» Prin mineraloterapie se intelege tratamentul bolilor cu remedii naturale de orgine minerala: metale, metaloizi, argila etc. Mineraloterapia se gaseste de fapt si in arsenalele terapeutice ale medicinei clasice, in primul rand sub forma de metaloterapie, printre compusii metalici folositi aflandu-se cei de aur (pentru unele boli reumatice), cei de fier (pentru anemii) etc. Deci, medicina naturista foloseste mineralele in starea lor naturala, iar cea clasica dupa prelucrari in laborator.
Tratandu-ne cu minerale in starea naturala, spune medicul naturist francez Paul Belaiche, nu facem altce decat sa ne intoarcem, intr-un fel, pentru putina vreme, la originea noastra comuna, care, la inceputul inceputurilor, a fost minerala, apoi vegetala si dupa aceea animala. Una din marturiile trecutului nostru mineral este compozitia chimica a organismului. Din cele 205 elemente prezente in Univers, 41 dintre ele se gasesc in corpul nostru, dintre care 19 sunt esentiale vietii.
Analiza chimica a unui organism viu furnizeaza urmatoarele date: 96,1% din greutatea sa totala este compusa din oxigen, carbon, hidrogen si azot, restul de 3,9% fiind format din minerale, unele in cantitati mai mari, iar altele mai mici.
Mineralele in cantitati mai mari, numite macrominerale (gr. mukros ~ mare), dintr-un organism viu (adult) sunt: calciu (peste 1,1 kg); fosfor (600-700 g); potasiu (140-l88 g); sulf (150-l60 g); sodiu (90 g); clor (85 g); magneziu (20-50 g).
Mineralele in cantitati mai mici, numite oligominerale sau oligoclemente (gr. oligos = putin), dintr-un organism viu (adult) reprezinta doar 0,05% din greutatea corpului. Cele mai multe dintre ele, ca de exemplu fierul, selcniul, manganul, cuprul, iodul, molibdenul, cobaltul, cromul si fluorul, cu toate se gasesc in cantitati extrem de reduse, au un rol esential in procesele biologice.
Mai trebuie stiut ca intre compozitia materiei vii vegetale si a celei animale exista o mare asemanare, ca de altfel intre cea a mediului intern si a apei de mare, dupa cum afirma Quinton.
Cel dintai mineral pe care omul 1-a intrebuintat la tamaduirea bolilor a fost pamantul colorat (argila). Ea a facut parte din arsenalele terapeutice ale tuturor civilizatiilor vechi, printre cei mai vestiti specialisti aflandu-se medicii egipteni, greci, romani si arabi.
La medicamentul argila" au apelat si medicii francezi in timpul primului razboi mondial, care o administrau soldatilor amestecata cu mustar, pentru a nu se imbolnavi de dizenterie.
Argilei ii sunt recunoscute azi, de catre oamenii de stiinta, urmatoarele proprietati: antiseptice, bactericide1, cicatrizante, antitoxice si absorbante. Cea mai buna argila pentru scopuri terapeutice este cea grasa, fara nisip si recoltata din regiunea unde locuim (Evcline de Smedt). Argila se poate folosi in aplicatii externe sau poate fi bauta, ca apa argiloasa.
Cate dintre indicatiile argilei (dupa CI. Brelet-Rueff):
Acnee, urticarie. eczeme - uz intern: un pahar cu apa argiloasa (o lingura de argila la un pahar cu apa) in fiecare dimineata: uz extern: comprese sau spalari locale cu apa argiloasa, simpla sau amestecata cu putin decoct de salvie.
Furuncule, panaritiu - uz extern: cataplasme cu argila rece, alternate cu cataplasme cu ceapa coapta.
Angina - uz extern: cataplasme cu argila rece in jurul gatului si gargara cu apa argiloasa.
Artroza - uz extern: comprese calde cu apa argiloasa (de 2-3 ori pe zi) sau cataplasme calde cu argila pe articulatii dureroase: uz intern; un pahar cu apa argiloasa dimineata si seara.
Contuzii, entorse - uz extern: cataplasme locale cu argila rece, timp de 2-3 ore.
Gastrite, ulcer gastric - uz extern: cataplasme cu argila rece pe abdomen; uz intern: un pahar cu apa argiloasa inaintea meselor principale (in faza nedureroasa).
Hemoroizi - uz extern: bai de sezut reci cu apa argiloasa, timp de 5 minute.
Cefalee, migrena - uz extern: cataplasme cu argila rece pe frunte si ceafa.
Menstruatie dureroasa - uz extern: bai de sezut reci, scara, cu apa argiloasa, apoi aplicare in partea inferioara a abdomenului de cataplasme cu argila rece, timp de cate minute.
De retinut! Argila nu se recomanda, pentru uz intern, persoanelor: cu hernie, suferinde de constipatie, sau celor care urmeaza sau au urmat, in trecutul apropiat, un tratament cu raze X.
