» Prin dietoterapie se intelege tratamentul bolilor cu anumite alimente sub forma unor regimuri speciale, cu scopul de a le corecta partial sau chiar total.
Astfel de boli, care depind intr-o mare masura de regimuri alimentare speciale, sunt: ulcerul gastric si duodenal, diabetul zaharat, guta, colita etc. Sunt, insa. si boli care nu depind de un regim special, dar care pot beneficia intr-o buna masura de unele alimente inzestrate si cu cateva proprietati terapeutice, motiv pentru care ele sunt denumite alimente-medicament. Asa, de exemplu, merele, lamaile, portocalele, patlagelele rosii, tarata, fasolea etc. scad colesterolul din sange, datorita pectinelor pe care le contin1. Iata si alte exemple: usturoiul are proprietati hipotensoare, diuretice, vermifuge, ceapa - proprietati antiscorbutice, anticancerigene, colecisto-chinetice, diuretice, ridichile - proprietati aperitive, colecisto-chinetice, diuretice, capsunile si fragii - proprietati antigutoase etc.
Cei dintai care au descoperit ca alimentele au si proprietati terapeutice au fost chinezii. in vechiul lor tratat de medicina, intitulat Nei King, scris cu cateva mii de ani in urma, ei spuneau: Primele cu adevarat medicamente sunt alimentele".
Foarte avansate cunostinte despre ndecarea bolilor cu unele alimente aveau si vechii greci. De altfel, de la ei ne-a ramas cuvantul dieta, derivat din diaita, prin care, la acea vreme, se intelegea o ata cumpatata cu ajutorul unei alimentatii rationale".
Mii de ani, oamenii au intrebuintat legumele si fructele nu numai pentru potolirea foamei, dar si pentru ndecarea bolilor, in fruntea listei aflandu-se: usturoiul-, ceapa, varza , laptucile. smochinele etc.
La inceputul secolului nostru atat alimentele-medicament, cat si tele medicinale, au fost inlocuite, treptat, cu medicamente de sinteza, o noua realizare a geniului uman, mult mai eficace, de ce sa nu o spunem, decat remediile naturale.
Daca stiinta a dat o grea lotura remediilor traditionale, ea a contribuit, in schimb, la nasterea biochimiei si a altor discipline, cu ajutorul carora au putut fi dezlegate numeroase taine. Astfel, cu ajutorul fiziologici si biochimiei, omul a aflat ca mancand, introduce in stomac diverse substante chimice, pe care le-a denumit: glucide, grasimi, proteine, saruri minerale, tamine etc.
Oamenii de stiinta au mai descoperit ca, pentru mentinerea sanatatii si capacitatii de munca, noi avem nevoie de toate aceste
substante chimice in anumite proportii, in functie de varsta si efortul fizic si intelectual depus. Cu alte cunte, una dintre conditiile starii de sanatate este si alimentatia echilibrata. Orice abatere, cantitativa sau calitativa, de la o astfel de alimentatie, constituie o cauza de imbolnare. Si totusi, regimurile alimentare unilaterale, sau dezechilibrate, cum le mai denumesc unii dieteti-cieni, in sensul cresterii aportului unui aliment in dauna altora, daca sunt folosite in mod rational si pentru scurte perioade de timp, constituie excelente remedii impotriva bolilor. Si astfel de regimuri unilaterale sunt: alimentatia vegetariana, alimentatia macrobiotica, alimentatia cu cruditati, alimentatia disociata, abtinerea completa de la mancare (postul) etc.
Alimentatia vegetariana. Consta din fructe si legume, proaspete sau uscate, cereale (inclusiv produsele lor) si grasimi vegetale. O astfel de alimentatie poate fi folosita in curele de slabire, la tratamentul constipatiei, la dezintoxicarea organismului etc.
Atentie!
Abuzul unui aliment in dauna altuia, pentru mai multa vreme, este daunator. Asa, de exemplu, consumul de prea multe fructe provoaca oboseala si scade tensiunea arteriala, iar cel de cereale produce fermentatii intestinale si favorizeaza aparitia unor boli de piele.
