Stridor si cpiglotita. a-sa-sStridor-ul acut este un fenomen extrem de impresionant, care inspaimanta copilul. Teama il face pe copil sa hiperventileze, ceea ce agra simptomele. Cauzele stridor-ului sunt descrise la p.634. Principalele cauze care trebuie deosebite sunt epigloti-ta si crupul viral ( elul de mai jos).
Explorari. O radioscopie laterala a gatului poate pune in evidenta o epiglota de volum marit (dar nu insista pentru efectuarea ex.
radiologie daca acest lucru irita si mai mult copilul).
Conduita in cazul suspiciunii de epiglotita copilul suspect de epiglotita fi insotit de medic in drumul spre spital deoarece caile aeriene pot fi complet obstruate in orice moment.
a-sEvita examenul faringelui. Aceasta poate precipita
obstructia completa. La spital solicita sprijinul celui mai competent anestezist pentru a face un diagnostic cu ajutorul laringoscopului. Daca aspectul este de epiglotita (epiglota umflata, de culoare ciresie) se considera intubarea electi, fara sa se astepte pana la instalarea obstructiei complete (tubul endotraheal avea un diametru mai mic decat cel ce corespunde rstei pacientului). Se face o hemocultura. Cauza epiglotitei este adesea infectia cu Haemophilus influenzae, tip b, fiind prelente tulpini rezistente la ampicilina (dar mai putin rezistente la cloramfenicol). Cel mai sigur este ca in tratamentul initial sa se foloseasca o cefalosporina de generatia a 3-a (cefotaxim 1-2 g/8h IV la adult sau 25-50mg/kg/8h IV, la copil). Adesea se da hidrocortizon (1-2 mg/kg/6h, IV), dar loarea acestui tratament nu a fost dovedita. Extubarea se poate face dupa 24 de ore (sau mai mult, in cazul in care se sileste diagnosticul de laringo-traheo-bronsita stafilococica, cand ar trebui sa se administreze si flucloxacilin -50 mg/kg/6h, IV).
Grup. Epidemiile de crup apar toamna si primara. Cauzele sunt: virusul parainfluentei (tipurile 1, 2 si 3), virusul respirator sincitial, ruje-ola. Simptomele sunt determinate de
edemul subglotic, inflamatie si exsudat.In majoritatea cazurilor tratamentul se face la domiciliu. Un mediu cald si umed este favorabil, dar corturile cu ceata infricoseaza copin si hiperventilarea determinata de teama face sa creasca insuficienta. Interventia trebuie sa fie minima, dar copilul trebuie obsert foarte atent, de preferinta de catre o sora foarte competenta. Trebuie sa urmarim agitatia, tahicardia, tahipneea, tirajul accentuat, oboseala si somnolenta. in acest caz se face intubatie sub anestezie generala. Administrarea de adrenalina (1:1 000-5 ml) cu nebulizatorul poate ajuta.
Difteria. Suspecteaza diagnosticul de difterie la pacientii neccinati la care apare o boala febrila acuta, insotita de dezvoltarea unui exsudat amigdalian aderent (pseudomembrana), care se poate extinde la palat, la uvula si la nasofarinx.
Boala este cauzata de toxina bacilului pleomorf Grampozitiv, Coryne-bacterium diphtheriae. Alte semne clinice: faringe dureros, dificultate la deglutitie, voce infundata. Bronhopneumonia si obstructia cailor aeriene sunt precedate de o
tuse metalica (difterie laringo-traheala). in difteria nazala se obser o secretie nazala si excorierea buzei superioare. in cazul in care tahicardia este disproportionata in raport cu
febra se poate suspecta aparitia unei miocardite indusa de toxina difterica. Monitorizare cu ECG frecvente. Mai poate surveni si paralizia motorie a palatului.
Diagnosticul se pune pe baza frotiurilor recoltate din depozitul sub-membranar.
Tratamentul consta din administrarea antitoxinei difterice - 10.000-30.000U IM - indiferent de rsta. Administreaza o mica doza-test. Antibioticele sunt mai putin utile (incearca
penicilina G sau eritromicina, p.328-30). Pacientul se izola pana cand se obtin 3 culturi succesive negative la interle de cate 48 de ore.
Prevenire p.245 Cei nascuti inainte de 1942. Cei care viziteaza Rusia si Ucraina (unde se intalnesc numeroase cazuri) si care se gasesc in contact strans cu populatia locala vor avea nevoie de o doza redusa primara: 0,lml IM de ccin pediatric cu un singur antigen - 3 doze administrate la interle de cate o luna. Se face o injectie de rapel (0,1 ml, IM) la cei a caror imunizare primara s-a facut in urma cu 10 ani. Explica celor in cauza ca aceasta imunizare poate sa nu dea rezultate. in prezent este disponibila o noua formula cu doza mica. Materiale pentru testul Schick nu mai exista.
