» Iata o alta metoda terapeutica nemedicamentoasa, care foloseste un remediu la indemana oricui, apa (gr. hudor = apa), sub diferite forme: bai, dusuri, comprese, afuziuni etc.
Sa fi fost apa cel dintai leac al omului? Si daca asa a fost, virtutile sale terapeutice au fost descoperite din intamplare sau dupa lungi obsertii? Daca fara apa - si-or fi spus inteleptii vremurilor - tele si animalele nu pot trai, de ce sa nu fie ea buna si de leac?
De fapt, apa este medicamentul" la" care si omul secolului XX apeleaza mai intai. Ori de cate ori suntem obositi sau acuzam vreo durere, nu cu apa ne tratam" mai intai? Un dus rece sau o compresa cu apa (calda sau rece, dupa imprejurari) amelioreaza, de cele mai multe ori, astfel de suferinte. Daca, din intamplare, ne aflam langa o persoana careia i s-a facut rau", nu tot cu apa o tratam", mai intai? in cele mai multe din cazuri ea isi revine de indata ce bea putina apa sau este stropita sau frectionata pe frunte sau in regiunea inimii cu aceeasi apa.
Tot spre apa se indreapta si animalele, din instinct, nu numai pentru a-si potoli setea, ci si pentru a-si lecui unele suferinte, parte dintre ele ramanand acolo pana la vindecare.
Despre apa se mai poate spune ca ea este medicament universal", aflat in arsenalele terapeutice ale tuturor popoarelor.
in antichitate, apa a fost intrebuintata mai intai in scopuri igienice, apoi curative, sub forma de ablutiuni si bai. La romani, hidroterapia a fost la mare pret". Pentru\'diverse tratamente cu apa, ei au construit cladiri speciale, denumite pe parcurs terme, intrucat apa folosita era mai mult calda. Multe dintre vestigiile acestor terme pot fi intalnite azi pe fostul teritoriu al Imperiului Roman, unele dintre ele aflandu-se si in tara noastra: la Drobeta-Turnu Severin si langa Orso.
Dupa caderea Imperiului Roman, baile publice au inceput sa nu mai functioneze, multe dintre ele fiind inchise din cauza epidemiilor de ciuma, iar mai tarziu, dupa descoperirea Americii,din cauza celor de sifilis. O influenta nefasta a avut-o si biserica, care considera imbaierea in public ca pe un mare pacat".
Hidroterapia a fost repusa in drepturi abia in secolul al XVII-lea de unii medici germani, care au reconsiderat multe practici\'hipocratice, printre care: stropirile, jeturile de apa1, baile etc.
in secolul al XVIII-lea, dar mai ales in al XlX-lea, hidroterapia era la mare voga in centrul Europei. Printre cei mai cunoscuti specialisti bidroterapeuti ai secolului al XlX-lea s-au aflat doi autodidacti: taranul Vincenz Priessnitz si abatele Sebastian Kneipp.
Bazele stiintifice ale hidroterapiei au fost puse la W. Win-ternitz, de la Facultatea de Medicina din Viena, care le-a publicat, in anul 1877, in lucrarea sa intitulata Die Hydrotherapie auf phisiologischer tind Klinischer Grundtage.
Prima lucrare stiintifica de hidroterapie scrisa in tara noastra apartine doctorului Gh. Baiulescu, care se specializase in clinica lui Winternitz. Ea a fost publicata in anul 1904, sub titlul Hidroterapie medicala. O alta data-importanta din trecutul hidroterapiei din tara noastra este infiintarea, la Cluj, in anul 1930. a celei dintai Catedre de Balneologie.
Dupa aceasta extrem de scurta incursiune in trecutul hidroterapiei, sa vedem care sunt procedurile cu apa ce pot fi executate la domiciliu de catre cititori. intrucat aceasta sectiune, se vrea a fi, mai intai de toate, o sectiune practica.
Medicamentul" apa actioneaza asupra organismului prin intermediul urmatorilor factori: termici (temperatura crescuta sau scazuta); mecanici (impingerea corpului in sus conform principiului lui Arhimede, presiunea apei asupra corpului, miscarea apei - luri) si chimici (prin intermediul substantelor chimice si gazelor pe care unele ape le contin).