Daca, pe langa alimentele amintite, se mai adauga lapte si derivatele sale, oua si miere, vorbim de un regim lacto-vegetarian. Cu un astfel de regim alimentar, cunoscut si sub numele de regim de ata lunga", Pitagora a trait 100 de ani.
Regimul lacto-vegetarian poate fi folosit la tratamentul bolilor de rinichi, de intestine, al gutei, al hipotiroidici etc.
Regimul vegetarian mai are inca doua variante: cu adaos numai de oua sau numai de peste.
Alimentatia macrobiotica1 (gr. macros - mare, lung; bios = ata) sau regimul de ata lunga este folosita in tarile din estul Asiei, de cateva secole. Ea a fost reactualizata si raspandita in Occident de catre medicul japonez Nyioiti Sakaurzawa, cunoscut si sub numele de George Ohshawa.
Hrana consta din: cereale nedecorticate (60% din ratia zilnica), legume si fructe (30%), proaspete sau uscate, precum si oua, lapte si carne (10%) - cei mai multi consuma numai lapte, branza si carne de capra.
Atentie! Fiind foarte saraca in proteine, va fi utilizata numai pentru scurte perioade de timp, atat la combaterea obezitatii, cat si la dezintoxicarea organismului.
Alimentatia cu cruditati. Consta numai din urmatoarele alimente crude: fructe si legume (70-80% din ratia zilnica), lapte, branza, oua, miere (20-30% din ratia zilnica). Se poate folosi in boli de ficat, boli de rinichi, hipertensiune arteriala, ateroscleroza si obezitate.
Unii dieteticieni mai recomanda si carne cruda1, un astfel de regim fiind denumit de ei instinctoterapie"2. Regimul de cruditati (folosit de un numar restrans de persoane) este recomandat, pentru scurte perioade de timp, in curele de slabire si la dezintoxicarea organismului.
Atentie! indiferent de alimentele care se consuma (cu sau fara carne), ele trebuie sa fie crude si sa nu fie prelucrate in vreun fel: sarare, congelare, uscare, afumare, adaos de substante chimice etc. Si inca o conditie: toate alimentele sa fie foarte proaspete.
Postul sau abtinerea de la mancare, nu si de la apa, insa, pentru una sau mai multe zile, constituie un excelent mijloc de mentinere a sanatatii. El se practica de peste 2 500 de ani, in scopuri igienice, printre adeptii sai din antichitate aflandu-se Hipocrate, Socrate, Pitagora si Plutarh. Acesta din urma isi sfatuia prietenii, cand se imbolnaveau, sa nu manance, nimic cu o zi \'inainte de a merge la medic, iar Pitagora primea la prelegerile sale numai pe aceia care posteau cateva zile la rand.
Prin abtinerea de la mancare organele care participa la digestie sunt\'puse in repaos, iar tesuturile se curata, spunea A. Carrel. Postul, afirma I. Peatnitki, fortifica organismul, intinereste celulele, prin autoliza preferentiala a proteinelor imbatranite. Se mai spune ca postul scurt, de numai 1-2 zile, imbunatateste memoria si atentia.
Cand se posteste", spune C. Kuzmin, organismul acopera 15% din necesaruf*4e energie pe seama proteinelor, 10% pe seama glucidelor si 75% pe seama grasimilor. Cele dintai substante care se epuizeaza cu aceasta ocazie sunt glucidele".
Durata postului este diferita:
-de 36 de ore: se mananca foarte putin seara", apoi, in urmatoarele 24 de ore nimic (cu exceptia apei); un astfel de post va fi practicat la interval de doua saptamani;
-de trei zile, dupa care alimentatia se reia cu supe de legume, legume fierte, iar dupa doua zile cu branza de vaci proaspata, sucuri de fructe, orez fiert etc;
- total (cu exceptia apei) de 1 -2 zile pe saptamana;
- de 10 zile la rand (cu exceptia apei), la inceputul fiecarui anotimp, cu reluarea alimentatiei in mod progresiv (supe de legume, sucuri de legume si fructe, legume fierte etc);
- de peste 10 zile la rand, la interval de trei ani, cu reluarea alimentatiei la indicatia medicului.
