» Prin climatoterapie se intelege folosirea actiunii diverselor tipuri de climat, mai exact a aspectelor pozitive ale climei (I. Ardelean), in scop profilactic si curativ, ca metoda unica sau in asociere cu balneoterapia si talaso-terapia.
De climatoterapie profitam cu totii, intr-o masura mai mica sau mai mare, cand ne aflam in concediu la munte sau la mare.
Din cele mai indepartate timpuri oamenii s-au luptat cu caldurile excesive, cu gerurile\'mari, cu vanturile, cu ploile si zapezile interminabile. Si, pentru a supraetui, la vreme rea ei s-au retras, mai intai in pesteri, apoi si-au improzat adaposturi, s-au imbracat cu blanurile animalelor vanate, si-au construit locuinte etc.
De-a lungul\' vremurilor, oamenii au observat ca razele blande ale soarelui si.aerul curat de la munte si de la mare le face bine, ba chiar le ndeca unele suferinte. Acestea sunt, de fapt, primele observatii in legatara cu climatoterapia, ale carei inceputuri se pierd in negura vremurilor.
In toate tratatele de medicina ale vechilor chinezi se vorbeste de influenta climei asupra sanatatii omului. Ceata lunei a treia (probabil luna martie) intuneca batranul pamant si imbolnaveste oamenii", sta scris si azi intr-unui dintre ele.
Medicii greci, romani si arabi vorbesc si ei in operele lor despre binefacerile climei asupra sanatatii oamenilor, cat si despre influentele negative ale unor factori climatici (frig, caldura foarte mare, vanturi, precipitatii etc).
Dupa ce mii de ani climatoterapia a fost practicata in mod empiric, de catre medicii si vracii vremurilor, dupa retete mai mult sau mai putin improprii, la inceputul secolului nostru ea dene o metoda stiintifica datorita progreselor facute in domeniul fiziologiei si al meteorologiei. in prezent, influenta oscilatiilor meteorologice asupra organismului sanatos si bolnav este recunoscuta in toate sectoarele medicinii si. cu deosebire, in anumite boli si la anumite persoane (I. Ardelean).
Climatoterapia, capatand drepturi depline din partea forurilor stiintifice, a fost adoptata de balneologie, disciplina ce se ocupa cu studiul si aplicarea in practica medicala a factorilor naturali: ape minerale, namoluri, gaze terapeutice etc.
Dupa ce, in anul 1956, ia fiinta la Paris, pe langa sediul UNESCO, Societatea Internationala de Biometeorologie (S.I.B.), climatoterapia a devenit o ramura a biometeorologiei, disciplina care studiaza influenta si efectele factorilor atmosferici de lunga durata (clima) si de scurta durata (vreme sau timp) asupra fiintelor i. Avand o larga sfera de cercetare si numeroase aplicatii practice, biometeorologia a fost impartita in sase discipline:
1) Biometeorologia vegetalelor care urmareste influenta conditiilor atmosferice si a climei asupra telor;
2) Biometeorologia animalelor cerceteaza influenta conditiilor atmosferice si a climei asupra animalelor domestice si repercusiunea lor asupra productiei de lapte, lana, oua etc;
3) Biometeorologia umana, cu ramura sa biometeorologia patologica, care se ocupa de influenta stimulilor meteorologici asupra bolilor (astm bronsic, reumatism, angina pectorala);
4) Biometeorologia spatiala, al carei obiect de studiu il constituie microclimatele1 dm vehiculele spatiale si efectele lor asupra cosmonautilor, precum si efectele mediului fizic terestru asupra omului si animalelor de pe luna sau de pe alte ete;
5) Biometeorologia cosmica studiaza influenta factorilor extraterestri asupra organismelor pe pamant (radiatii cosmice, campuri gratationale);
6) Paleobiometeorologia, care se ocupa de influenta conditiilor climatice ale trecutului foarte indepartat (mii, sute de mii, chiar milioane de ani in urma) asupra evolutiei fiintelor i, cat si de evolutia distributiei geografice a telor, animalelor si omului pe Terra.
Am prezentat toate aceste discipline noi pentru a demonstra caracterul stiintific al climatoterapiei si interesul tot mai mare pentru aceasta metoda terapeutica nemedicamentoasa.In orice climat, factorul cu cea mai mare influenta asupra sanatatii este aerul prin caracteristicile sale: temperatura, umiditate, presiune si miscare (vanturi).
Masele de aer cald provoaca oboseala, dureri de cap, insomnie si favorizeaza infectiile intestinale, iar cele reci cresc tensiunea arteriala, ingreuneaza gandirea, provoaca apatie, crize de angina pectorala si de astm bronsic, in acelasi timp contribuind la imbolnarea aparatului respirator. S-a mai observat ca travaliul si nasterile au o durata scazuta cand predomina fron-- turile reci de aer sau cand zilele respective sunt schimbatoare, in timp ce Vara, dimpotriva, ele dureaza mai mult.
