestată prin febră, vărsături, diaree, mialgii şi dureri de gât.
Testele pentru febra pătată a Munţilor Stâncoşi, leptospiroză cu ruje-olă sunt negative.
Complicaţii |
sus |
Soc cardiovascular, sindrom de detresă respiratorie cu edem pulmonar, CDI, recăderi.
Examene paraclinice |
sus |
Cele hematologice arată lcucocitoza cu deviere la stânga a formulei, trombocitopenie, coagulograma uneori afectată. Se dozează azotul neproteic, creatinina, electroliţii, calciul. Se fac probele hepatice, transaminazemia, bilirubinemia, examenul de urină (albuminuric şi uneori piurie). Culturile (vaginale pentru stafîlococul auriu, din sânge, faringe şi LCR) sunt uneori pozitive. Radiografia toracică şi evaluarea rezervei alcaline se fac în detresa respiratorie.
Diagnosticul diferenţial |
sus |
Va elimina o seamă de boli infecţioae ca scarlatina, leptospiroză, sindromul Kawasaki, febra pătată a Munţilor Stâncoşi şi necroliza epidermală toxică.
Tratamentul |
sus |
Incepe prin măsuri de susţinere cu soluţii hidroelec-trolitice în hipotensiune şi în pierderi lichidiene prin vărsături şi diaree.
în hipotensiunea accentuată, se dau agenţi presorii: dopamina 5- 15 gama/kilocorp/minut i.v. în perfuzie continuă, după ce volemia sanguină a fost refăcută. Se face ventilaţia asistată în detresa respiratorie severă însoţită de edem pulmonar. Se scot tampoancle şi se face dezin-fecţie vaginală sau eventual a plăgii iniţiale.
Ca antibiotice se dau oxacilină sau meticilină 100 mg/kilocorp/zi în 4 prize i.v., timp de minimum 7 zile; de asemenea cefalosporine din generaţia întâi (cefalotină) sau a treia (moxalactam) 50-150 mg/kilo-corp/24 h în 4 prize i.v.
Atenţiei Internarea în serviciu de terapie intensivă a cazurilor de sindrom de şoc toxic este obligatorie.