Aceasta este o tehnica ce se inta la patul copilului. Asistentele sunt adesea experte si sunt cele mai potrivite pentru a explica tehnica. Copii care sunt aparent foarte asemanatori pot avea necesitati de ventilare foarte diferite, astfel incat cele ce urmeaza constituie doar un indreptar general, pentru a te pregati pentru ce urmeaza sa inveti. Sunt necesare imbunatatiri continue ale tehnicilor de analiza transcutana a gazelor dizolte in sange.
Ventilatia cu flux continuu cu presiune limitata si ciclu de timp. Copilul respira un flux de gaz incalzit si umezit prin intermediul unui tub endotraheal. Este preferata calea nazo-traheala (deoarece se produc mai putine deplasari ale tubului), dar introducerea unui tub pe aceasta cale necesita mai multa experienta. Variabile: amestecul de aer si oxigen, presiunea inspiratorie maxima (PI), presiunea expiratorie terminala poziti, timpul inspirator (TI) si timpul expirator (TE). intre inspiratia ventilatorului copilul poate sa faca eforturi respiratorii (ventilatie intermitenta obligatorie). in cazul unui sindrom de deficienta respiratorie gra trebuie sa se incerce obtinerea unui timp de inspiratie prelungit (1-l,5 s) si un raport TI/TE egal sau mai mic decat 1. Daca sindromul este mai putin sever se poate incerca si un raport mai mare de 1, cu risc de pneu-motorax redus.
Parametri initiali. Alege acei parametri care asigura o excursie toracica buna, care permit sa se perceapa intrarea aerului in plaman (la aus-cultare), si lori bune ale oxigenului sanguin (masurate prin dispozitive transcutanate). in mod tipic se vor alege lori ca: TI=ls, 20-25 cicl/min, presiune de inspiratie 14-l6 cmH2O si presiune terminala poziti la expiratie de 5 cmH2O. Se vor face ajustarile necesare in functie de rezultatele analizei gazelor.
Presiune expiratorie terminala poziti (positive end expi-ratory pressure - PEEP). Se adapteaza un ventil la bratul expirator al circuitului ventilator ceea ce mentine presiunea in plamin egala sau mai mare de o atmosfera. Un nivel mai mare de 10 cmH20 se foloseste doar rareori (deoarece intoarcerea venoasa la torace este diminuata).
Presiune continuu poziti in caile respiratorii (continuous positive airways pressure - CPAP). Presiunea se mentine ridicata in tot timpul ciclului respirator, venind in acest fel in ajutorul inspiratiei spontane. Folosita cu indemanare aceasta metoda are doar putine complicatii si este utila in primele stadii ale ventilarii unui nou-nascut.
Ventilatia declansata de pacient (patient-triggered ventila-tion -PTV). Utilizarea metodelor traditionale de ventilare pot sa declanseze rezistenta din partea copilului care incerca sa expire in timpul intrarii aerului, de unde si nevoia de a folosi substante paralizante -care au insa dezantajul de a crea o dependenta totala a copilului de ventilator. in astfel de situatii retentia de lichide este frecventa si pot aparea contracturi la nivelul membrelor. PTV este o cale de a evita aceste efecte, functionarea ventilatorului fiind silita de pacient.
Paralizia musculara se induce cu Pancuronium (0,02-0,03mg/kg IV, apoi 0,03-0,09mg/kg la fiecare 1.5 - 4 h, pentru a mentine paralizia), in acest fel se evita instalarea pneumotoraxului la copii care se opun ventilatorului (and nevoie de PI neasteptat de mari).
Analgezia. Se recomanda administrarea de dextroza 5% cu 100-200 pg de morfina/kg la fiecare 30 min, apoi 5-l5 (ig/kg/h.1 2 Aceste cantitati sunt considerate ca fiind lipsite de riscuri si reduc concentratia cate-colaminelor - o posibila corelare obiecti intre
durere si stres.
Suprimarea ventilarii. Se scade progresiv rata IMV si se scade PI in trepte de 2 cm H2O. Se incerca extubarea in momentul in care concentratia gazelor dizolte in plasma este adecta cu un PEEP de -2cm H2O si cu respiratie spontana.
Scurgerile de aer. Aerul sub presiune poate produce ruptura alveolelor scurgandu-se de-a lungul selor si bronhiolelor (emfizem pulmonar inter-stitial), putandu-se intinde intrapleural (pneumotorax cu colaps pulmonar), sau in mediastin sau peritoneu.
Acest accident se manifesta cu tahipnee, cianoza, asimetrie toracica. Radioscopia in decubit lateral permite deseori sa se sileasca diagnosticul. Poate fi necesara o aspiratie imediata cu ac de punctie. Aceasta se face \"orb\" in cel de-al doilea spatiu intercostal pe linia medio-clavi-culara folosind un ac \"fluture\" 25G si o seringa de 50 ml conectata la un sistem de ecuare cu trei cai. Daca scurgerea de aer este continua se utiliza un sistem de etansare subactic.
