A) In timpul crizelor (chintelor) fata dene intens rosie si atunci se folosesc: Cuprum, Drosera rotundifolia, Belladona, Corallium si Coccus cacti;
b) In timpul chintelor fata este doar putin rosie in care caz se vor folosi Badiaga, Ipeca si Arnica montana.
In general pentru tratamentul bolilor acute se utilizeaza remedii in dilutie joasa la interval de 6 pina la 24 ore, dar numai pina la ameliorarea simptomelor, cind se poate recurge la un alt remediu care corespunde simptomelor nou aparute. Este interzisa continuarea administrarii unui remediu dupa disparitia simptomelor care-i corespund, caci pot aparea agravari.
Phosphorus se administreaza o singura data la 10-l5 zile si nu bolnalor TBC intrucit poate produce hemoptizii.
Dupa rezolvarea suferintelor principale se foloseste remediul de fond si o tuberculina TK9H sau Aare 9H.
Daca in urma unei afectiuni pulmonare se va instala o stare de astenie si anorexie, ele se vor trata cu remediile indicate la gripa.
In continuare vom prezenta simptomatologia remediilor utilizate in afectiunile aparatului respirator:
Aconitum corespunde urmatoarelor simptome: agitatie fizica si mentala, neliniste, teama de moarte. La inceput congestii locale intense,
febra ridicata, dar fara transpiratie. Manifestarile apar mai ales la sanguinii tineri, gurisi, pletorici sensibili la curentul rece si uscat. Brusc apar frisoane intense, sete intensa, dar pentru cantitati mici de apa rece repetate des. Dureri acute, intolerabile, agravate la miezul noptii, cu agitatie si furnicaturi, totul calmindu-se o data cu aparitia transpiratiei, cind si indicatia remediului nu mai este necesara. Remediul se poate lua in dilutia C4H la fiecare ora, deoarece durata dozelor este scurta. Alte simptome:
tuse uscata, scurta, suflinda, sufocanta, criza acuta, congestie pulmonara sau pneumonie, mictiuni foarte dureroase, picatura cu picatura. Dupa frig, afonie completa, cu
laringe uscat, dureros. Agravare la frig si seara.
Alfalfa (sau Medicago sativa, lucerna cultivata). In dilutii foarte joase da rezultate excelente in cazuri de astenie, inapetenta si pierdere de greutate, insotite de nervozitate, tristete si fosfaturile.
Ammonium carbonicum este caracterizat prin apect gras si indolent. Tulburarile se datoresc carentei de oxigenare a singelui si nutritiei legate de o
insuficienta cardiorespiratorie. Subiectul este un carbonic hipo-oxigenat, intoxinat si slabit, desi are o constitutie robusta. Este deprimat moral, neglijent in ingrijirea corpului, sedentar, foarte sensibil si nelinistit. Dimineata si pe timpul umed si furtuna manifesta proasta dispozitie, este foarte friguros, simptom ce se amelioreaza dupa mincare, este anemic, cu usoara dispnee, adesea cu coriza cronica uscata si infundarea nasului noaptea. Este obosit la orice miscare sau la suitul scarilor si se sufoca in timpul somnului. Desi este friguros, prefera aerul din afara. Respiratia este suieratoare si expectoratia redusa, iar sudorile reci. La bolnai rstnici se recomanda dilutiile joase.
Anmonium tartaricum reprezinta tipul slab, apatic, nelinistit din cauza asfixiei respiratorii. Urmare unei bronsite, pneumonii sau unei gripe grave, el cade intr-o stare de somnolenta. Plaminii sint plini de mucus care fac respiratia dificila,
tusea este spasmodica, grasa, dar cu expectoratie minima care produce totusi o ameliorare temporara. In timpul tusei apare senzatia de greata, limba prezinta un depozit alb gros. Respiratia este hiriita. Agravarea se produce la pozitia culcat, la caldura camerei si pe vreme umeda si se amelioreaza in aer liber si in picioare. Remediul corespunde unor manifestari de
astm bronsic.
