Spalarile (lotionari, ablutiuni) sunt de doua feluri: spalarile totale si cele partiale. Trebuie sa remarc in, general, ca principiile referitoare la frectionari, la obiceiul de nu ne sterge sunt mentinute si in acest domeniu. La fiecare spalare esential este ca intreg corpul sau parti determinante ale lui sa primeasca aplicatia cu apa intr-un mod egal. Cat despre frecare sau masaj, despre acestea nu este rba nicaieri. Daca uneori, la descrierea bolilor, rbesc de spalare energica, inteleg o operatiune rapida, care nu admite nici ezitare, nici teama. Cea mai buna spalare, generala sau partiala, este cea care se efectueaza in modul cel mai uniform si in cel mai scurt timp posibil. in nici un caz ea nu trebuie sa depaseasca unul sau, cel mult, doua minute. Va rog, dupa aceasta, sa judecati asupra marii diferente dintre metoda mea si aceea care este in uz in anumite asezaminte, si faceti-mi faarea sa-mi reprosati ca-mi las bolnavii mult prea mult timp in apa rece. Daca as proceda asa, as proca pacientilor dureri in membre, reumatisme articulare etc. Cu siguranta, eu nu depasesc masura.
Repet observatia pe care am facut-o deja cu privire la baia generala rece: cand corpul este rece, cand avem frisoane, nu trebuie sa efectuam niciodata vreo spalare, mai ales una in intregime. Caldura proprie gasindu-se deja la un nivel destul de scazut, va fi diminuata mai tare si nu va putea fi resilita decat lent si cu mare truda. Urmarile ei ineviile r fi febra, guturaiul etc.
Cuprins:
Spălarea generală |
sus |
A.Pentru persoanele sănătoase
Spălarea generală se extinde, aşa cum o indică numele, pe întregul corp (cu excepţia capului), pe care îl spălăm dintr-o dată, de sus în jos.
Ea se efectuează cel mai uşor în felul următor: luăm un prosop aspru şi gros (cu buretele de baie merge prea încet), îl înmuiem în apă rece şi începem prin a fricţiona pieptul şi abdomenul, apoi spatele, care este mai puţin accesibil. Cum trebuie să spălăm spatele? Fiecare va găsi el însuşi cel mai bun mod de a fricţiona spatele în întregime. In fine, vine rândul braţelor şi al picioarelor. Totul trebuie terminat într-un minut, cel mult în două. Orice spălare care ar depăşi această limită ar putea deveni dăunătoare. Printre altele, păziţi-vă bine să nu faceţi abluţiunea într-un loc unde corpul ar fi expus la aer liber. Ar fi o imprudenţă. Fără sa ne ştergem, ne îmbrăcăm la loc în mare grabă şi ne apucăm de activitate sau de mişcare până când pielea va fi în întregime uscată şi reîncălzită.
Când şi de câte ori pot folosi persoanele sănătoase spălarea generală? Fiecare îşi spală faţa şi mâinile dimineaţa. Abluţiunea completă sau generală va fi bine plasată la aceeaşi oră, imediat după deşteptare. Căci atunci căldura naturală este la nivelul ei cel mai ridicat, ca urmare a faptului că, pe timpul nopţii, corpul a fost bine învelit.
Spălarea va fi aşadar o răcorire agreabilă, oare va alunga somnul şi va dărui chiar de la deşteptare, vitalitate pentru activitatea zilnică. Nu poate fi vorba de o pierdere de timp, deoarece într-un minut totul s-a terminat, după care ne putem ocupa de ocupaţiile noastre.
Orâşeanul îşi face plimbarea matinală primăvara şi vara. Să încerce, înainte de a pleca la drum, spălarea generală. Sunt încredinţat că nimeni nu va avea nevoie de o nouă încurajare.
Persoanele care, după spălarea în întregime, nu se pot apuca de mişcare sau de muncă, greşesc dacă se lipsesc de spălare din acest motiv: să se spele liniştite şi apoi să intre la loc în pat pentru un sfert de oră sau o jumătate de oră. Şi acest mod de a proceda este bun.
Dacă ajungem să facem la fiecare 2-3 zile acest mic serviciu corpului nostru - şi efortul este atât de mic! - cu siguranţă strădania ne va fi răsplătită însutit.
Dacă nu găsim un moment liber pentru aceasta dimineaţa când ne sculăm, vom putea s-o facem la oricare oră din zi; ne retragem 2-3 minute în baie şi operaţiunea binefăcătoare va fi săvârşită. Să nu ne căutăm prea departe tabieturile şi să nu devenim hidrofobi!
Când potcovarul sau lăcătuşul îşi închide atelierul, îşi spală faţa ca să scape de funingine şi de praful de cărbune. Când agricultorul Ia care curăţenia se bucură de o oarecare stimă se întoarce de la câmp, el nu întârzie, în sezonul cald, să ia înainte de orice alte răcoritoare o gură de apă şi să-şi clătească gura cu ea. Ce bine ar face, şi unul şi celălalt, după munca anevoioasă de peste zi, dacă şi-ar scăpa corpul de orice urmă de sudoare printr-o spălare completă. Aş dori din toată inima ca această mică operaţiune revigorantă şi fortifiantă să fie mai cunoscută.
Seara, înainte de culcare, nu oricine poate face o aplicaţie cu apă rece, deoarece ea agită pe mulţi. Dacă o suportaţi, pierdeţi-vă în acel moment, cât de puţin timp posibil cu aplicaţia şi veţi dormi un somn mult mai profund şi mai liniştit.
In locul băii generale, am recomandat cu succes unui mare număr de indivizi suferind de insomnie spălarea în întregime, care este mai uşor de realizat.
