. Simptomul principal al acestei boli este durerea. Caracterele difera, insa, in functie de localizarea ulcerului, in ulcerul gastric (gr. gasrer - stomac) durerea este localizata in capul pieptului si survine la 30-60 de minute dupa masa, iar in ulcerul duodenal (prima portiune a intestinului subtire, care masoara 12 grosimi de deget; abrev. lat. duodenum digitorumv = douasprezece), la 2-A ore. Bolnavii de ulcer mai acuza: greata, arsuri retroster-nale, varsaturi, sughit etc. Crizele dureroase survin mai ales primavara si toamna, dar si in restul anotimpurilor, ca urmare a unor greseli alimentare. Ulcerul netratat produce complicatii gra: hemoragii, perforatii, stenoza pilorica etc.
Cuprins:
Măsuri igienice |
sus  |
Se impun bolnavilor şi descendenţilor din familii de ulceraşi:
- program de muncă şi odihnă respectat cu stricteţe;
- suprimarea tutunului şi a băuturilor alcoolice;
- evitarea stresurilor.
Dietoterapie |
sus |
în faza acută (foarte dureroasă):
-lapte (1,5-2 litri pe zi, câte 150-200 ml la 2-3 ore); ceai " cu lapte; lapte cu smântână; lapte cu ou crud şi puţin zahăr. în faza acută (mai puţin dureroasă):
- la alimentele de mai sus se mai adaugă: gris, tăiţei, cartofi (toate fierte), supe de făinoase, biscuiţi, sucuri de fructe dulci.
în faza subacută (după 5-10 zile de la episodul acut): -alimentele de mai sus la care se adaugă: pâine albă, unt (puţin), ouă, piureuri de legume sau de zarzavaturi, supe de cereale, făinoase, budinci, sufleuri, urdă, caş, carne slabă (vacă, viţel, pasăre, peşte) friptă sau la grătar, compoturi de fructe dulci, peltea de fructe dulci.
în faza de acalmie (nedureroasă):
Alimente permise: lapte, sucuri de fructe dulci sau de legume, pâine albă uscată sau prăjită, orez fiert, cartofi piure, fulgi de ovăz, legume fierte, fructe dulci coapte, carne slabă (viţel, pui, găină, şalău, ştiucă), ouă fierte moi, urdă, unt proaspăt, untdelemn crud, smântână proaspătă, biscuiţi etc.
Mesele vor fi luate la ore fixe, de 4-5 ori pe zi, cu meste-carea alimentelor în gură cât mai bine înainte de înghiţire. Acest regim va fi respectat încă 3-4 ani după vindecarea ulcerului -(clinic, şi radiologie), în acelaşi timp renunţându-se definitiv la fumat şi la băuturile alcoolice.
Alimente-medicament (contribuie la cicatrizarea ulcerului):
- chefir, până la 1-1 A litru pe zi, timp de două luni;
- varză albă crudă sub formă de suc proaspăt: o jumătate de pahar de trei ori pe zi, cu 30-40 de minute înaintea meselor principale sau un pahar cu 15 minute înaintea mesei de prânz timp de o lună, primăvara şi toamna;
- suc de varză + suc de morcovi cruzi (câte o jumătate de pahar din fiecare) cu 15 minute înaintea meselor principale, timp de o lună;
- cartofi cruzi sub formă de suc proaspăt: o jumătate de pahar cu 15 minute înaintea micului dejun şi a prânzului sau o jumătate de pahar, de 4 ori pe zi (amestecat cu o linguriţă miere şi cu câteva picături de zeamă de lămâie) - în ambele cazuri timp de o lună;
- morcovi cruzi sub formă de suc proaspăt: câte o jumătate de pahar cu 15 minute înaintea meselor principale, timp de o lună.
Aceste sucuri pot fi folosite şi unul după altul, după cum -urmează:
- în ziua întâi: o jumătate de pahar de suc proaspăt de varză la fiecare oră;
- în ziua a doua: o jumătate de pahar de suc proaspăt de morcovi la fiecare oră;
- în ziua a treia: o jumătate de pahar de suc proaspăt de cartofi la fiecare oră;
- din ziua a patra, alimentaţia va fi reluată progresiv cu alimentele permise (amintite mai sus).
In acest timp, consumul de lapte bătut şi de iaurt este contraindicat.
Pentru cicatrizarea ulcerului se mai poate folosi tinctură de propolis 20%, 40 picămri dimineaţa pe nemâncate, puse într-o cană de lapte.
Oul de prepeliţă, crud sau fiert (moale) contribuie de asemenea, la ameliorarea ulcerului gastroduodenal.
Alimente interzise: supe de carne, rântaşuri, supe de oase, ciorbe, iaurt, lapte bătut, murături, borş, oţet, vişine, carne grasă, vânat, afumături, carne de oaie,de miel, slănină, ouă tari, fasole, linte, mazăre, gulii, alune, prăjituri de cofetărie, cozonac, gogoşi, pâine caldă, pâine neagră, cafea, ceai, piper, ardei, hrean, muştar, usturoi, ceapă, băuturi alcoolice, ciocolată, dulceaţă, îngheţată, alimente prăjite. De asemenea vor mai fi excluse alimentele pe care bolnavul nu le tolerează.
Fitoterapie (pentru cicatrizarea ulcerului) recomandată numai în
faza nedureroasă. de totală acalmie
Uz in lent:
- decoct de: rădăcină de tătăneasă (1-2 lingyri la o cană de apă), 2-3 căni pe zi; coada şoricelului (o lingură la o cană de apă), 1 -2 căni pe zi;
- infuzie de: frunze de plămănărică (o lingură la o cană de apă), 2-3 căni pe zi; sunătoare (1-2 linguriţe la o cană), 1-2 căni pe zi; flori de muşeţel (6 capete la o cană de apă), 2-3 căni pe zi, pe nemâncate.
Uz extern (pentru ameliorarea durerilor):
- cataplasme cu varză proaspătă pe abdomen; -comprese calde pe abdomen cu decoct de: flori de
păducel: frunze de salvie; frunze şi flori de rostopască (un pumn la 1 litru de apă);
-băi la mâini şi la picioare cu unul din decocturile menţionate mai sus.
Hidroterapie |
sus |
Pentru ulcerul cu hematemeză:
- pungă cu gheaţă pe abdomen;
- ţinerea în gură a câtorva bucăţele de gheaţă. Pentru ameliorarea durerilor:
- o compresă cu apă caldă pe spate şi alta rece pe frunte;
- baie caldă la picioare.
Reflexoterapie |
sus |
- masajul energic al mâinilâr şi al picioarelor în următoarele zone: stomac, duoden, plex solar;
-presiuni energice cu unghia pe primele trei degete de la mâini (mare, arătător şi mijlociu), insistându-se la baza lor;
-presiuni cu coada lingurii în centrul limbii câteva minute (pentru calmarea durerilpr).
Crenoterapie (numai în faza de acalmie, cu avizul medicului) Sângiorz, Slănic Moldova, Tinca, Malnaş, Olăneşti, Bodoc, Giunget.
Măsuri igienice