Tipul de Apis mellifica este agravat de caldura si ameliorat de rece. Prezinta sufocare, dispnee cu mare jena la respirat, cu debut brusc si olent, tuse seaca, astm,
urina in cantitate mica, edeme rosii pe piele, foarte sensibile la contact, articulatii umflate brusc, rosii, sensibile la atingere. Remediul este util in pleurezie. In general se folosesc dilutii joase.
Aralia racemosa este utilizata in dilutii joase contra astmului, febrei finului sau tusei din timpul noptii. Subiectul este foarte sensibil la curent, ziua de obicei este nelinistit, iar noaptea tusea este insotita de respiratie suieratoare, are senzatia de corp strain in git care se amelioreaza dupa expectorarea unor mucozitati sarate si calde. In urma curentului, spre seara apare o criza de stranut cu scurgere abundenta, apoasa si iritanta.
Tipul Arnica montana are actiune electiva pe fibra musculara, cu
tulburari ale circulatiei arteriale si capilare, capul bolnavului este mai cald decit restul corpului, nasul rece, ochii injectati, buzele calde, umflate si crapate. Cind inchide ochii sau la diferite miscari prezinta
ameteli insotite de
cefalee frontala. Este trist, indiferent, nelinistit, morocanos, hipersensibil si doreste sa fie lasat in pace. Prezinta inapetenta, doreste sa bea otet, dar are dezgust pentru carne si lapte. Simptomele sint agravate de n, de timpul umd, de repaus si daca se atinge de ceva. Adeseori remediul este util la stari gripale cu curbatura, la stare de prostatie cu facies abrutizat, fata rosie si congestionata. Totusi in pat simte nevoie sa se miste mereu in cautarea unui loc mai moale. Prezinta frisoane, respiratie fetida, eructii cu miros de ou stricat si semne mirositoare. Este unul din cele mai utile remedii pentru ndecarea traumatismelor plagilor postoperatorii, dar si a unor socuri psihice. Durata sa de actiune fiind scurta se folosesc dilutii joase, repetate des.
Arsenicum album este remediul cel mai folosit in tulburarile stomacului,
varsaturi sau diaree, in special cind aceste suferinte sint produse de alimente alterate. Simptomele se manifesta prin voma cu sau fara diaree cu miros fetid, urmata de o slabire totala a muschilor. Apar anxietate, teama de moarte, cu conngerea ca orice tratament este inutil. Remediul mai este indicat in astm si in afectiuni pulmonare acute la oameni slabiti si agitati, care prezinta caracterele amintite mai sus. Se observa coriza cu scurgere slaba, dar excorianta pe narine si pe buza superioara, care se amelioreaza la caldura. In afectiunile pulmonare ca bronho-pneumonia, pleurezia cu revarsarea seroaselor si dispnee, respiratia este suieratoare si se observa neliniste, tuse uscata sau cu expectoratie spumoasa, putin abundenta. Cind bolnavul este culcat el se acopera gros, dar doreste ca fereastra sa fie deschisa. Simptomele se agraveaza intre orele 1 si 3 noaptea, la frig si umiditate si se amelioreaza la caldura si miscare. De obicei el are dureri sfisietoare in treimea superioara a plaminului drept. Se folosesc dilutii C5H si C7H.
Avena sativa este un tonic general si sedativ cind se foloseste in tinctura-mama sau in dilutia 1 sau 2. Este foarte indicat in surmenajul intelectual sau in epuizare nervoasa dupa o boala debilitanta. Poate fi folosit in insomnie mai ales la alcolici. Simptomele prezentate de bolnav sint: astenie musculara, cefalee, hipotensiune, dificultate in gindire.
Aare este o tuberculina diluata din secretii TBC prelevate de la pasari. Se foloseste in dilutii C5H la C15H in afectiuni bronho-pulmonare acute, in congestii bronhopulmonare, in bronsita, in debutul pleureziei si in astm. Conne la copii sau adolescenti astenici, fara apetit, adesea cu hipertrofie ganglionara.
