Epilepsia este o tendinta la o activitate cerebrala anormala intermitenta. Epilepsia se clasifica in functie de implicarea unei singure emisfere cerebrale (epilepsie partiala) sau a ambelor (epilepsie generalizata).
Epilepsia generalizata (tonico-clonica, grand mal). Membrele devin rigide (tonice) apoi executa miscari spasmodice (clonice), activitatea fiind insotita de pierderea starii de constienta.
Absente. Sunt pauze scurte (10 secunde). Subiectul \"se opreste in mijlocul unei fraze, apoi continua din punctul in care s-a oprit\". Globii oculari se rotesc in sus. Subiectul nu este constient de absenta.
Spasmele infantile. De ex. un copil de 5 luni care face o miscare brusca de flectare inainte, cu bratele flectate si mainile extinse (criza \"salaam\"). Miscarea se poate repeta la fiecare 2-3 secunde, chiar de 50 de ori. EEC este caracteristica. Se trateaza cu ACTH + nitrazepam sau val-proat.
Atacurile mioclonice: survin la copii intre 1-7 ani care aparent \"se arunca\" brusc la pamant.
Epilepsia partiala. Semnele pot fi caracteristice pentru una din emisfere.
Fenomene elementare: pacientul nu isi pierde cunostinta.
Fenomene complexe: (atacuri temporale). Constiinta scazuta. Auto-matisme (pacientul isi linge buzele, isi freaca fata, poate sa o ia la fuga). Uneori atacuri de placere intensa.
Cauzele epilepsiei. Adesea nu se poate identifica nici o cauza. Infectii (meningita), dezechilibre ale U&E , ale calciului si magneziului, hipoxie, hipoglicemie, boli ale SNC (scleroza tuberoasa - p.238, tumori, malformatii), toxine, fenilcetonurie, impulsuri luminoase repetiti (TV).
Se poate sili diagnosticul de convulsie febrila daca sunt intrunite urmatoarele elemente:
» Convulsie tonico/clonica generalizata si simetrica, fara caracteristici focale.
» Survine pe masura ce temperatura creste rapid in cursul unei boli febrile.
» Apare la un copil care se dezvolta normal, la varste cuprinse intre 6 luni si 5 ani.
» Nu exista semne de infectie a SNC si nici un istoric de epilepsie.
» Daca survin mai putin de 3 convulsii, fiecare cu o durata mai mica de 5 minute.
Diagnostic diferential. Cu meningoencefalita, leziuni cerebrale, traumatisme, hipoglicemie, hipocalcemie si hipomagnezemie.
Aproximativ 3% din copii au cel putin o convulsie febrila.
Examen clinic: se face un examen complet pentru a identifica o infectie posibila.
Explorari: hemograma completa, uroculturi RXT, frotiuri din secretiile ORL,
punctie lombara (se va efectua totdeauna la copii mai mici de 1,5 ani), in cazul in care este necesara o punctie lombara, solicita si avizul unui expert. Daca nu este cazul reanalizeaza peste 2 ore decizia de a face
punctia lombara. Daca punctia lombara este indicata asigura-te ca ai exclus semnele de
hipertensiune intracraniana (p.302).
Tratament. Decubit dorsal. Administreaza diazepam (p.312); racoreste copilul cu un burete inmuiat in apa calduta. Administreaza 12 mg/kg/4-6ore de sirop de paracetamol, 120 mg/5ml.
Educatia parintilor. » Linistiti temerile (copilul nu va muri in cursul convulsiilor).
» Convulsiile febrile nu inseamna epilepsie, sau, in mod obisnuit, risc de epilepsie.
» Pentru cei 30% care prezinta recurente (50% din rudele de gradul I al acestora sunt si ele afectate), sfatuieste mama sa foloseasca supozitoare cu diazepam - 5mg daca copilul are mai putin de 3 ani, sau diazepam supozitoare lOmg, daca este mai mare (0,5 mg/kg). Aceasta doza se poate folosi si la domiciliu, in timpul convulsiilor.
Prenirea ulterioara a convulsiilor. Utilizarea profilactica a feno-barbitalului este rareori indicata.1
Urmarire: explica parintilor ca la vaccinarea pentru pertussis si tripla vaccinare MMR - care provoaca febra, trebuie administrat paracetamol pe cale orala (p.254) -si trebuie avute la indemana si supozitoare cu diazepam.2
Prognostic. La 1% din cei care nu prezinta simptome complexe va aparea epilepsie. Mai putin de 1% din cei care au convulsii febrile vor aa 3 sau mai multe fenomene complexe. Riscul lor se apropie de 50%.