Hidroterapia se poate folosi atat de catre omul sanatos, cat si de cel bolnav, in acest ultim caz numai cu avizul medicului. De ce? Pentru ca aceasta metoda terapeutica are si contraindicatii. Iata-le: bolile de inima sau de plamani grave, bolile- acute, cancerul, sarcina, lauzia, plagile de orice fel, eczemele, oboseala excesi etc.
Ea domiciliu pot fi executate urmatoarele proceduri: frictii cu apa, comprese, impachetari, stropiri, dusuri, afuziuni, bai cu apa simpla, bai medicinale (amintite la modulul Fitoterapie), mersul in picioarele goale prin apa rece etc.
Frictia cu apa rece este o, procedura de calire. Ea consta din frecarea pielii cu un prosop aspru muiat in apa rece, apoi stors. Se incepe cu extremitatile membrelor, pe rand, mai intai cele inferioare catre abdomen, apoi cele superioare catre umeri, dupa care urmeaza pieptul si spatele. Temperatura apei fi in functie de rsta subiectului: 30'35A°C pentru copii mici; 28-30A°C pentru copii mai mari; 22-24A°C pentru adolescenti; 12-l5A°C pentru adulti. in zilele urmatoare temperaturile mentionate vor/i scazute"progresiv, in functie de toleranta.
in timpul iernii, tinerii si adultii sanatosi se pot freca cu zapada, cate secunde, dupa care vor face un dus fierbinte, scurt.
Alte proceduri de calire: stropirea corpului cu apa rece de 30A°C, aceasta temperatura fiind apoi scazuta in mod progresiv pana la 12A°C; dus rece, timp de 5-l5 secunde; dus alternam. cald (36-40A°C) de 1-3 minute, urmat de unul rece (20A°C) de 5-l0 secunde (repetate de mai multe ori), terminandu-se cu "dusul rece; baie generala rece (20A°C) de 5'12 secunde (temperatura fiind apoi scazuta progresiv pana la 12A°C).
Dupa procedurile de calire, pielea fi frecata cu un prosop uscat si aspru, pana la inrosire si aparitia unei senzatii de caldura, dupa care urmeaza imbracarea, executarea unor miscari energice. Daca pe parcursul procedurilor amintite pielea se invineti sau lua aspect de piele de gasca" sau apare frison, manevra respecti se intrerupe si se inlocuieste cu un dus fierbinte, miscari energice. imbracam si odihna. Procedura fi reluata a doua zi, andu-se grija ca temperatura apei sa fie ce mai ridicata.
Alte metode de calire: mersul in picioarele goale prin apa raurilor sau pe malul marii, timp de 20-30 de minute; mersul in picioarele goale prin iarba dupa ploaie sau dimineata prin roua, timp de 20-30 de minute; calcatul apei reci intr-un lighean (. 7) sau in cada; mersul pe loc, pe prosoape muiate in apa rece, nestoarse, 5-l5 minute;
mersul in picioarele goale pe zapada, cate secunde, urmat de o baie fierbinte, scurta, imbracare si repaus.
Aceste proceduri sunt utile persoanelor care se. g de picioare grele sau obosite" si celor cu pareza la membrele inferioare.
Compresa consta din aplicarea direct pe piele a unei bucati de panza sau a unui prosop muiat in apa (rece, calda, fierbinte), bine stors, peste care se pune o flanela pentru a se evita uscarea ei prea repede. Durata sa fi de 20-50 de minute, timp in care compresa fi "schimbata de mai multe ori. Compresele se pot aplica ziua si in timpul noptii.
Compresele reci (12-l6A°C) se aplica pe: torace (hemoptizii); regiunea precordiala sau presternala (palpitatii); cap (hemoragii cerebrale); abdomen, pe Jocul dureros (peritonite, anexife acute, apendicita acuta, colecistita acuta). Pot fi inlocuite cu gheata.
Comprese/e calde (38-40A°) se aplica pe: gat (laringita acuta); torace (nevralgie intercostala); abdomen, pe locul dureros (colica hepatica sau intestinala); regiunea lombara (colica renala).
Comprese/e fierbinti (50-55A°C), pentru crampe musculare.
impachetarile sunt de mai multe feluri: reci, calde, generale etc.
impachetarile generale reci se folosesc pentru combaterea febrei (la copii) si la tratamentul de urgenta al socului caloric.
