mediculmeu.com - Ghid medical complet. Sfaturi si tratamente medicale.  
Prima pagina mediculmeu.com Harta site Ghid utilizare cont Index medici si cabinete Contact MediculTau
  Ghid de medicina si sanatate  
Gasesti articole, explicatii, diagnostic si tratament, sfaturi utile pentru diverse boli si afectiuni oferite de medici sau specialisti in medicina naturista.
  Creeaza cont nou   Login membri:
Probleme login: Am uitat parola -> Recuperare parola
  Servicii medicale Dictionar medical Boli si tratamente Nutritie / Dieta Plante medicinale Chirurgie Sanatatea familiei  


Terapii complementare
Index » Plante medicinale » Terapii complementare
» Apa ca si tratament

Apa ca si tratament






In acest sens, precizam faptul ca in Grecia antica, unde dupa cum stim cultura fizica si sportul se aflau la mare cinste, si unde aceste practici aproape ca reprezentau un cult, mersul pe jos constituia partea centrala a acestui cult, fiind obligatoriu in special la luptatori, si facind parte din sistemul de calire si de antrenare al acestora. Dupa cum aflam de la istoricul grec P a u-s a n i a s, in scolile din Sparta si din Atena, elei umblau desculti in tot timpul anului, capatind dreptul de a purta incaltaminte abia la rsta de 18 ani. Un alt celebru istoric, si anume Plutarh, subliniaza faptul ca insusi Socrate umbla descult, fiind conns ca acest fapt contribuie la ascutirea mintii. Aceleasi conngeri le avea si S e n e c a. H o-r a t i u, la rindul sau, precizeaza ca a fost obligat de medicul sau curant, sa umble cu picioarele goale pe pietre ascutite, fapt ce a contribuit la ndecarea sa de o grava boala. Dar nu numai in antichitate, ci si in alte epoci mersul descult s-a bucurat de o mare pretuire, fiind considerat drept un mijloc ideal de calire. El a fost practicat cu conngere de filozoful si omul politic englez John Locke de generalul rus S u v o r o v, de poetul P u s k i n si de romancierul rus T o 1 s t o i. Acest mijloc de calire este recomandabil in primul rind celor care racesc cu usurinta.



Acestia, intr-o prima etapa, vor umbla descult prin casa, facind in prima saptamina de practicare a acestui exercitiu plimbari de 5'10 minute de doua ori pe zi, de preferinta dimineata si scara. Progresiv vom spori durata plimbarii cu cite 5 minute, pina ajungem la o ora de mers pe jos descult pe zi. intr-o a doua etapa, ne vom frictiona timp de o saptamina picioarele cu apa rece, si asta tot ir mod progresiv, pina ce in cele din urma vom iesi pe pajistea cu iarba inrouata, unde vom practica clasica cura a lui K n e i p p, cura care cunoaste in zilele noastre o noua tinerete, fiind practicata in multe locuri de pe mapamond. Ea este introdusa intre procedeele terapeutice practicate de diverse sanatorii sau alte baze de tratament. Dupa cum se precizeaza in publicatii medicale de specialitate, circa 25 de statiuni balneo-climaterice din R. F. Germania, ca si circa o suta de sanatorii tot din aceasta tara, o practica in mod curent, metodic si organizat, la cei care le calca pragul. Situatii asemanatoare intil-nim in Austria, ca si in multe alte tari-De altfel, nu este intimplator ca in zilele noastre, cind medicina este pur si simplu sufocata de mareea chimica a medicamentelor de sinteza, si cind acestea se inmultesc realmente ca sporii, metodele medicinii naturiste si printre ele implicit si cura lui Kn ei p p, cunosc o noua renastere, ca urmare a ntului naturist care a incepui sa bata, pe toate meridianele lumii.