Ca toate terapiile naturiste descrise in aceasta sectiune, si metaloterapia a cunoscut, de-a lungul evolutiei sale, diverse etape de dezvoltare, cea mai lunga fiind cea empirica, cu nenumaratele ei remedii, care de care mai fanteziste. Asa de exemplu, in evul mediu si in timpul renasterii, bolnavii inghiteau tot felul de produse pe baza de metale sau metaloizi, recomandate de alchimistii vremurilor. La mare pret erau si pietrele pretioase, care se. inghiteau sau erau incrustate in coliere, bratari, inele, sceptre sau coroane. Astfel de tratamente" au oferit lui Moliere motive de inspiratie pentru intriga savuroasei comedii Doctorfara voie", in care personajul principal, Sganarelle, recomanda bolnavilor, pe langa alte nastrusnice leacuri, branza amestecata cu aur si corali.
Primul metal folosit de om in scopuri terapeutice a fost fieruldin meteoriti, caruia i se atribuiau puteri divine, deoarece venea direct din cer, unde locuiau zeii". Din acest motiv, oamenii sanatosi purtau talismane sau amulete din fier meteori-tic pentru a fi feriti de boli, iar cei bolnavi, pentru a se vindeca.
Datorita asemanarii stralucirii sale cu cea a sorealui. aurului i se atribuiau, de asemenea, puteri divine, prima sa intrebuintare fiind la vindecarea bolilor. In acest scop bolnavii purtau legate de gat placute de aur, pe multe dintre ele fiind grate, at.
Cate cuvinte despre oligoelementele esentiale, considerate rude apropiate ale remediilor homeopatice.
Fierul (organismul unui adult contine 4-5 g). Se gaseste in sange (hemoglobina), muschi, ficat, splina, madu osoasa.
Lipsa lui produce: anemie, oboseala, paloare, inapetenta.
Organismul isi procura cantitatea necesara din: cerealele nedecorticate, legumele uscate (mai ales linte), fructe uscate, patrunjel (radacina), spanac, urzici, rza rosie, ridichi, ciuperci etc.
Zincul (organismul unui adult contine 1-2 g). Se afla in: prostata, ficat, hipofiza si tiroida.In absenta Iui se vor produce: intarzierea cresterii, pierderea gustului si a mirosului, sterilitate, incetinirea vindecarii ranilor etc.
Sursele de obtinere sunt: came, ciuperci, oua, ficat, peste, spanac, fasole, nuci, cereale nedecorticate etc.
Seleniul (organismul unui adult contine 13-20 mg). Este prezent in: piele, rinichi, creier, ficat; splina etc; are rol in imunitate.
Inexistenta lui favorizeaza cancerul si bolile cardiosculare.
Organismul si-l extrage din algele marine comestibile si din lapte.
Manganu) (organismul unui adult contine 10 mg).
Exista in: ficat, rinichi, oase, pancreas, glanda pifuitara, sangele embrionului.In caz ca nu este asimilat duce la: slabirea tendoanelor, imbatranirea precoce, incetinirea cresterii, suferinta sistemului nervos central.
Alimentele din care poate fi extras sunt: telina, patrunjel, praz, pastarnac, sfecla, vinete, andive, nuci, galbenus, pere, mere, prune.
Cuprul (organismul unui adult contine 100-l50 mg). Se gaseste in: ficat, muschi si restul tesuftirilor din organism.
Lipsa cuprului1 produce: anemie, lipsa poftei de mancare, intarzierea cresterii, acnee, osteoporoza etc.
Sursele naturale pentru obtinerea lui sunt: viscere (inima, ficat, rinichi, splina), mai ales de vitel si de oaie, cereale, legume verzi, fructe uscate, nuci, struguri, moluste.
Iodul\' (organismul unui adult contine 20-25 mg). Este gasit in : jglanda tiroida, ficat, rinichi.
In lipsa lui se produc: tulburari de crestere, tulburari psihice, slabirea parului si unghiilor.
Poate fi obtinut din: sare de mare, peste de mare, moluste, fasole verde, ceapa, usturoi.
Molibdenul (organismul unui adult contine 9 mg). Intra in compozitia enzimelor, ficat, rinichi, splina, plamani, creier, muschi.
Carenta lui duce la aparitia de: carii dentare, anemie hipocroma.
Organismul isi procura molibdenul din: rinichi, cereale, legume.
Cobaltul (organismul unui adult contine 10 mg). Existi in: ficat, pancreas, madu osoasa si in structura vitaminei B12.
Absenta acestuia genereaza anemie (mai ales la cei care folsesc un re~gim vegetarian strict si de lunga durata).
Organismul are ca surse de cobalt: viscerele, carnea, ouale, laptele.
Cromul (organismul unui adult contine crom in cantitati infime).
Neasimilat, favorizeaza ateroscleroza.
Poate fi extras din alimente ca: cereale nedecorticate, legume proaspete, ciuperci, ficat, drojdie de bere.
Fluorul (organismul unui adult contine cantitati foarte reduse de fluor).In cazul ca nu este prezent deloc, apar: carii dentare, laxitate a ligamentelor.
Poate fi introdus in organism din: peste, rza, ceai, sardine, apa (tratata cu fluor).
Oligomineraloterapia consta din administrare de oligoelementele necesare organismului (in functie de suferinta), pe cale orala sau injecila (. 4).