Atentie! Posturile mai lungi vor fi efectuate numai cu azul medicului.
Indicatiile postului: obezitate, dezintoxicarea organismului, varsaturi etc.
^
Contraindicatiile sunt: boli de inima, boli de rinichi, tuberculoza, boala Basedow, debilitate fizica, cancer, boli febrile etc.
Alimentele-medicament cu cele mai multe proprietati terapeutice, si la indemana oricui, sunt fructele si legumele. Ele contin un mare numar de calorii, datorita bogatiei lor in glucide1. Virtutile lor terapeutice se datoresc principiilor active, sarurilor minerale, taminelor etc, pe care ele le contin in cantitati apreciabile.
Fructele si legumele pot fi intrebuintate in scopuri terapeutice in mai multe feluri: sub forma de aliment (crud sau preparat), cataplasme, infuzie, decoct etc.
Cele mai multe rtuti terapeutice le au sucurile, care se pot consuma simple, in stare naturala sau puse in mancare. Ele pot fi folosite atat la echilibrarea unei alimentatii nesanatoase, abuzive, in curele de slabire sau la dezintoxicarea organismului (cate 1'2 zile pe saptamana exclusiv), cat si la tratamentul unor boli de ficat, de rinichi sau de stomac.
- sucurile se vor prepara numai din fructe sau legume cat mai proaspete si sanatoase;
- fructele sau legumele cu coaja, mai inainte de a fi introduse in masina de stors, vor fi foarte bine spalate cu apa rece, apoi taiate in felii subtiri;
- sucul se consuma numai in prunele trei ore dupa preparare, cat mai incet posibil, de-a lungul a 1 -2 ore;
- inainte de consumarea sucului si trei ore dupa, nu se va manca nimic;
- sucul cu gust nu tocmai placut poate fi amestecat cu un altul, dupa cum se va vedea de indata;
-cand sucul este consumat in exclusitate, cantitatea respectiva va fi de 1-2 litri pe zi.
Indicarii terapeutice
-sucul de afine: colite, diaree, dizenterie, colibaciloza, prene repetarea infectiilor urinare;
- sucul de capsuni: boli reumatice, tulburari de crestere (la copii);
- sucul de cirese: boli reumatice, ateroscleroza, guta, obezitate, fragilitate vasculara;
- sucul de dude: constipatie, afte, stomatite;
-sucul de grepfruturi: oboseala, anorexie, insuficienta hepatica, fragilitate vasculara;
-sucul de lamaie: oboseala, convalescenta, ulcer gastric, perioada de crestere la copii;
-jsucul de mere: boli reumatice, guta, constipatie, astenie, ateroscleroza (profilactic);
- sucul de pere: anemii, astenie, diaree, guta, surmenaj, tuberculoza;
-sucul de portocale: ateroscleroza, febra, convalescenta, perioada de crestere la copii;
- sucul de prune: oboseala, boli reumatice, ateroscleroza, constipatie;
- sucul de struguri (numit, pentru calitatile sale deosebite, si lapte vegetal"): boli reumatice, guta, litiaza biliara si renala, obezitate (in acest ultim caz, in exclusitate, 1-2 zile pe saptamana, cate 1 litru pe zi):
-sucul de cartofi: ulcer gastric si duodenal, diabet zaharat (simplu sau amestecat cu suc de telina sau de lamaie);
-sucul de castraveti: boli reumatice, guta (simplu sau amestecat cu suc de telina sau de struguri), riduri (in aplicatii externe);
- sucul de ceapa: diabet zaharat, boli reumatice, prostatita, edeme (simplu sau amestecat cu suc de morco sau de telina);
Sucul de morco: ulcer gastric si duodenal, colita, diaree, constipatie, boli hepato-biliare, intoxicatii, boli de piele, imbatranire precoce, cancer pulmonar (profila\'ctic), simplu sau amestecat cu suc de telina, de patlagele rosii, de patrunjel si putina zeama de lamaie;
