Cind ati ris ultima oara? Nu un ris sarcastic sau un pic fortat, ci ris din toata inima, cu folosirea gitului? Cind ati pufnit in ris sau v-a apucat un ris nebun? Raspunsurile la aceste intrebari banale pot spune intr-ader ce despre sanatatea dumneavoastra.
Detasarea de realitate este un factor important
Luindu-i ca exemplu pe francezi, se pare ca ei rid din ce in ce mai putin: 19 minute pe zi in 1939, 6 minute in 1980 si numarul acceselor a descrescut pina in zilele noastre, ajungind la 60 de secunde pe zi. Grijile, stresul, nelinistea, ritmul alert al vietii sint in cea mai mare parte responsabile de aceasta degringolada a risului printre obiceiurile noastre. Se pare ca risul nu se mai produce decit in situatii in care sintem foarte linistiti. Detasati- si priviti viata ca un spectator, pentru ca multe drame se pot transforma in comedii!, ne sfatuieste filozoful Henri Bergson in lucrarea sa consacrata risului si comicului. De asemenea, el ne propune ca, atunci cind ne uitam la niste tineri care danseaza, sa ne astupam urechile pentru a nu mai auzi
muzica (sau sa dam sonorul televizorului incet) si spectacolul poate deveni foarte repede amuzant. Motivul il reprezinta detasarea de ceea consideram pina atunci ca facind parte din realitate.
Binefacerile risului asupra fizicului si psihicului
Risul are efecte considerabile asupra organismului. Atunci cind ridem, utilizam cel putin 12 muschi ai fetei. Muschii abdomenului se relaxeaza, iar apoi si cei ai gambelor. Tensiunea musculara dispare putin cite putin. In cursul unei crize de ris nebun, capacitatea de schimb respirator este multiplicata de patru ori. Plaminii se afla in situatia de suprapresiune si pot elimina aerul cu o viteza de pina la 100 de kilometri pe ora. De fiecare data cind ridem in mod sanatos, oxigenul se manifesta in cantitate mare in singe, ceea ce permite o eliminare mai rapida a toxinelor, a zaharurilor, a grasimilor si a colesterolului. Risul produce o
gimnastica abdominala. El lupta contra constipatiei, pentru ca izbucnirile de ris favorizeaza digestia, si accelereaza producerea de
sucuri gastrice si de enzime necesare digestiei. Risul declanseaza o reactie hormonala, dar si o stimulare a catecolaminelor -
hormonii sau hormonii vegetali" class="alin2">hormoni insarcinati cu alertarea anticorpilor dispusi cu apararea organismului contra virusilor si a microbilor. Acest hormon reduce procesul inflamator, mai ales inflamatiile articulare. Mai actioneaza si asupra endorfinelor, care sint hormonii placerii si ai bunastarii. Ele au o actiune antidepresi. Aceste morfine naturale sint de aproximativ 200 de ori mai puternice ca morfinele chimice. Mai exista si o stimulare a serotoninei, care controleaza somnul, inlatura gindurile negre, elimina
tensiunea si micsoreaza stresul. Pe de alta parte, risul sustrage atentia. Atunci cind unui copil ii este rau si incepe sa priveasca la televizor un desen animat - amuzant, de exemplu -, el uita pentru moment de starea sa. Este in acelasi timp un puternic stimulent psihic, care favorizeaza optimismul, alunga tristetea si provoaca o veriila dezintoxicare mintala. Astfel, dispunem de o forma de relaxare naturala. Se spune ca un minut de ris echileaza cu 45 de minute de relaxare, iar cite minute pe zi loreaza cit o ora de cultura psihica. Pina si relatiile noastre sociale sint afectate de aptitudinea noastra de a ride. Dupa un studiu american, oamenii reusesc mai bine in afaceri daca au simtul umorului dezvoltat. Chiar daca putem ride singuri, perioadele in care ridem sint adesea un fenomen de grup. Risul are nevoie de un ecou, scria Bergson. Deci, inainte sa recurgeti la tratamente costisitoare si complicate, ginditi- la apararea dumneavoastra naturala: risul. Faceti ce doriti - vizionati o banda desenata, mergeti sa vedeti un film amuzant, cititi povestiri comice, spuneti glume, dar pastrati in viata dumneavoastra cotidiana timp si pentru ris. Iata o idee: inspirati scurt, timp de doua sau trei secunde, faceti o pauza respiratorie de la 5 la 10 secunde, expirati sacadat de la 5 la 10 secunde, un astfel de exercitiu repetat de mai multe ori declanseaza ineviil risul.