Cand umiditatea aerului este in jur "de 40-50%, ea este bine tolerata de catre organism. Abateri de la aceste cifre, nu prea mari insa, sunt suportate destul de bine de organism, cu conditia ca temperatura aerului sa ramana in limitele confortului termic. Aerul rece si foarte uscat este daunator aparatului respirator, iar cel umed si rece favorizeaza nefritele si unele boli infecto-contagioase. Aerul caid cu umiditate normala calmeaza tusea, prin umezirea mucoaselor aparatului respirator.
Presiunea aerului influenteaza si ea sanatatea, in anumite cazuri fiind, chiar, un excelent remediu, daca este folosita, la anumiti parametri, cu discernamant.
Astfel, presiunea mai scazuta a aerului la altitudine, alaturi de o temperatura moderata sau chiar usor scazuta, contribuie la calirea organismului si la cresterea rezistentei fizice, atat de necesara sportilor de performanta. Astfel de conditii prielnice se gasesc in statiunile de munte (Piatra Arsa - Bucegi). La unele persoane,\' asa-zise meteorosensibile, cand presiunea aerului scade sub anumite limite, se declanseaza dureri de cap, dureri la nivelul incheieturilor, ameteli eic. Cand presiunea atmosferica scade brusc se produc,crize de astm bronsic, de angina pectorala si chiar infarct miocardic acut. Un astfel de fenomen provoaca persoanelor sa: greturi, iriilitate, scaderea ate lipotimii. Toate aceste tulburari sunt atribuite, de unii cercetatori, dereglarilor sistemului nervos vegi
La randul lor^ vanturile puternicA» influenteaza temperatura aerului, prin aduceri de mase de aer rece sau cald, in ambele cazuri cu consecinte nefaste pentru sanatatea omului. Vanturile reci si puternice favorizeaza crizele de astm bronsic, de angina pectorala si chiar infarctul miocardic acut si contribuie la imbolnarea aparatului respirator.
Vanturile puternice si uscate sunt foarte excitante, provocand iriilitate si insomnie, in acelasi timp favorizand bolile aparatului respirator. Vanturile calde si uscate, ca de exemplu foehnul (sufla in Austria si Elvetia), sirroco-ul (sufla in Italia), simunul (sufla in Sahara), sharaw sufla in Israel1 ctc. sunt purtatoare de ioni poziti, care provoaca dureri de cap, oboseala, indispozitii, dureri reumatice, crize de astm bronsic sau de angina pectorala, iriilitate, prurit, scaderea reflexelor conducatorilor auto cu risc crescut pentru accidente etc.
Daca vanturile sunt daunatoare omului, curentii de aer moderati, dimpotriva, stimuleaza organismul, evapora transpiratia de pe piele producand, in felul acesta, o senzatie racoroasa, placuta. Binefacerile unor astfel de curenti de aer sunt resimtite de toti acei care isi petrec vacanta pe litoral, vara (briza marina).
Sanatatea noastra mai este influentata si de alti factori: electricitatea atmosferica, undele electromagnetice, radiatiile solare2, petele solare3, atractia lunara4 etc.
Dupa cum am mai spus, schimbarea vremii declanseaza la unii bolna crize reumatice, de angina pectorala, de astm bronsic si chiar infarct miocardic acut. Pentru a veni in sprijinul acestor bolna cat si al familiilor si al medicilor, la Freiburg (R.F.G.) a fost infiintat un serciu special care pune la dispozitia celor interesati date amanuntite cu prire la starea vremii, in felul acesta bolnai, dar mai ales medicii, pot lua unele masuri preventive sau sa se pregateasca din vreme pentru a trata, cu cea mai mare eficienta, accidentele amintite.
Spunand atatea despre efectele negative ale climei asupra sanatatii omului, cititorul ne va acuza, si pe buna dreptate, ca ne-am indepartat de obiectivul lucrarii noastre. Cateva cunte, deci. despre practica climatoterapiei.
Indiferent de localitatea sau statiunea in care ne aflam, cea mai accesibila metoda de tratament, in contextul climatoterapiei, este baia de aer. Ea consta din expuneri periodice la aer si lumina, dezbracat (complet sau partial), acasa, in curte, pe terasa, pe balcon sau in camera cu fereastra deschisa, sau in timpul plimbarilor prin padure si la malul marii.