sucul de napi: litiaza renala, guta, bronsita, tuse, obezitate, furunculoza, degeraturi (uz extern);
-sucul de papadie: litiaza biliara.si renala, insuficienta hepatica, boli reumatice, guta, obezitate, ateroscleroza (simplu sau amestecat cu suc de telina sau de patrunjel);
/a// de praz*: litiaza renala, insuficienta renala, boli reumatice, guta, obezitate, ateroscleroza (amestecat cu suc de telina sau de patrunjel):
- sucul de patlagele rosii: anorexie, astenie, intoxicatii cronice, oboseala, ateroscleroza, boli reumatice, litiaza biliara si renala, guta (simplu sau amestecat cu.suc de patrunjel):
-sucul de ridichi (negre sau rosii): litiaza renala si biliara, boli reumatice, anorexie (se consuma simplu);
-sucul de salata (laptuci): insomnie, nevroze, palpitatii, excitatie sexuala (simplu sau amestecat cu suc de telina. de patrunjel, de patlagele rosij);
- sucul de sfecla rosie\', anemie, tuberculoza, guta. demine-ralizare (simplu sau in amestec cu suc de telina. de patrunjel);
- sucul de spanac: convalescenta, oboseala (simplu sau amestecat cu suc de telina sau de patrunjel);
-sucul de sparanghel: oboseala (simplu sau amestecat cu suc de telina sau de spanac);
-sucul de telina: oboseala, tuberculoza, boli reumatice, guta, litiaza renala, boli de plamani, impotenta sexuala (simplu sau amestecat cu suc de patlagele rosii sau de spanac);
- sucul de varza cruda: gastrite, ulcer gastric si duodenal bronsite, oboseala (simplu sau amestecat cu suc de cartofi, de morco sau de patrunjel).
Pe masa noastra se mai gasesc si alte alimente-medicament, cele mai multe proprietati terapeutice avandu-le: usturoiul, ceapa, varza, morcovul, patrunjelul, iaurtul, graul (sub forma de grau incoltit si tarata), mierea, polenul , drojdia de bere si oul de prepelita.
Usturoiul
Compozitie: uleiuri volatile,-sulf, siliciu, alicina si garlicina (ultimele doua au proprietati antibiotice) etc.
Proprietati: stimulante, antiseptice, bactericide, hipoten-soace, expectorante, febrifiige, vermifuge/arrodisiace etc.
Indicatii: ateroscleroza, artroza, hipertensiune arteriala, ermi intestinali, astm bronsic, boli reumatice, guta, gripa etc.
Mod de folosire: crud, cate 1 -2 catei pe zi (pus in mancare sau in salate); macerat (3 catei zdrobiti pusi la macerat pentru 6-8 ore intr-o cana cu apa sau cu lapte fiert) - o cana in fiecare dimineata timp de 3 saptamani, pentru ermi intestinali; suc (aplicatii externe impotriva bataturilor); sirop impotriva ermilor intestinali (500 g usturoi + 1 litru de apa fiarta, apoi, dupa infuzare, se adauga 1 kg de zahar) 2-3 linguri, dimineata pe nemancate.
a- »Ať
Ceapa Compozitie: glucide, tamine (B, C, E), oligoelemente (siliciu, iod, fosfor, magneziu, zinc, cupru etc), uleiuri volatile, lipide si proteine (foarte putine) etc.
Proprietati: stimulante, diuretice, expectorante, vermifuge, hipoglicemian\'te, anticancerigene\', afrodisiace, antiseptice, antalgice, antireumatice etc.
Indicatii: astenie, edeme, oligurie, surmenaj, imbatranire precoce, impotenta sexuala, boli reumatice, gripa, ateroscleroza, diabet zaharat, ermi intestinali etc.
Mod de folosire: cruda (pusa in salate sau in mancare); macerata (2 cepe la o jumatate litru de apa), o cana inainte de culcare, in gripa; decoct (3 cepe taiate si puse la fiert intr-un litru de apa timp de 15 minute), pentru boli reumatice, cate o cana dimineata si seara; suc, pentru aplicatii externe (veruci. dureri de dinti, furuncule, intepaturi de insecte).
