Oamenii de mare autoritate in ceea ce priveste constructia unitatilor spitalicesti, preconizeaza amplasarea acestora in jurul padurilor, iar daca aceasta nu e posibil, cel putin crearea unor micropaduri in jurul acestor unitati. De altfel, prin traditie, sanatoriile pentru tratamentul nevrozelor sint amplasate de regula in preajma padurilor. In realitate, inca din vremuri imemoriale, padurile au reprezentat sectoare bine definite din marea farmacie verde a naturii, omul extragindu-si din acest cadru natural multe din remediile de care s-a folosit pentru a se apara de boli si pentru a-si consolida sanatatea. Omul a trait, dupa. cum stim, milenii de-a rindul intr-o strinsa comunitate cu natura, cu fauna si cu vegetatia, si implicit cu padurea ' componenta absolut esentiala a invelisului verde al Terrei. Acele colectivitati umane care au avut si au inca privilegiul de a trai pe ariile geografice fertilizate de sufletul padurii, au fost si sint inca beneficiarele complexului meolism, aparte, care s-a silit intre ele si padure, meolism din care au decurs numeroase antaje de ordin economic, climatic, sanogenetic ca si de alt gen. Mai mult decit atit, coexistenta omului cu padurea a generat si o anume cultura, o anume filozofie, anume mitologii ca si anume stari de spirit.
Pentru noi, locuitorii acestor meleaguri de la poalele lantului carpatin si de la nordul Dunarii, padurea a reprezentat o componenta fundamentala a cadrului existential, un organism viu, metaforic spiritualizat, un cadru constitutiv si consertor al fiintei nationale si, implicit, o modalitate de supravietuire, motiv pentru care padurii i s-a pastrat un respect aproape sacru, si asta in toate timpurile, motiv pentru care aceasta a fost iubita asa cum ne-am iubit, tot in toate timpurile, propria casa. Acest fapt transpare cum nu se poate mai bine din creatia poetica populara, unde, nu intimplator, apar in mod obsesiv aproape, refrenurile reprezentate de foaia verde" si de padure draga padure". Tot nu intimplator, apoi M i-hail Eminescu, avea sa concretizeze aceasta realitate, intr-o strofa ramasa celebra din poezia intitulata Povestea codrului", si care suna astfel: imparat slavit e codrul,/ Neamuri mii ii cresc sub poale, / Toate inflorind din mila ; Codrului, Mariei Sale /". Padurea s-a infiltrat adine nu numai in viata noastra, ci si in sufletul si gindirea noastra. Din acest punct de vedere, nu intimplator precizeaza cine, apropo de acest fapt, ca nu este posibil un portret interior al poporului roman, fara descifrarea relatiei complexe om-natura". Aceste relatii au fost, in cazul nostru, realmente de fratietate, de inrudire apropiata, iar expresia de larga circulatie, codrul este frate cu romanul", are o bogata fundamentare si motitie, socio-istorica ca si psiho-cultu-rala.
Cine a citit aceasta mostra de exceptie din creatia sadoveniana, intruchipata de Noptile de sinziene", a realizat desigur perfect, ca cele afirmate mai sus se bucura de o acoperire faptica.Padurea ne-a dat noua, locuitorilor acestor meleaguri, nu numai lemn, hrana si protectie, reprezentind din acest punct de vedere cea de-a doua casa a noastra, ci si o anume filozofie a vietii. Din acest puna de vedere, C a 1 i s-trat Hogas, poetul muntilor si al padurilor pe buna dreptate precizeaza intr-una din scrierile sale: De cite ori, in mijlocul arborilor muti si neclintiti, nu ne-am simtit ca in torasia unor vechi si buni prieteni guralivi! De cite ori nu le-am destainuit lor durerile noastre si de cite ori, mai cu seama, nu ne-au alinat ei aceste dureri! Din nenumaratele generatii de foi putrede si ingramadite, de vremuri unele peste altele, cine n-a zut cum isi ridica fruntea, rar si sfios, o floare albastra sau rosie, si cine, iarasi, n-a inteles cum rasare viata din paturile eterne ale mortii ! Si, in fata vesnicei nimiciri, si in fata vesnicei reinvieri, cine nu s-a simtit el insusi, lunecind pe rostul fatal al lucrurilor, spre insasi neinlaturata si desavirsita sa nefiinta? Si cine n-a indreptat atunci din nestatornicia lumii acesteia, o dureroasa amintire, spre lumea de vesnica odihna a celor ce nu mai sint ? Si, al cui suflet n-a simtit rasarindu-i fara voie, o lacrima calda la capatul cugetarilor sale?"