Ea se poate face in orice anotimp (in cele friguroase durata expunerilor va fi mult mai scurta), atat de catre omul sanatos, pentru calirea organismului, cat si de catre unii bolna, desigur, numai cu azul medicului. Durata bailor, in sezonul cald va fi, in primele zile, de 15-20 de minute, urmand a fi crescuta progresiv pana la 2'3 ore (dupa 30-40 de bai).In functie de temperatura aerului, baile pot fi: reci (0-l4A°C), caldute (14-20A°C) si calde (20-30A°C). Persoanele debile nu vor face niciodata bai de aer sub temperatura de 20A°C.In timpul efectuarii lor se pot practica jocuri sportive adecvate varstei si starii de sanatate (cu azul medicului), plimbari sau exercitii de respiratie. Acestea constau din inspiratii profunde numai pe nas, urmate de expiratii tot pe nas sau pe nas si pe gura, intr-un ritm cat mai lent, de mai multe ori. Vara baile de aer se vor face la umbra, alternate cu bai de soare.
Baia de aer generala (complet dezbracat) se va face numai la o ora si jumatate dupa iuarea mesei, iar cea partiala (jumatate de corp) in orice perioada a zilei.
Uneori. in lunile mai racoroase, la practicarea bailor generale, unele persoane acuza frison sau pielea se inneteste sau capata aspect de piele de gasca". in acest caz, procedura va fi intrerupta imediat si inlocuita cu un dus cald (iarna si toamna) sau cu expunere la soare (vara).
La mare. baile de aer (efectuate la umbra) vor fi intotdeauna alternate cu cele de soare si de mare, despre care vom vorbi mai pe larg in modulul Talasoterapie.
Procedurile de acest tip pot fi facute la orice varsta. Pentru calirea organismului ele pot fi incepute din prima luna de ata, mai exact din saptamana a patra. In prima zi, copilul va sta la aer complet imbracat (in curte, pe balcon, in gradina), timp de 5-l0 minute, aceasta durata fiind crescuta zilnic cu inca 5 minute. Cand temperatura aerului este de 22-24A°C si copilul este sanatos, din saptamana a patra de ata baia de aer poate fi generala, in prima zi de 1-3 minute, aceasta durata fiind apoi crescuta zilnic cu alte 2-3 minute.
Mai inainte de a prezenta zonele climatice din tara noastra, cat si statiunile unde cititorii pot beneficia de climatoterapie, asociata sau nu cu tratament balnear, vom enumera cateva sfaturi utile in vederea unei astfel de practici.
Climatoterapia se va practica, in cazul persoanelor bolnave sau in varsta, numai cu azul medicului; statiunea pentru climatoterapie va fi aleasa numai de catre medic; pentru ca o astfel de metoda sa fie cat mai eficienta, persoana respectiva, mai inainte de a pleca in statiune, trebuie sa faca o pregatire speciala in localitatea de resedinta, ce consta din bai de aer, bai de soare, bai de rau si plimbari, a caror durata va fi crescuta progresiv.
Litoralul Marii Negre (altitudinea de la 0 la 30-35 metri) se gaseste intr-un climat marin. Acesta se caracterizeaza prin primaveri intarziate, veri nu prea calde, toamne blande si ierni mai putin friguroase, dar cu vanturi puternice. Temperatura medie anuala pe litoralul nostru este de 9-l1A°C (cea mai ridicata din tara), iar umiditatea si presiunea aerului sunt crescute. Un astfel de climat (tonifiant si excitant) se recomanda persoanelor sanatoase, incepand cu varsta de un an si jumatate, pentru calirea organismului, cat si bolnalor de reumatism cronic, tuberculoza extrapulmonara (ganglionara, peritoneala, osteoarticulara), bronsita cronica, astm bronsic, rahitism, psoriazis, hipotiroidie, hipoparatiroidie (tetanie) etc. Contraindicatii: tuberculoza pulmonara, boli de inima grave, hipertensiune arteriala in stadii avansate, hipertiroidie, nevroze hiperreactive, cancer (orice forma) etc.
In lunile de vara, climatoterapia marina se poate asocia cu talasoterapie, cu bai si impachetari de namol, cu electroterapie, masaje etc, in sanatoriile de la Eforie Nord, Eforie Sud, Neptun, Mangalia si Techirghiol.
Climatul de campie si podisuri joase (altitudine 30-35 m si 200 m) se gaseste in Campia Romana, Campia si Podisul Moldovei, Campia Banatului in vest, Campia Tisei si Dobro-gea. El se caracterizeaza prin ierni relativ reci cu scole, primaveri timpurii, veri calde si toamne tarzii. Umiditatea aerului este moderata, iar teza anuala a vantului, in medie, de 2-4 m/secunda. Acest climat (sedativ) se recomanda persoanelor care nu pot practica climatoterapie nici la munte, nici la mare.In jurul lacurilor si padurilor situate in zonele amintite se gaseste un climat foarte bogat in ioni negati, cu efecte binefacatoare asupra organismului.