Badiaga se utilizeaza in tusea convulsiva in dilutii C4H la C7H. Bolnavul raceste usor si debuteaza cu coriza abundenta si cu tuse in chinte, insotite de secretii scoase, proiectate in afara gurii si nasului. Apar palpitatii la orice emotie, dureri musculare osoase sau articulare, agravate la aer rece, la atingere si presiune. Ochii sint inflamati, durerosi. Bolnavul acuza cefalee frontala cu durere in spatele globilor oculari, agravata de miscare si mai ales dupa-amiaza.
Belladona atropa este remediul corespunzator bolnavului care face inflamatii, boli infectioase eruptive, cu simptome olente si debut brusc cu aparitia unei congestii la toti centrii nervosi, spasme, delir, tensiune ridicata, midriaza. Dupa o raceala sau la expunere sub soarele de vara el face congestii olente generale sau locale intr-o regiune a corpului asociata cu o intensa congestie cerebrala. Un stadiu incipient de frison este de scurta durata, fiind urmat de febra si nevoie de apa rece. Transpiratie pe partile acoperite ale corpului si necesitatea ca ele sa fie acoperite gros, fata este rosie, ochii injectati; cefaleea se agraveaza la lumina si se amelioreaza la liniste, repaus si intuneric. Desi el este abatut, prezinta tendinta la delir olent cu halucinatii care-l determina sa paraseasca patul, locvacitate de neinteles cu scrisnit din dinti. Delirul se calmeaza daca bea putina apa. Nu poate dormi, se trezeste imediat in salturi, cu tresariri musculare. Gitul rosu si dureros este foarte uscat, iar la inghitire durerea iradiaza spre urechi si bolnavul nu poate bea decit putina apa rece. In timpul febrei congestive se poate lua diluati C4H la 1-2 ore, iar delirului este preferata dilutia C5H sau chiar C7H.
Brionia alba este un remediu indicat in afectiunile mucoaselor si seroaselor fara exudat abundent si cu caracteristica agravarii la orice miscare, chiar a globilor oculari. Cefalee occipitala intensa, dureri intepatoare pe partea dreapta a corpului, dar care sint agravate la o atingere usoara si ameliorare la presiune puternica. Ca remediu acut se foloseste in febra ce a depasit faza acuta si care, dupa calmarea congestiei, a trecut la inflamarea seroaselor. Febra acestui remediu este caracterizata initial prin frison, tuse si sete e, urmate de caldura intensa, apoi de sudori abundente. Dilutia optima in faza acuta este 4H, iar in cazul cronic al durerilor nevralgice si reumatice de la C5H la C7H.
Bromium este remediul induratiei indolare a organelor glandulare si ganglionare. La aparatul respirator ndeca astmul uscat care este ameliorat la mare si agravat la caldura (simptomul marinarilor cind ren pe uscat). Tusea este de asemenea agravata de caldura si raguseala apare de obicei seara. Bolnavul are senzatia ca laringele este o rana, iar aerul inspirat ii pare rece. Intre crizele de astm se pot administra dilutiile 5H sau 7H, dar in timpul crizelor actiunea este nula.
Calcarea carbonica sau Calcarea ostrearum. Bolnavul este un tip scund si gras, aterosceros la maturitate si batrinete. Este caracterizat prin glandele endocrine hipofunctionale, in afara suprarenalelor care activeaza in exces. In aceste conditii fiziologice el asimileaza lipidele, iar dezvoltarea tesutului osos se realizeaza cu neregularitatea distribuirii calciului in oase. Ganglionii se hipertrofiaza, apar polipi si exista o tendinta la supuratie. Este un tip friguros, astenic, somnolent ziua, cu transpiratii in regiunea capului mai ales noaptea; prefera piine, dulciuri si substante indigeste (creta, ghips, pamint). Raceste des, face coriza, tuse dupa miezul noptii, astm bronsic, adenopatii. Fiind si un remediu de fond, se folosesc dilutii intre C5H si C30H, in conformitate cu afectiunile ce trebuie ndecate.
