» 0 alta metoda nemedicamentoasa este muzico sau me-loterapia (gr. melos = cantec). Pentru omul de stiinta muzicoterapia constituie un manunchi de metode psiho-terapeutice bazate pe descoperirile facute in domeniul fiziologiei, psihologiei, electroaeusticii etc.
Asadar, muzica poate fi si un remediu, nu numai un mijloc de desfatare si cultura. Si credem ca nu gresim daca afirmam ca de virtutile sale terapeutice noi beneficiem cu totii, zi de zi, incepana din frageda copilarie,. cand, nu de putine ori, am adormit in cantecul de leagan al mamei sau al bunicutei.
Muzica este una dintre cele mai chi forme de exprimare ale omului, dupa unii cercetatori, poate mai che decat graiul. Cele dintai manifestari muzicale ale omului au fost bataile din palme, apoi izbirea a doua bucati de lemn. Cu vremea omul si-a faurit si cateva instrumente muzicale, printre primele fiind tobele, castanietele si fluierele. Treptat, muzica a constituit o prezenta efectiva cu ocazia anumitor enimente mai importante din viata sa: nasterea, rapunerea dusmanului, casatoria, moartea etc.
Cu trecerea timpului, cantecele au fost folosite la alungarea duhurilor rele din corpul bolnavilor", la invocarea zeilor" pentru lecuirea bolilor, la favorizarea sarcinii si a nasterii etc. Asa a luat nastere muzicoterapia, al carui leagan, se spune, ar fi fost in Egiptul antic si Caldeea, de unde a trecut la evrei, greci, romani etc. Printre retetele gasite in papirusul Ebers se afla si cateva formule magice, pe care preotii-medici le rosteau la capataiul bolnavilor, de multe ori impreuna cu ei, pentru ca invocarea zeilor sa le vindece bolile.
La randul lor, medicii greci sfatuiau bolnavii sa se plimbe sau sa stea cat mai multa vreme in locuri pitoresti, mai ales pe malul apelor sau in padure, si sa asculte\' muzica. Si cele mai apreciate instrumente pentru vindecarea" bolilor erau flautul si lira. Platon, unul dintre adeptii muzicoterapiei, spunea ca armonia sufletelor poate fi obtinuta prin cantec\'4.
Atat de mult apreciata si solicitata era aceasta metoda terapeutica la inceputul mileniului nostru, incat stitele scoli de medicina din Salerno, Padova si Montpcilier s-au vazut obligate s-o introduca in programele de invatamant ale viitorilor medici.
In evul mediu erau la mare voga instrumentistii-terapcuti. Ei erau chemati sa cante la patul bolnavilor cantece de_ leac", compuse special in acest scop sau improvizate pe loc. in cele mai multe din cazuri piesa muzicala era interpretata dupa un anumit rimai, desfasurat cu foarte mult fast, un astfel de spectacol avand efecte sugesti deosebit de puternice asupra bolnavului. Trebuie spus ca muzicoterapia s-a bucurat si de atentia multor compozitori celebri, unii dintre ei apeland la ea in clipele mai grele. Astfel, ca sa dam un exemplu, P.l. Ceaikovski isi gaseste linistea sufleteasca in propriile sale compozitii. Altii au compus chiar piese muzicale speciale pentru tratamentul anumitor afectiuni, cum a facut-o, de exemplu, J.S. Bacb. El a creat cateva cantece (variatiuni pentru combaterea insomniei ambasadorului Rusiei la Dresda, contele Keyerserling).
Daca pana nu de mult medicii aplicau muzicoterapia in mod empiric, neavand cunostinte despre legile fizice ale sunetelor si efectele lor asupra unui organism viu, azi ei o folosesc numai pe baze stiintifice. Stiinta sunetului sau sonologia se ocupa nu numai cu actiunea sunetelor asupra mediului fizic si chimic, dar si asupra fenomenelor biologice si psihice.
Savantul roman George Constantinescu, creatorul sonicitatii, intredea mai de mult proprietatile terapeutice ale sunetelor si actiunea lor asupra structurilor organismului viu. Mai intai de toate, insa, muzica actioneaza asupra psihicului, producand efecte relaxante, tonifiante, stimulante etc.