Multiplele functii ale acestui ecosistem natural de importanta primordiala reprezentat de padure sint indeobste cunoscute. Prezen-tindu-le in mod sintetic si extrem de succint, nu intentionam decit sa le reliefam pe scurt si sa indicam locul si ponderea acelor functii ale padurii, care vizeaza fenomenul complex al sanatatii. Astfel padurii ii sint proprii functia de productie, functiile de protectie fizica a mediului inconjurator, functii multiple de protectie de interes social, functia de protectie
a solului sau functia antierozionala, functia de protectie a regimului cursurilor de ape. ca si a acumularii de apa (asadar functia hidrologica; apoi functia de ameliorare a factorilor climatici (asadar functia climatica), functia de asanare sau de purificare a atmosferei, functia estetica sau peisagistica, functia de protectie fonica, functia stiintifica, functia de recreatie si agrement ca si complexele functii sanitare ale padurii. Dupa cum vedem, padurii ii este proprie o functionalitate multipla, in perimetrul careia acele functii care vizeaza in mod direct sau indirect sanatatea, sint absolut preponderente. Sa insistam, in continuare, asupra citor din aceste functii. Este demonstrat ca un singur arbore de coronament mijlociu, da in 24 de ore oxigenul necesar pentru trei oameni, in timp ce un singur hectar de padure, ne furnizeaza in contextul unei zile insorite, in jur de 220 kg de oxigen, pe care ii raspindeste in zduh, absorbind in schimb 280 kg bioxid de carbon.
Padurii ii este proprie o cantitate crescuta de ioni activi, implicati dupa cum stim deja atit de mult in procesul sanogenezei, in acela al revigorarii conditiei umane somatice si psihice ca si in acela al longevitatii chiar. In padun se afla de 2-'3 ori mai multi ioni negativi ca tu li tor arul marii, de exemplu, si de 5'10 ori mai multi ca in atmosfera urbana. Ceea ce vom mai preciza aici in legatura cu ionii negativi vizeaza legatura dintre abundenta acestora si directia vintului. Cercetatorul sovietic Tonkin a ajuns la concluzii foarte interesante pe aceasta linie si anume: incaperile de tipul dormitoarelor, salilor de o-dihna, si sport '- trebuie amplasate in asa fel incit ele sa se gaseasca in acea parte a cladim, care este in mai marc masura supusa curentilor de aer capabili sa aduca aer incarcat cu ioni negativi din munti si masivele impadurite, in imensa Cimpie rusa, unde muntii lipsesc, cel mai important factor pentru imbogatirea oxigenului in ioni negativi ii constituie padurile. Se constata ca padurile indeplinesc aceasta functie pe tot timpul anului, inclusiv primara si toamna. Pe timp de iarna, in prezenta zapezii si a solului inghetat, capacitatea de ionizare a padurilor scade aproximativ de doua ori. Aceste fapte atesta aderul, potrivit caruia padurea ionizeaza nu numai oxigenul eliberat de ea insasi, dar si alte mase de oxigen translocate de vint in zone indepartate. Asa incit padurea indeplineste pe tot timpul anului aceasta functie igienica, de aprovizionare a atmosferei cu oxigen, favorabil ionizat.
Despre acest lucru de altfel am vorbit in modulul dedicat aeroterapiei. Padurea atenueaza apreciabil si agresiunea sonica citadina, reducind-o cu 10'18 decibeli, ceea ce este foarte semnificativ. Padurea, in sfirsit, purifica tot in mod semnificativ atmosfera, constituindu-se astfel intr-o gigantica matura a acestui mediu existential. Se apreciaza, in acest sens, ca un hectar de padure de molid retine in jur de 32 tone de praf, aceasta cifra fiind in cazul pinului si al fagului de 56, respectiv 63 de. tone. Majoritatii arborilor din padure le sint proprii insa si anumite substante volatile, care exercita efecte pozitive, bine precizate, asupra unor germeni patogeni. S-a demonstrat, in in acest sens, ca un singur hectar de padure de stejar raspindeste in atmosfera in jur de 2 kg fitoncide, substante bactericide care s-au dovedit capabile de a distruge si temutul agent cauzal al dizenteriei. inainte insa de a reliefa alte laturi pozitive ale acestor substante, precizam faptul ca prin fitoncide intelegem acele substante, formate in protoplasma si in tesuturile telor superioare, care inhiba dezvoltarea sau provoaca distrugerea unor microorganisme.