Varza
Compozitie: glucide, tamine (A, B, C, U), sauri minerale si oligoelemente (sodiu, potasiu, fier, sulf,, iod, siliciu, cupru etc.). Varza acra contine numerosi fermenti lactici.
Proprietati: nutritive, remineralizante, antianemice, re-talizante, antiscorbutice, dezinfectante, antidiabetice. O mare parte din aceste proprietati se pierd prin fierbere. Deci, varza se va consuma cat mai mult cruda.
Indicatii: alcoolism, anemii, bronsite, astm bronsic, boli reumatice, ulcer gastric si duodenal (in toate cazurile in uz intern), abcese, varice, ulcer varicos, acnee, furuncule (uz extern).
Mod de folosire: cruda, suc, decoct (60 g frunze fierte intr-o jumatate litru de apa, apoi se adauga 70 g miere), pentru bronsite cronice; macerata.
Varza murata nu trebuie spalata inainte de consumare, deoarece, in felul acesta, isi va pierde proprietatile. Ea contribuie la o mai buna digestie a grasimilor, cat si la dezinfectia intestinelor.
Morcovul
Compozitie: glucide, tamine (A, B, C, E), oligoelemente (sulf, fosfor, potasiu, magneziu, fier etc), daucarina, asparagina etc.
Proprietati: nutritive, .tonice, remineralizante, antianemice, cicatrizante gastrice si intestinale, antidiareice, laxative, diuretice, aperitive, vermifuge, imbunatateste vederea nocturna, anticancerigene etc.
Indicatii: astenie, anemie, diaree, bronsite, tuberculoza, astm bronsic, imbatranire precoce, insuficienta hepato-biliara, ateroscleroza, constipatie, boli reumatice, guta etc.
Mod de folosire: crud, suc, infuzie (o lingurita de seminte la o cana de apa fiarta), ca aperitiv, stimulant si diuretic.
Patrunjelul
Compozitie: glucide, saruri minerale (calciu, sodiu, potasiu, sulf, fosfor, cupru, fier etc), tamine (A, B, C, protamina A), apiol, uleiuri volative etc.
Proprietati: nutritive, stimulante, aperitive., vermifuge, vasodilatatoare, antiscorbutice, anticancerigene, diuretice, antianemice, anti rahitice etc.
Indicatii: anemie, astenie, anorexie, oligurie, edeme, dis-menoree, intoxicatie alcoolica, cancer, tulburari circulatorii (uz intern), leucoree (spalaturi vaginale), plagi, contuzii, intepaturi de insecte (uz extern).
Mod de folosire: crud (pus in mancare sau salate); decoct (50 g seminte, radacina sau frunze la 1 litru de apa) 2 cani pe zi, inainte de masa, pentru boli reumatice, litiaza urinara, oligurie, tulburari de menstruatie; pentru uz extern, decoct de seminte (lOOg la litru de apa) pentru leucoree (spalaturi vaginale fara presiune) si plagi (comprese).
Iaurtul
Compozitie (1 .litru de iaurt): apa, 930 g; grasimi. 5-l0 g; proteine, 5-35 g; lactoza, acid lactic etc.
Proprietati: intretine echilibrul florei intestinale1, regleaza tranzitul intestinal, favorizeaza asimilarea calciului, stimuleaza mijloacele de aparare ale organismului si pancreasul, reface mucoasa intestinala, contribuie la prevenirea cancerului etc.
Proprietati terapeutice deosebite are si laptele fermentat prin adaus a doua bacterii iactice specifice: Laciobacilus bulgaricus si Streptococus thermophilus.
Indicatii: colita, diaree, in timpul administrarii de antibiotice, normalizarea tranzitului intestinal, prevenirea cancerului etc.
Mod de folosire: 5-6 linguri pe zi, timp de 10 zile pe luna., simplu sau amestecai cu alte alimente: mancare, legume, fructe, usturoi etc.