Dar muzica actioneaza nu numai asupra oamenilor, ci si asupra telor si animalelor. Asa spun numerosi cercetatori. Dupa ani multi de observatii, medicul indian Singh afirma ca tele cresc mai repede si produc mai multe flori, fructe si seminte, cand asculta" muzica instrumentala, mai ales de vioara, flaut si armoniu. Botanistul american G.E. Smith a observat ca porumbul creste si se dezvolta mai bine datorita energiei sonore care accelereaza activitatea moleculara a boabelor". Alti cercetatori au constatat ca vacile care asculta" muzica clasica si preclasica, mai ales de Vivaldi, dau mai mult lapte decat cele aflate intr-un grajd, ale carui difuzoare emit numai muzica rock. La o astfel de muzica zgomotoasa tele isi incetinesc cresterea, unele dintre ele murind chiar. Ciudata disonanta, ca sa folosim un termen in materie, intre preferintele unor oameni si manifestarile telor si animalelor fata de muzica zgomotoasa!
Muzicoterapia, metoda cu chi state de servicii in slujba omului bolnav, este folosita pe baze stiintifice de cateva decenii in destul de multe tari: Austria1, Australia, Marea Britanie, Brazilia, R.P. Chineza, Italia, Japonia, Romania2, S.U.A., etc. Prima Asociatie de Muzicoterapie a luat fiinta in anul 1950 (S.U.A.), iar dupa trei ani a fost creata Societatea Internationala pentru Educatie Muzicala sub egida UNESCO. in anul 1974 a avut loc in Franta primul congres de muzicoterapie.
Azi, in serviciile de psihiatrie, acest tip de terapie este folosit ca o metoda complementara pentru urmatoarele suferinte: anxietate, insomnie, schizofrenie, autism infantil , ticuri (ia copii), toxicomanie etc. Pentru distragerea atentiei si potentarea analgeziei, muzica se mai foloseste in salile de nastere, de operatie si in cabinetele de stomatologie. t
La ea mai apeleaza si unele servicii de recuperare, unde bolnavii handicapati invata sa cante la un instrument cu mana sanatoasa sau cu cea suferinda (daca este posibil), chiar daca pana atunci nu au avut asemenea preocupari. Cel mai elocnt exemplu de recuperare cu ajutorul muzicii il constituie pianistul german Wittgenstein.
Dupa ce si-a pierdut, in timpul primului razboi mondial, bratul drept, el si-a putut continua cariera artistica interpretand la pian numai piese muzicale pentru mana stanga. in acest scop el a solicitat marilor,compozitori ai timpului, cum au fost Strauss, Ral si Prokofiev, sa-i scrie concerte pentru pian, numai pentru mana stanga.In serviciile specializate in muzicoterapie, metoda se aplica numai dupa testari prealabile cu privire la cultura si preferintele muzicale ale subiectului (muzica clasica sau preclasica, muzica vocala sau instrumentala, interpretul si instrumentul preferat). Piesele muzicale sunt alese de catre terapeut in functie de boala si de rezultatul testarii. Pentru relaxare, bolnavii stau in fotolii in pozitie oblica, iar pentru stimulare cat mai aproape de rticala. In timpul tratamentului in unele servicii sunt folosite si jocuri de lumini, conform indicatiilor cromoterapeutului (tab. 5,6).
Mic ghid de muzicoterapie
Pentru destindere
CI. Debussy: Sonata pentru flaut, alto si harfa
N. anini: Concertul nr. 4 pentru vioara si orchestra in re minor
C. Saint-Saens: Simfonia pentru orga nr. 3 in do minor
\' Medicul francez Alfred Tomatis foloseste pentru autism infantil o metoda originala. Ea consta din ascultarea la casca, de catre copilul bolnav, a vocei mamei sale imprimata pe o banda magnetica, care pronunta cuvinte si fraze foarte simple si usor de retinut. La anumite intervale, se transmite numai muzica special aleasa in acest scop. Metoda sa este superioara, intrucat s-a observat ca micul pacient este mult mai receptiv la vocea mamei, pe care o cunoaste" inca din viata intrauterina, decat la cea a logopedului.