Pentru a beneficia de un atare climat se va alege una din urmatoarele statiuni: Badesti (170 m), Baile Felix (140 m). Baile 1 Mai (140 m), Buzias (130 m). Lipova (138 m) etc.
Climatul de deal si podis (altitudine 200-300 m si 600-800 m) se gaseste in regiunile subcarpatice din Moldova si Muntenia, Podisul Transilvaniei si Dealurile Crisului. in regiunile de dealuri, temperatura si umiditatea aerului sunt moderate, presiunea atmosferica redusa, iar vantul are teze mici.
Aici verile sunt racoroase, iar iernile destul de blande. in acest tip de climat sunt plasate foarte multe statiuni balneoclimaterice: Govora (360 m), Olanesti (450 in). Calimanesti-Caciulata (260 m). Slanic Moldova (530 m), Sovata (475-530 m), Borsec (900 m) Baile Herculanc (150-l68 m), Germisara (Geoagiu) (360 m), Soveja (500 m) etc.
Un astfel de climat este recomandat pentru calirea organismului (atat la copii, cat si la adulti), a convalescentilor, a celor suferinzi de gastrita, ulcer, litiaza biliara si renala nevroza ele.In aceeasi zona climatica se mai gasesc statiunile saline Praid, Prahova si Tg. Ocna, deosebit de benefice bolnalor de astm bronsic.
Climatul de munte se gaseste pe intregul teritoriu al muntilor Carpati, limita sa inferioara aflandu-se la o altitudine de 600-800 m, iar cea superioara la 2 500 m. in zona dintre 600-800 m si 1 800-l 900 m se afla un climat rece, iar peste 1 900 m. unul aspru.
El se caracterizeaza printr-un aer curat, cu temperatura, presiune si umiditate scazute, dar foarte bogat in ioni negati. Aici radiatiile solare sunt intense, iar precipitatiile abundente, ninsoarea fiind prezenta o mare parte din timp, intre 170 si 240 de zile pe an.
Ca proprietati, este tonifiant si stimulant. El creste numarul de globule rosii si cantitatea de hemoglobina din sange, intensifica procesele meolice, amelioreaza functiile plamanului si stimuleaza sistemul nervos (pana la altitudinea de 1 200 rn).In functie de altitudine, in cadrul lui se departajeaza cateva subtipuri.
Climatul subalpin cuprins intre 500-600 m si 1 000-l 200 m. se recomanda atat oamenilor sanatosi pentru calirea organismului, cat si celor suferinzi de tuberculoza pulmonara (in faza de remisiune), hepatita cronica (silizata), ulcer (faza nedure-roasa), hipertensiune arteriala (stadiul I), astm bronsic, bronsita cronica, anemii usoare etc. Contraindicatii: boli acute, stari febrile, ulcer sau colita (in faza dureroasa), tuberculoza pulmonara (in faza activa), boli de inima grave etc.
Acest climat se gaseste la: Sinaia (798-971 m). Busteni (882-900 in), Campulung Muscel (575-625 ni). Brasov (540-, 560 m).
Climatul alpin cuprins intre 1 000-l 200 m si 1 600-l 800 m, se recomanda persoanelor sanatoase, inclusiv celor cu debilitate fizica, cat si contactilor cu bolna de tuberculoza. De asemenea, el este indicat sportilor pentru cresterea capacitatii de efort. De retinut: este defavorabil celor cu astm bronsic si rahitism.
Contraindicatii: cancer (indiferent de forma), hepatita cronica, litiaza biliara si renala, boli reumatice, copii sub 3 ani, sportii supraantrenati etc.
Un astfel de climat il gasim in statiunile Predeal-Cioplea (1 110 m), Paltinis (1 442 m) si in zoria cabanelor Cristianul Mare, Clabucet, Parang etc.
Suntipiil cuprins intre 1 800-2 400 m este foarte stresant si lipsit de orice confort termic. Aici nu exista si Incoclimaterice, ci numai cabane (Piatra Arsa, Babele, Caraiman, Balea Lac, Balea Cascada etc.) si refugii. intr-un astfel de climat temperatura aerului este in general sub 0A°C. Numarul lor de iama este de 100-l60, nebulozitatea mare, iar precipitatiile anuale in jur de 1 200 mc, presiunea atmosferica fiind foarte scazuta etc. De un- astfel de climat atat de aspru pot beneficia persoanele-sanatoase, intre 6-65 de ani (numai cu iedicului) sportii de performanta (pentru cresterea capacitatii de efort) si obezii. Desigur, acestia din urma*, numai arunci cand nu sufera de: boli de inima grave, boli reumatice, boli de ficat, boli de rinichi, bronsita cronica, astm bronsic. scleroemfizem pulmonar. Acest climat este contraindica\'t sportilor obositi sau supraantrenati.