Tehnica: bolnavul, complet dezbracat, se culca, fiu fata in sus, pe un pat pe care sunt asternute, perfect intinse, urmatoarele (. 8): o panza impermeabila, o patura, un cearsaf uscat, apoi unul umed inmuiat in apa rece, apoi stors; bolnavul fi impachetat mai intai cu cearsaful umed, apoi cu cel uscat si cu patura, pana la gat, pentru ca aerul sa nu poata patrunde intre cele trei invelitori.
Baile sunt si ele de cate tipuri: generale, partiale, calde, reci etc.
in functie de temperatura apei pot fi: de, gheata (0-5A°C); foarte reci (76-l0A°C); reci (11-l5A°C); racoroase (16-23A°C); usor caldute (24-27A°C); caldute (27-32A°C); indiferente (32-34A°C); calde\'(35-37A°Q; foarte cafde (38-42A°C); fierbinti (43^5A°C).
Baile de gheata si cele fierbinti sunt folosite in scopuri terapeutice in mod exceptional.
Indiferent de caracteristica lor, pot fi efectuate cu apa simpla, cu adaos de te.fierte, cu infuzie sau decoct de te sau cu esente de te (toate fiind cunoscute sub numele de bai medicinale).
Baile generale reci (de cate secunde) contribuie la calirea organismului, cele calde (de 15-20 de minute), la relaxare, iar cele foarte calde (de cate secunde) la fortificarea sa.
Baile reci sau racoroase, de maini pana la coate (. 10), de 1-3 minute, au efect in caz de dureri locale, insomnie si la fortificarea inimii.
Baile calde, de maini pana la coate (. 9), de 5-l0 minute, au efect benefic in: crize de astm bronsic si angina pectorala, crampe musculare la maini (crampa profesionala).
Baile alternante, de maini pana la coate. (. 10) constau din introducerea lor, mai intai, in galeata cu apa calda (2-3 minute), apoi in cea cu apa rece (20-30 de secunde), de mai multe ori, la rand terminandu-se cu sul rece. Indicatii: tulburari circulatorii, pareze, atrofii musculare la membrele inferioare.
Baile reci sau racoroase, de picioare pana la genunchi
(. 11), de 1-2 minute, se recomanda in tulburari circulatorii, pareze, paralizii, atrofii musculare la membrele inferioare, cefalee.
Baile calde, de picioare pana la genunchi (. 11), de 10-20 de minute, se prescriu in: guturai, nevralgii si artroze localizate la acest nivel.
Baile alternante, de picioare pana la genunchi (. 11), constau din introducerea lor, mai intai in galeata cu apa calda (2-3 minute), apoi in cea cu apa rece (20-30 secunde), de mai multe ori la rand, terminandu-se cu sul rece. Indicatii: dureri de cap, pareza membrelor inferioare.
Baile de sezut se pot face intr-un.s special (. 12) sau intr-un lighean. Cele reci, cu- durata de 1-2 minute, se recomanda in: boli acute ale organelor genitale, hemoragii uterine, hemoroizi (in criza dureroasa). Cele calde, cu durata de 5-l5 minute, se recomanda in caz de cistita, colica renala, prostatita cronica, dar sunt contraindicate bolnavilor coronarieni.
Afuziunile constau in raspandirea (lat. affundere = a raspandi) unei coloane de apa fara presiune pe anumite regiuni ale corpului, cu ajutorul unui furtun de cauciuc adaptat la un robinet sau cu o stropitoare careia i s-a scos rozeta. Pot fi efectuate cu apa rece sau cu apa rece si calda, alternativ.
La domiciliu se pot face afuziuni reci la membrele inferioare de catre bolnavul insusi. Coloana de apa fi proiectata incepand de la rful degetelor, apoi pe fata anterioara a gambei, pana la genunchi (. 13) sau mai sus, pana la radacina piciorului (. 14); de aici se cobori pe una din fetele laterale ale piciorului, pana la rful degetelor, de unde se urca iar, pe fata posterioara, pana la locul dorit (genunchi sau radacina piciorului), dupa care se coboara pe fata laterala restanta. Manevrele respective vor fi executate de mai multe ori la rand, timp de 3-4 minute, pana la obtinerea unei senzatii placute de caldura locala si inrosirea pielii.