Originea risului
Filozoful evolutionist Anthony Ludovici explica in 1993 ca risul provenea de la un reflex animal, care consta in aratarea dintilor pentru a speria inamicul. Daca aceasta afirmatie v-a facut sa rideti, cu atit mai bine! Risul pare inca sa fie un fenomen inexplicabil si specific omului.
Cluburile de ris pot fi un ajutor
Destul de recent au luat
nastere cluburile de ris. Fondata in India de catre doctorul Kataria, formula a fost importata cu succes de multe tari: Statele Unite, Germania, Italia, Danemarca, Franta etc. Metoda pusa in practica de doctorul indian combina exercitii imprumutate din yoga si diverse tipuri de ris. La inceputul sedintei se spune buna ziua fara a vorbi, ci doar cu ajutorul risului, continuindu-se exercitiile cu mime. Fiecare dintre aceste exercitii are un nume: risul oamenilor stresati, al telefonului mobil, al leului etc. Pe masura ce sedinta anseaza, risul, devenit mai putin fortat, apare mai usor si se manifesta in aderate explozii de ris. Scopul este de a descoperi acel ris spontan, infantil, care apare fara motiv si care face bine atit corpului, cit si mintii.
Umorul ca medicament
La mijlocul anilor \'70 au fost precizate si explicate stiintific binefacerile risului asupra stresului, a somnului si a durerii. Totul a inceput in Statele Unite cu povestea lui Norman Cousin si cu pretinderea vindecarii acestuia prin ris, de fapt prin filmele lui Charlie Chaplin si ale fratilor Marx. Aceasta vindecare miraculoasa a fost posibila prin capacitatea risului de a mari secretia de endorfine - neurotransmitatori care actioneaza pentru a reduce durerea - inlocuind astfel analgezicele. Suferind de spondilartrita anchilozanta (maladie care afecteaza coloana vertebrala), acest reporter american suferea de dureri datorate bolii si era intr-un scaun cu rotile. Privind la televizor, nimereste din intimplare un film comic, care l-a facut sa rida, uitind in acest mod de suferinta. A retrait experienta cind a citit o sectiune de acelasi gen. Prin acest exemplu se poate spune ca este deci aderata teoria prin care risul stimuleaza secretiile de endorfine, care au capacitatea de a atenua temporar durerea,
stresul si tristetea.
Complement al terapiilor
Fiind calmant, risul declanseaza in corp o unda musculara, un fel de gimnastica care, rind pe rind, permite contractarea si decontractarea ochilor, buzelor, a abdomenului, a umerilor etc. Un masaj interior care tonifica organele si care stimuleaza apararea imunitara. Risul a fost integrat in arsenalul terapeutilor, in spitale devenind un complement al ingrijirilor, prin prisma proprietatilor sale antistres importante. Umorul nu este numai una dintre singurele arme naturale de care dispunem contra tristetii vietii, dar este un mijloc de a realimenta sistemul imunitar prin cresterea nivelurilor de imunoglobulina. Prin proces invers, cei care se lasa condusi de emotii negative sint mai adesea afectati de maladii. Risul, care altadata era considerat ca nepoliticos de catre societate si diabolic de catre biserica, a devenit o unealta in tratarea multor boli.
Constientizati importanta risului
Nu numai ca nu toata lumea cunoaste calitatile risului, dar in ultima perioada, el este ignorat. Astazi, pentru a-si arata seriozitatea in toate circumstantele si spiritul de responsabilitate, oamenii au mai multa nevoie sa fie seriosi. Si este aderata si logica afirmatia conform careia se spune ca nu putem ride de toti si de toate, dar trebuie sa reintam sa ridem, asta in cazul in care am uitat, pentru a ramine sanatosi si tineri pentru o perioada indelungata!