La rindul lor, fitoncidele pe care le emana pinul distrug bacilul Koch, agentul cauzal al tuberculozei, iar cele ale molidului pe agentul cauzal al difteriei.
De altfel, padurile nu creeaza conditii propice pentru dezvoltarea microbilor in general, din moment ce cercetari experimentale ne demonstreaza ca intr-un metru cub de aer de padure nu exista decit in jur de 500 de microbi, fata de cei in jur de 4 milioane pe care ii putem masura in cantitatea corespunzatoare de aer din atmosfera unui mare magazin. Dar si asupra acestor aspecte am zabovit in modulele consacrate Merita totusi sa subliniem faptul ca padurea in ansamblul ei reprezinta, din punct de vedere sanogenetic, un excelent filtru ' antibacterian. Aceasta actiune antibacteriana a padurii ii confera prin definitie acesteia caracterul de remediu, chiar daca ar fi sa ne rezumam in exclusivitate la aceasta actiune. Si, ca orice remediu, si in cazul padurii exista indicatii si contraindicatii. in urma cercetarilor lui Tonkin, publicate in 1974, este demonstrat, de exemplu, ca bolile cardio-sculare sint influentate pozitiv de padurile de stejar, in sensul ca scad tensiunea arteriala, amelioreaza somnul si oxigenarea sanguina. in aceeasi masura insa, bolile cardiosculare sint influentate negativ de padurile de pin, mai ales cind acestea sint dense si mai ales in toiul verii. Explicatia stiintifica a acestor fapte de obsertie nu a fost inca data, motiv pentru care cercetarile pe aceasta linie continua.
Padurile mai influenteaza indiscuil sanatatea umana si pe calea modificarilor climatice pe care ele le conditioneaza. Or, dupa cum stim, legaturile dintre clima si vegetatie reprezinta o realitate de necontestat. Tot de necontestat sint si marile influente ecologice ale padurii, vizind printre altele pina si destinul civilizatiei ce emana de la o anume colectivitate umana. Se considera, in acest sens, ca distrugerea celebrilor codri de cedru din Liban, in vederea asigurarii de terenuri pentru agricultura a dus la distrugerea civili-zatiei care a inflorit pe aceste meleaguri, in aceeasi masura, se mai considera, ca nu mai putin celebra civilizatie Maya, una dintre cele mai infloritoare civilizatii precolumbiene, a pierit ca urmare a despaduririlor excesive, efectuate pe calea focului, in numele obtinerii de terenuri agricole. Sa nu uitam apoi, ca padurea reprezinta un rezervor urias de vitamine ce intra in constitutia fructelor ei ca si in aceea a mierii de mana. Padurea reprezinta de asemenea o uriasa oaza de liniste ' produs atit de necesar omului modern, permanent stresat de atitia factori si in special de opresiunea decibelilor. Poluarii sonice ii sint proprii, printre altele, starile de neliniste, de teama nedefinita sau chiar de irascibilitate; apoi senzatia de astenie sau cel putin o stare de rau greu de definit. Zgomotul, de asemenea, diminua puterea de concentrare, memoria si creativitatea.
El poate duce in mod silentios si imperceptibil chiar la o veriila viciere a caracterului si a personalitatii, operind mutatii radicale in habitusul fizic dar mai ales in cel psihic. Dupa statistici de mare autoritate din lumea medicala, zgomotul de durata, chiar daca aparent este tolerabil, este responsabil de unul din trei cazuri de
nevroza si de patru din cinci cazuri de migrena. Nu este vorba neaparat despre zgomotul propriu diverselor intreprinderi si fabrici, ci si de insusi zgomotul citadin, intretinut de traficul intensiv ca si de nenumarate alte cauze. Linistea este izgonita pina si din interiorul caminelor noastre, unde nenumarate surse de zgomot isi fac simtita prezenta: aparatul de radio sau televizorul, magnetofonul si caseto-fonul, aspiratorul de praf, masina de spalat rufe si alte masini menajere, masina de scris etc. Pina si banalul telefon nu este strain de un anume tribut, pe care il platim in contul sanatatii noastre. Acest minuscul aparat isi are, negresit, si de la caz la caz, portia sa de imixtiune in dezechilibrarea diverselor sisteme si functii ale organismului. Hipertensiunea arteriala, cardiopatia ischemica si ulcerul gastroduodenal, sint numai cite mostre dintr-o sta si proteiforma patologie, care poarta amprenta, mai mult sau mai putin consistenta, a acestui agent stresant, cu desavir-sire ignorat sau numai minimalizat. J. Mer-t o n a dovedit, din punct de vedere statistic, incidenta crescuta a bolilor mentionate mai sus, in perimetrul acelora care au de suferit din plin rigorile telefonului.