Iarna vă sfătuiesc să vă culcaţi întâi timp de 10 minute şi să practicaţi apoi abluţiunea generală abia atunci când corpul v-a devenit cald.
B. Pentru persoanele bolnave
La bolnavi am remarcat întotdeauna nu numai că fricţionările şi masajele îi ajută prea puţin, dar că foarte adesea aceste operaţiuni sunt dăunătoare ca urmare a încălzirii neuniforme, a agitaţiei pe care le determină etc.
în spălarea totală a bolnavilor, cer cu insistenţă ca întregul corp, (inclusiv tălpile), să fie spălat, într-un mod uniform în raport cu cantitatea de apă folosită pe toate porţiunile corpului şi uniform în raport cu fricţjonarea proprie oricărei spălări. Doar cu această condiţie căldura naturală se va dezvolta în mod regulat şi liber. Dacă ne permitem neregularităţi, căldura îşi va croi drum în chip diferit către diversele părţi ale trupului, ceea ce va avea un efect dacă nu vătămător, atunci cel puţin dubios.
Eu recomand întotdeauna să se facă spălaturi bolnavilor în felul următor: bolnavul se aşează în şezut sau, dacă este prea slăbit, îl ţinem în această poziţie, îi spălăm rapid spatele, trecând de mai multe ori de-a lungul coloanei vertebrale. Este vorba doar de o jumătate de minut, după care bolnavul se va culca din nou. După aceasta, îi vom spăla pieptul şi abdomenul, lucru pe care persoanele ce nu sunt prea sensibile îl vor face ele însele.
Operaţiunea în sine nu va dura mai mult de un minut. Vine apoi rândul braţelor şi, în sfârşit , cel al picioarelor. în 3-4 minute totul este gata, şi bolnavul se va simţi bine, ca şi cum ar fi întinerii.
Aşa cum putem să spălăm în fiecare zi faţa şi mâinile oricărei persoane chiar grav bolnave, putem şi să-i dăruim, cu caritate, o spălare în întregime. După după două-trei spălări vom avea ceva practică şi operaţiunea va fi din ce în ce mai uşor de înfăptuit.
Dacă realmente va fi prea obositor pentru un bolnav foarte vlăguit să-i fie spălat corpul în întregime, vom putea distribui spălarea totală în 2-3 spălări parţiale: dimineaţă îi vom spăla pieptul, abdomenul şi braţele, iar spre seară spatele şi picioarele; sau dimineaţa pieptul şi abdomenul, spre amiază spatele şi seara braţele şi picioarele.
O spălare prudentă şi rapidă nu va face niciodată rău, chiar atunci când apa este foarte rece ceea ce, de altfel, este mai bine.
La descrierea bolilor veţi găsi când şi de câte ori trebuie practicată spălarea generală.
în acest loc atrag atenţia doar că în toate maladiile însoţite de febre acute, în special în tifos şi variolă, spălările totale joacă un rol esenţial şi înlocuiesc întotdeauna băile reci generale, dacă aceastea din urmă, dintr-un motiv sau altul, nu pot fi practicate.
In cazurile cu febră mare, nivelul ridicat al temperaturii precum şi anxietatea generată de aceasta, indică de fiecare dată momentul repetării abluţiunii. în anumite împrejurări, ea poate avea loc la fiecare jumătate de oră.
Multe boli, cum sunt guturaiul, febra infecţioasă, variola, tifosul etc, au fost vindecate doar prin spălări totale după metoda mea.
La fiinţele puţin rezistente fizic, eu întrebuinţez foarte adesea pentru spălări, în loc de apă pură, oţet diluat în apă. Oţetul, în afară de faptul că fortifică, curăţă mai bine pielea şi deschide porii.
Auzim adesea spunându-se că spălările cu vin, cu alcool (exceptând oţetul) etc. produc efecte extraordinare. De multe ori am încercat acest fel de spălări, dar niciodată n-am putut obţine decât rezultate obişnuite sau mediocre; uneori n-am obţinut nici un rezultat.
Cândva, rachiul din drojdie de vin trecea drept nec plus ultra ca mijloc de spălare, ceea ce făcea să înflorească comerţul cu acest articol. Mai târziu, el a avut o perioadă de stagnare şi, în ultima vreme, moda rachiului a revenit.
Aceste mijloace apar la orizont şi dispar din nou, precum cometele. Ele lasă uneori în urmă o trenă lungă, dar sfârşesc de fiecare dată prin a dispărea pentru totdeauna. Aceşti aştri nu sunt stelele obişnuite, care apar regulat în fiecare noapte şi strălucesc liniştit şi fără întrerupere. Cu stelele "banale" aş vrea eu să compar apa: ea acţionează pe moment, iar aplicaţiile sale vor rămâne şi se vor menţine şi după ce aceşti "curenţi extraordinari" vor fi încetat să curgă, cu atât mai mult cu cât nu vor fi putut face dovada utilităţii lor.
Eu doresc cu multă ardoare ca apa să-şi croiască un drum din ce în ce mai larg, mai ales printre categoriile de oameni care ar putea favoriza întrebuinţarea ei si ar putea face cunoscută acţiunea ei atât de benefică.
Spălarea parţială |
sus |
Aceasta nu se extinde pe tot corpul, ci numai asupra uneia sau alteia din părţile acestuia.
Cu mâna sau cu un prosop gros, umezim cu apă rece una sau alta din părţile corpului. în rest, trebuie să urmăm regulile trasate pentru spălarea generală.
Dacă sunt inflamate o mână, un picior sau numai un deget, noi avem datoria să intervenim pe locul unde s-a produs "stricăciunea". Detaliile cu privire la momentul în care trebuie practicată spălarea parţială, se găsesc în partea a treia a acestei cărţi, unde sunt tratate bolile în mod concret.