De-a lungul vremurilor s-a observat efectul binefacator al muzicii cu sonoritati placute si mai mult decit atit la unele persoane dotate, trairi fantastice asemanatoare cu cele din lumea basmului, extraterestre, paranormale exprimate intr-un limbaj actual.
Legendele vorbesc de zeul PAN care atunci cind cinta la nai vrajea animalele, caprele dansau.
Orfeu imblinzea fiarele salbatice cu lira, iar in Biblie se relateaza cum David luind harpa cinta si lui Saul ii era mai usor si mai bine si duhul rau se departa de el.
Elevii lui Pitagora (pitagoreicii) practicau muzica, melodii, ritmuri si dansuri selectate pentru petreceri sau pentru ceremonialul religios public cunoscind efectele ei.
Azi dem direct sau in filme cum unele animale cinta, emit sunete melodioase prin dresaj. Multe au un comportament de melomani, se aduna in jurul aparatelor de radio, dind semne de multumire la ascultare.
Este cunoscuta actiunea undelor sonore atit asupra telor care incoltesc si cresc mai bine, cit si a productivitatii laptelui, la vacile in ale caror grajduri se cinta, se asculta muzica.
Iata cum se redescopera multiplele virtuti ale muzicii - ea nu are numai un rol, o functie cultural estetica, asa cum cred unii la prima dere, ci si o functie filozofica, magica, terapeutica.
Amintim in treacat ca descintecele (magia alba) practicate in chime, dar si in zilele noastre sint soptite, subliniindu-se anumite cuvinte cheie prin incantatii, care emit o anumita frecnta ce intra in rezonanta cu bolnavul.
Si-a pierdut
muzica forta de patrundere in psihicul uman producind adevarate transformari?
Nu! Doar ignoranta oamenilor a crescut, insa prin necunoasterea ei pot sa cada prada cunoscatorilor care folosesc in sens distructiv anumite sonoritati, de obicei foarte inalte, care se apropie de frecnta zgomotelor, neplacute urechii.
Nu mai vorbim de mesajele textelor, atunci cind muzica este insotita si de cuvinte!
S-a ajuns la desonorizarea muzicii. In goana dupa originalitate, urmind moda acului, s-a ajuns la expansiune, la adevarate mutatii stilistice.
In Manifestul muzicienilor futuristi se spune: ne face infinit mai multa placere sa combinam ideal zgomotele tramvaielor, ale autocamioanelor, ale trasaturilor si ale multimii galagioase, decit sa ascultam spre exemplu Eroica sau Pastorala, iar de Pasti - un cocert de locomoti.
Cum s-a ajuns la aceasta situatie?
Omul modern fiind extrem de ocupat nu isi mai rezerva timp pentru sine. Procesul de incintare nu se mai produce la
auzul flautului sau harpei. A disparut din el copilul, care trebuie sa existe in fiecare - copilaria din om, capacitatea de a se uimi in fata frumosului, a ineditului, care da prospetime si vigoare.
In schimb exista pericolul ca muzica sa redevina o forta, sa induca violenta pe psihic
tulburari de neimaginat, in special la tinerii adepti ai noilor curente (jazz, rock, havy-metal etc.).
Cu atit mai mult ni se pare extrem de important atit de a denunta efectele noci, cit si de a aduce la cunostinta publicului larg, a oamenilor de toate virstele si in special a tinerilor adevarul despre muzica si virtutile ei, efectele ei binefacatoare, tamaduitoare.
Meloterapia este metoda de vindecare sau atenuare a simptomelor prin ascultarea muzicii.
Intrebarile care vin imediat sint urmatoarele:
Care este muzica ce are virtutea de a vindeca?
Ce ritm are?
In ce ambianta se asculta? Care sint conditiile de ascultare?
Care trebuie sa fie nilul sonor? (cit de tare sau cit de incet trebuie sa fie?)
Muzica ce are capacitatea de a induce echilibrare energetica prin fenomenul de biorezonanta indus de vibratiile sunetelor este in general muzica instrumentala. De altfel intelesul fara cuvinte al muzicii este cel care confera putere si valoare. Se spune ca nu ar exista muzica si nu ar fi nevoie de ea daca s-ar putea exprima rbal ceea ce se comunica prin muzica: toata gama sentimentelor umane, fenomene naturale, sugestia unor anotimpuri, ale momentelor zile si noptii cu fascinamentul inexprimabil, peisaje mirifice, mobilizarea fortelor, energiilor sau, dimpotriva, disiparea, risipirea lor in oceanul galactic.