Graul incoltit Compozitie (100 g): glucide, 45 g; proteine, 29 g; lipide, 0,5 g; fosfor, 1 g; calciu, 71 mg; tamina E, 7 mg; tamina B|.
1,5 mg; tamina B->, 0,5 mg; fier, cupru, lecitina (in cantitati infime).
Valoare energetica: 100 g grau incoltit = 396 calorii.
Mod de preparare: se pune un pumn de boabe de gnur. bine spalate, intr-o farfurie adanca, peste care se va turna apa calduta pana la marginile sale: dupa 24-36 de ore (in functie de anotimp), graul va fi scos si pus intr-o alta farfurie, plata, unde va mai sta inca 2-3 zile. timp in care va fi stropit. in mod periodic, cu putina apa, pentru a sta umed in permanenta si a incolti mai repede. Aparitia unor mici pete albe pe boabele de grau inseamna inceputul germinatiei, semn ca ele pot fi consumate.
Indicatii: anemie, gporexie, oboseala, demineralizare, tulburari de crestere, impotenta sexuala, frigiditate, sarcina, tuberculoza. . Contraindicatii: hipertensiune arteriala.
Mod de folosire: adultii cate 2-3 lingurite pe zi, iar copin cate 1-2 lingurite, in ambele cazuri cate 10 zile pe luna, la alegere.
Boabele de grau incoltit vor fi foarte~bine mestecate in gura sau trecute printr-o masina de tocat came, apoi mestecate (in gura). Ele pot fi consumate simple sau puse in mancare.
Tarata
Compozitie: fibre vegetale (celuloza) compuse din glucide, proteine, tamine, saruri minerale etc.
Proprietati: umfla si mareste de mai multe ori bolul alimentar si fecal, datorita marii sale puteri de absorbtie a apei.
Indicatii: constipatie, litiaza biliara, obezitate (produce senzatie de satietate), profilaxia cancerului de colon\'.
Mod de folosire: 3-4 linguri in fiecare zi, puse in mancare, in lapte, in iaurt, in branza de vaci proaspata etc. in lipsa taratei se va consuma paine neagra, cereale nedecorticate (fierte sau sub forma de terci), fulgi de ovaz.
Drojdia de bere2
Compozitie: glucide, lipide (5-20%), proteine (acizi ami-nati indispensabili\'organismului), tamine (complexul B, E, D, H), saruri minerale.
Proprietati: antianemice, antitoxice, stimulante, reminerali-zante etc.
Indicatii: demineralizare, rahitism (preventiv), ataminoze, anorexie, anemie, infectii intestinale, tulburari de crestere, nevrite, constipatie, diabet zaharat, ateroscleroza, acnee, psoriazis, afte etc.
Mod de folosire: 3 linguri pe zi diluata in apa (drojdie proaspata); 4-l0 g pe zi (drojdie uscata). Drojdia se mai poate
osi sub forma injecila sau de comprimate (preparate speciale).
Drojdia de bere nu se va consuma in mod continuu, in fiecare luna impunandu-se pauze de mai multe zile.
Oul de prepelita1 Compozitie: proteine, tamine,\' factor antialergic (presupus, dar nedescoperit inca). Fata de oul de gaina, care este de 5 ori mai mare, cel de prepelita contine de 5 ori mai mult fosfor, de 7,5 ori mai mult fier, de 6 ori mai multa tamina B1, de 15 ori mai multa tamina B2.
Proprietati: stimulante, afrodisiace, antialergice.
Indicatii: impotenta sexuala, astm bronsic, rinita alergica. | eczeme.
Mod de folosire: crude (astmul bronsic) sau fierte (pentru eczeme). Sub forma de ungeri locale, oul de prepelita crud se poate folosi in eczeme.In Franta, Japonia, Brazilia si alte tari, oul de prepelita se mai foloseste (sub foma de aliment, crud sau fiert) la tratamentul ulcerului gastric, impotentei sexuale si hipertensiunii arteriale.
De mentionat ca oul de prepelita produce reactii alergice intr-un procent infim de cazuri.
