Homeopatia a fost fondata ca o alternativa abila la metodele medicale conventionale din vremea sa de catre renumitul medic german Christian Samuel Hahnemann, la inceputul secolului XlX. Din ce in ce mai ingrijorat de pericolele si complicatiile cauzate de metodele fizice grosolane utilizate in terapeuticile din vremea sa, cu o intuitie sustinuta de observatii minutioase, el a elaborat o abordare mai eficienta si subtila, bazata pe vechile principii ale decarii. In ciuda opozitiei puternice, el a folosit cu multa eficienta substante naturale de origine vegetala, animala si minerala, care au proprietatea de a stimula reactiile de ndecare ale organismului. Pe baza experientelor sale proprii, el a realizat o gama larga de substante naturale cu proprietati terapeutice, in urma unei eti intregi dedicate cercetarii. Aceste remedii formeaza in prezent baza Materiei Medicale homeopate moderne, care s-a extins gratie muncii mai multor generatii de medici homeopati.
Homeopatia este acea parte a medicinii care utilizeaza legea similitudinii: orice substanta care in doze mari provoaca anumite simptome la o persoana sanatoasa, poate ndeca aceleasi simptome la o persoana bolnava cind e administrata in doze mici. De exemplu, o persoana care bea multa
cafea va suferi de insomnie si agitatie; in schimb, o persoana care nu poate adormi pentru ca este prea agitata se poate ndeca prin administrarea unei doze din remediul
homeopat Coffea, preparat chiar din cafea.
In
homeopatie au importanta simptomele proprii unui bolnav. Nu se ingrijeste deci o boala, ci un bolnav; nu se incearca mascarea simptomelor, ci canalizarea reactiilor organismului pentru eliminarea cauzei bolii si insanatosirea organismului.
O consultatie la un cabinet de homeopatie nu seamana decit partial cu o consultatie clasica. Medicul homeopat va incerca sa afle cit mai multe informatii despre suferintele pacientului si despre modul lui de ata. Pacientul va fi intrebat cu prire la debutul problemelor sale de sanatate, factorii care le-au declansat, evolutia simptomelor. Este foarte important ca raspunsurile la aceste intrebari sa fie precise, sincere si obiective. Investigatia homeopatului se centreaza asupra mai multor niveluri: somatic, mental, psihic, emotional si spiritual. Dupa evaluarea simptomelor si punerea diagnosticului, medicul va fi in masura sa sileasca remediul a carui patogenezie corespunde in cel mai inalt grad cu loul simptomatic al pacientului.
Cel mai mare avantaj al homeopatiei este absenta totala a toxicitatii, pacientul nefiind supus nici unui risc, ceea ce face ca remediile homeopate sa fie folosite si de sugari, femei grade, bolna cu afectiuni severe ale ficatului, rinichilor etc.
In bolile acute
homeopatia actioneaza rapid, iar in ceea ce priveste bolile cronice cu cit boala e mai veche, cu atit tratamentul dureaza mai mult. Fiecare indid are o capacitate de recuperare proprie, de aceea nu intotdeauna rezultatele tratamentului vor fi zibile imediat. Uneori este necesar sa se repete consultatia, iar in functie de evolutia bolii medicul va hotari modul in care va continua tratamentul, eventual chiar asocierea cu alte metode neconventionale de tratament. Homeopatia poate avea rezultate surprinzatoare, dar trebuie sa fim constienti ca acestea nu se produc in mod miraculos, ci pe cale naturala, prin mijloacele de recuperare ale propriului nostru organism.
Homeopatia are cele mai spectaculoase rezultate la copii, atit in bolile acute, cit si in cele cronice, pentru ca talitatea lor este maxima si deci capabila sa conduca la reactia asteptata. Copilul tratat homeopat va creste cu mult mai putine suferinte ativ cu altii, pentru ca homeopatia ii elimina predispozitia la imbolnare.