Un alt cercetator, si anume J. Thompson, sustine de asemenea pe baza unor cuprinzatoare investigatii, cu caracter medico-social, ca telefonul, in ipostaza in care este folosit in mod intensiv si continuu, scurteaza viata in medie cu trei ani
Sintetizind in final aspectele practice ale sil-terapiei, vom preciza ca aceasta ramura a terapeuticii naturiste isi gaseste in mare urmatoarele indicatii:
» in primul rind, ea este utila tuturor acelora care din diverse motive inregistreaza deficiente in oxigenarea plaminilor si care, ca atare prezentind o capacitate respiratorie redusa, nu aprovizioneaza pe masura necesitatilor organismul cu acest combustibil vital. Padurilor le este propriu un aer de o deosebita puritate, chiar cind acestea se afla in imediata apropiere a oraselor, a diverselor baze industriale, si chiar a strazilor cu trafic rutier intens. Aceasta pentru ca frunzele care insumeaza o suprafata de douazeci de ori mai mare decit cea a padurii de care apartin, primenesc aerul viciat de gazele industriale, de gazele de combustie ca si de cele de esapament. 0 Padurea apoi reprezinta un excelent mediu de antrenament si de optimizare a respiratiei nu numai pentru cei cu insuficiente respiratorii cronice, ci si pentru omul sanatos. In acest sens, ne vom obisnui cu respiratii ample, insa calme, dilatind narile in ultima parte a respiratiei, si incercind sa mirosim" aerul, fapt care duce la sensibilizarea mucoasei respiratorii, ceea ce implicit favoriza o mai buna absorbpe a ionilor negativi, autentice vitamine ale aerului.
» Padurea, de asemenea, reprezinta si un excelent mediu pentru miscare si in special pentru alergari si asta intrucit imbina in mod fertil beneficiile miscarii cu acelea ale oxigenarii.
» Avind in vedere proprietatile fonoizolante puse la dispozitie cu atita generozitate tot de catre padure, se intelege de la sine ca acest cadru natural ofera conditii optime de reechilibrare a acelora care prin specificul lor de munca sau de viata, cunosc din plin rigorile agresiunii sonice. Padurea mai reprezinta si un excelent cadru de recreere, motiv pentru care in preajma sau chiar in interiorul ei se amenajeaza adeseori terenuri de sport, locuri de joaca pentru copii, locuri special amenajate pentru jocuri de ara, estrade pentru spectacole de tot felul etc. Din acest punct de vedere padurea se constituie, in zilele noastre, intr-un autentic magnet verde, reprezentind cadrul cel mai propice pentru agrement si pentru turism. Din ce in ce mai multe paduri verzi amplasate in apropierea acelora cenusii, alcatuite din beton si asfalt, paduri reprezentate de orasele moderne, sint destinate si amenajate pentru acest scop. Este vorba despre pa-durile-parc si despre padurile de agrement, care au proliferat ca ciupercile in jurul marilor metropole si chiar in jurul oraselor mai mici.
Solicitarea din ce in ce mai intensa a spatiilor verzi si in special a padurilor ca factor de recreere si de terapie, devine o trasatura din ce in ce mai pregnanta a zilelor noastre.
Tara noastra este beneficiara unor conditii cu totul speciale din acest punct de vedere, si asta gratie semnificativelor spatii verzi intravilane, cit si padurilor ce se afla in jurul majoritatii localitatilor. Precizam, in acest sens, ca la nivel de capitala si in anul 1980, este semnalata existenta a peste 2 200 hectare de parcuri si spatii verzi intravilane, fara a mai vorbi de cele in jur de 70 mii de hectare de padure, din jurul aceleiasi capitale, si care se intind pe o raza de circa 50 km, paduri in genul aceleia de la Snagov, Caldarusani, Comana si Pustnicul, ceea ce reliefeaza o situatie cu totul de invidiat, de care dispunem pe linie de silterapie.