Ritmul este elementul esential care confera starea de confort sau disconfort si care leaga auditoriul (ascultatorul) de sentimentul timpului.
Se stie ca in timpul vietii intrauterine fatul asculta bataile inimii mamei lui. Cu acest ritm se obisnuieste el. Intr-un context de protectie maxima la temperatura corpului. Ritmul tobelor la popoarele primiti este tocmai acest ritm.
In muzica medievala si clasica regasim binecunoscutul ritm din viata noastra de dincolo de amintire, tezaurizat in subconstient.
Redam mai jos o lista (dupa o cercetatoare americana) de compozitori si opere folosite in general:
Bach:
Largo, Concertul in La
Simfonia in Si bemol
Suita pentru orchestra
Concertul brandemburgic nr. 4
Beethon:
Eroica
Sonata lunii
Simfonia a 7-a (Allegretto)
Brahms:
Intermezzo-urile
Chopin:
Concertul nr. 1 pentru pian (p.II)
Valsul in la minor
Debussy:
Clar de luna
Grieg:
Concertul pentru pian in la minor (p.II)
Haydn:
Simfonia nr. 99 (p.II)
Maille:
Invocatie
Mendelssohn:
Simfonia italiana (p.II)
Mozart:
Simfonia nr. 40 (p.II)
Provost:
Intermezzo
Rahmaninov:
Concertul nr. 2 (p.II)
Saint-Saens:
L\'Aquarium (din Carnavalul animalelor)
Schumann:
Arabesc. Rerie
Schubert:
Simfonia a 8-a (p.II)
Ceaicovski:
Simfonia a 6-a
Wagner:
Preludiu la Parsifal
Steaua serii (Trannhauser)
Conditii de ascultare:
este recomandat sa fii singur in camera, pe cit posibil intr-o camera in care sa nu fii deranjat in timpul ascultarii;
sursa sonora (radio, casetofon, boxa) sa fie la distanta de 2-3 metri de scaunul sau fotoliul in care va asezati;
sa fie indepartate din cimpul vizual obiecte sau fotografii care va trezesc amintiri;
scaunul sau fotoliul sa nu fie nici prea inalt, nici prea scund, spre a nu ingreuna circulatia singelui;
miinile vor fi asezate pe linga corp, iar picioarele paralele, nu incrucisate, pentru a facilita circulatia energetica in meridianele corpului.
(Pozitia incrucisat o folosim cind ne aparam de un interlocutor neplacut sau care ne comunica lucruri neplacute ori are un anumit ton, o violenta rbala).
Nilul sonor, intensitatea este greu de silit de noi. Dvs. sinteti cei in masura sa apreciati fiecare dupa temperament si
acuitate auditiva, insa tineti cont de faptul ca un nil prea slab poate elimina anumite impresii, mai ales cind este vorba de interpretarea unei orchestre, iar un nil prea inalt (tare) oboseste, modifica puterea afectiva a auditiei.
La domiciliu se pot folosi casti pentru auditie pentru a nu deranja pe ceilalti membri ai familiei.
Iluminarea camerei sau salii in care se face o sedinta de meloterapie poate fi:
naturala (lumina zilei);
artificiala, mai ales cind se combina cu cromoterapie, practicindu-se la alegerea culorii in functie de diagnostic.
De asemenea, cind afara este o zi ploioasa sau cetoasa, cenusie, recurgem tot la lumina artificiala, fie la domiciliu sau in timpul auditiei in grup organizat.
Temperatura mediului ambiant: 20-22 de grade (18-24 de grade).
In timpul auditiei recomandam sa va amintiti lucrurile minunate din natura: munti, paduri, ape cristaline, flori, armonia culorilor etc., iar daca sinteti obosit, nu va ginditi la nimic, lasati-va furat, dus, leganat de muzica.
Recomandam ascultarea a minimum trei piese muzicale. Alegerea lor se face in functie de nilul cultural, cultura muzicala, de starea afectiva si de diagnostic atunci cind omul este bolnav.
Deci meloterapia ca si alte metode naturale se foloseste in scop profilactic si in scop curativ.
Medicul, terapeutul este acel care selecteaza fragmentele muzicale in cazul al doilea.
Pentru ca muzica actioneaza subtil, pe sistem de vibratii si biorezonanta, chiar o muzica a compozitorilor clasici, culta, in sectiile de medicina interna sau in cabinetele stomatologice, indiferent de gradul de cultura al pacientului va aa un efect benefic.