P.I. Ceaikovski: Prolog la Frumoasa din padurea adormita"
Muzica folclorica: Duke Ellington; Perdido: Champton; Septeinber in tlie rain
Muzica de varietati
Pentru calmare
L. van Beethon: Concertul Imperial nr. 5; Adagio din Sonat3 pentru violoncel si
orchestra in sol minor »A. Dvofak: Adagio din simfonia Lumea Noua" G. Faure: Agnus dei din Reqicm op. 48 G. Mahler: Simfonia nr. 3, a sasea miscare (langsam)
#, Monterdi: Psalmul Laudate Dominus\'" Schubert: Fragment din Rosamunda" P.I. Ceaikovski: Scena si dansul reginei din Lacul Lebedelor" Pentru relaxare ^
G. Faure: Requiem op. 48 - Introit V. Papatanasiu: Apocalipsul animalelor
elul 6 Din arsenalul muzicoterapeutilor am mai extras urmatoarele piese
muzicale:
Pentru insomnie
R. Schumann: Rerie
F. Schubert: A Maria
F. Haendel: Largo
J.S. Bach: Primul si al doilea Preludiu
W.A. Mozart: Concertul pentru pian si orchestra nr. 21
J. Senno (Franta) a realizat casete cu muzica instrumentala si unde alfa. care se
audiaza seara la culcare, dupa un dus sau o baie calda foarte scurta Pentru insomnie mai sunt indicate compozitii lente, pentru un singur instrument.
mai ales chitara sau harpa Pentru calmarea durerilor L. van Beethon: Simfonia pastorala nr. 6 F. Chopin: Concertul nr. I in mi minor Mendelson-Bartholdy (felix): Simfonia italiana M. Ral: Rapsodia spaniola R. Wagner: Tannhauser (urtura): Parsifal P.I.
Ceaikovski: Simfonia nr, 6 Pentru hipertensiune arteriala W.A. Mozart:Don Juan
F. Liszt: Rapsodia ungara Pentru surmenaj intelectual J.S. Bach: Fugile
Pentru stimulare
R. Wagnos-tannhauser (Marele marsl: Maestrii cantareti (Final)
G. Verdi: Aida (Marsul)
Ch. Gounod: Faust (Actul V).
De retinut ca aceasta metoda poate fi practicata si la domiciliu, bineinteles, piesele respecti filhd alese de catre terapeut, in cazul unor bolnavi mai gravi.
Cantarul din gura este tot o forma de muzicoterapie1. Pe langa buna dispozitie pe care cantecul il confera nu numai interpretului, ci si persoanelor din jur, el este un excelent exercitiu de respiratie. Introducerea si scoatarea aerului din plamani cu ocazia emiterii sunetelor muzicale se face cu contractia si relaxarea multor muschi, in primul rand muschiul diafragm. Aceasta gimnastica respiratorie foarte placuta contribuie la cresterea ntilatiei pulmonare, fapt deosebit de important atat pentru bolnavii de astm bronsic, bronsita cronica, emfizem pulmonar etc, cat -si pentru cei cu deformatii toracice ale coloanei rtebrale. Unii specialisti considera cantarul din gura o excelenta gimnastica respiratorie, ata cu un jogging pe locvIn timpul cantarului din gura se pot face pauze de 20-30 de secunde, pentru a emite anumite vocale sau consoane, in functie de suferinta.
Astfel:
- vocala A, cu actiune asupra cutiei craniene si plamanilor, pentru efecte calmante;
- vocala E, cu actiune asupra glandei tiroide si corzilor vocale, pe care le tonifica (exercitiu pentru actori si cantareti);
- vocala I, cu actiune asupra cailor respiratorii si cutiei toracice, pentru eliminarea mucozitatilor din plamani-si ameliorarea durerilor de cap (exercitiu pentru bolnavii pulmonari cronici sau cu dureri de cap).
- vocala O, cu actiune asupra cutiei toracice si plamanilor, pe care ii stimuleaza (exercitiu pentru bolnavii pulmonari cronici, artisti si cantareti);
- vocala U, cu actiune asupra organelor genitale si aparatului digestiv (exercitiu pentru bolnavii de coristipatie);
-consoana M, cu actiune asupra capului si sinusurilor (exercitiu pentru dureri de cap si sinuzita).In continuare sa spunem cateva cuvinte si despre sunetele suparatoare, denumite zgomote.
Cand zgomotele depasesc pragul de 65 dB (decibeli), ele devin noci, cel dintai