Afuziunile reci sunt indicate persoanelor cu rice incipiente, cu pareza sau paralizia membrelor inferioare, cu insomnie, cat si celor care acuza picioare grele si obosite.
Baile de aburi, partiale sau generale, mai pot fi efectuate tot la domiciliu cu ajutorul unor instalatii improvizate.
Baile de aburi la cap sunt indicate in gripa, guturai, sinu-zita si bronsita acuta. Bolnavul sta aplecat cu capul deasupra unui s cu apa fierbinte, in care au fost turnate cate picaturi din esenta de ta dorita sau decoctul respectiv, invelit cu un prosop foarte gros (. 15). Procedura consta din inhalarea porilor de apa ce contin principii activi ai tei respective.
Pentru o baie de aburi partiala, jumatate de corp sau generala (. 16) este nevoie de un scaun de nuiele sau unul de lemn prezut cu mai multe orificii. Sub scaunul pe care bolnavul se asaza, se afla sul cu apa fierbinte si esenta sau decoctul de ta. Pentru baia partiala bolnavul fi invelit pana la brau cu o patura groasa, iar pentru cea generala, pana la gat. Astfel de bai sunt indicate in: gripa, obezitate si celulita. Durata poate fi de 5- 15 minute.
intrucat unele servicii de balneofizioterapie, complexe de sanatate sau sportive sau hoteluri poseda instalatii pentru sauna \', sa spunem cate cuvinte si despre aceasta metoda terapeutica care foloseste si apa.
Peretii saunei - dubli. in spatiul respectiv aflandu-se un material izolant care impiedica pierderea caldurii^- sunt din lemn de pin, care degaja un parfum placut si absoarbe mai bine apa provenita din condensarea porilor formati dupa stropirea pietrelor incinse de pe soba. Din acelasi lemn sunt confectionate scarile din interior si plafonul.
Sauna, (. 17), este de fapt o baie de aer foarte cald (70-l20A°C), sursa de caldura fiind o soba electrica sau cu lemne, prezuta cu o plita din granit, pe care sunt puse, pietrele respective, peste ele aruncandu-se, din cand in cand, cate o cana de apa. in sauna se mai gasesc: un pachet de nuiele de mesteacan , un butoias cu apa si o cana.
O astfel de procedura se efectueaza in felul urmator: dupa un dus caldut, de cate secunde, urmat sau nu de un masaj (tot scurt), se intra in incapere dezbracat complet si se sta pe prima * treapta, pe un cearsaf (2-3 minute), dupa care se urca treptat pana la ultima, unde se ramane inca 5-l0 minute, in functie de rezistenta fiecaruia; se iese si se face un dus rece (de cate secunde), apoi se intra din nou pentru alte 5'15 minute; in acest timp se arunca, pe pietrele incinse deA» pe soba, o cana de apa, apoi se bate intregul corp, cu nuielelc pentru grabirea si cresterea transpiratiei;
se iese din sauna, se face un dus rece (scurt), dupa care se merge in camera de odihna, unde se sta culcat pe pat, cu picioarele ce mai ridicate, bine invelit cu un cearsaf. Persoanele rezistente intra in sauna pentru a treia oara si inlocuiesc dusul rece cu bai reci si calde (alternativ, de cate ori), in bazinele alaturate. in tarile nordice, iesirile se fac in aer liber, efectuandu-se bai scurte in lacul din apropiere sau bai de . zapada, in timpul iernii, dupa care se intra rapid in incaperea calda.
in sauna nu se fumeaza, nu se consuma bauturi alcoolice, fiind permise doar sucuri de fructe nu prea reci. Este o procedura de calire, de slabire, pentru eliminarea toxinelor din organism prin intermediul transpiratiei etc. Se recomanda sportivilor pentru recuperare", persoanelor obeze, in curele de dezintoxicare, bolnavilor de guta, artroza, acnee etc. Contraindicatiile sale sunt: la persoanele in rsta, gravide si lauze, si cele care sufera de hipertensiune arteriala, ateroscleroza, boli de inima, tuberculoza, boli psihice grave, boli acute, litiaza renala etc.
Atentie! Persoanele care sufera de claustrofobie sau nu suporta sauna de la prima sedinta, sunt sfatuite sa renunte la o astfel de metoda. De altfel aceasta procedura trebuie efectuata numai cu avizul medicului, mai ales dupa rsta de 40-45 de ani.