Toata aceasta reactie se produce, pe de o parte, in contextul dorintei de supraetuire si de crutare a sanatatii si, pe de alta, in contextul procesului general de indepartare a omului modern de natura si de modelele existentiale pe care le promoveaza aceasta. Revenind la valorile simbolistice ale apei, adine implicate de altfel in rtutile ei terapeutice, vom preciza ca acest produs, prin excelenta natural, reprezinta in multe traditii, mitologii si culturi un simbol al sanatatii, al bucuriei, al fortei ca si al grandoarei si, din acest motiv, nu trebuie sa ne surprinda faptul ca Indira Gandhi, fostul prim-ministru al Indiei, care dupa cum stim si-a gasit sfirsitulIntr-un odios asasinat ce a avut loc nu de multa vreme, isi intituleaza editorialul dintr-un numar al restei Sante du monde", oficiosul Organizatiei Mondiale a Sanatatii, numar dedicat deceniului apei, cu denumirea sugestiva de Dina apa". Nu intimplator apoi scrierile vedice, pur si simplu exalta acest produs natural care este apa, iar intr-un anume op al acestor scrieri, se precizeaza textual: Voi apelor! Voi care reconfortati aducindu-ne noua forta, grandoare si bucurie . Nu intimplator, de asemenea, izvoarele si oazele din desert sint considerate de nomazi ca fiind binecu-ntate locuri de intilnire, de bucurie, de acumulari energetice si de regenerare.

La multe colectitati umane apa este etichetata apoi ca fiind un simbol al ospitalitatii, fapt concretizat in obiceiul ancestral, de a oferi aceluia care ti-a calcat pragul, un pahar cu apa proaspata. Obiceiul, in special moldovenesc, de a-ti trata oaspetii cu un pahar cu apa si cu o farfurioara cu dulceata, deriva desigur din acesta. Posedind certe rtuti purificatoare, pentru multi apa ndeca si chiar intinereste. Din acest motiv, nu intimplator primele silimente medicale de ingrijire a sanatatii, apar pe malul apelor. Imersiunea in apa ne apare in traditiile multor popoare, ca fiind regeneratoare, datatoare de sanatate si de ata lunga, fapt ce transpare in practica a numeroase ritualuri.
Pe alte uri, apele calme semnifica tot din punct de vedere simbolistic pacea si ordinea, in timp ce acelea agitate, contrariul. Tot pe alte uri, apa reprezinta un simbol al energiilor inconstientului, al puterilor informe ale spiritului, al motivatiilor secrete si necunoscute. De aici probabil si aceasta impartire a apelor, atit de universala, in ape de suprafata reprezentind constientul, si in ape de profunzime reprezentind inconstientul.

De aici, desigur, si teama vechilor nagatori, de monstrii adincurilor ca si de fortele oculte ale marii, atit monstrii cit si aceste forte fiind disimulate in abisurile intunecate. Abordind in continuare rtutile terapeutice ale apelor obisnuite, si nu ale acelora folosite in balneoterapie, de care ne vom ocupa intr-un modul special al prezentei lucrari, precizam faptul ca pina si o simpla baie, facuta in apa unui riu sau a unui lac, ca sa nu mai vorbim de o baie facuta in apa marii, nu este lipsita de influente sanogenetice asupra organismului.
Iata ce precizeaza Henry Dad Tho-r e a u, de care vom mai pomeni in modulul dedicat silvaterapiei, si anume in scrierea sa Walden" apropo de aceste aspecte: Fiecare dimineata era o intatie binevoitoare ca sa-mi fac ata de o simplitate si, as spune, de o inocenta egala cu a Naturii insasi. Eram un vene-rator la fel de sincer al Aurorii ca si vechii greci. Ma sculam devreme si faceam baie in lac. Acesta era un exercitiu sacru si era cel mai bun lucru pe care il faceam. Se spune ca, in acest scop, erau gravate urmatoarele litere pe cada de baie a regelui chinez Cing Tang: Reinoieste-te complet in fiecare zi; fa-o din nou, si inca o data, si vesnic la fel, intocmai cum face Natura.

Ceea ce a scris inteleptul rege chinez pe cada baii sale, as fi tentat sa scriu pe insusi frontispiciul Naturii, asadar pe aceasta realitate verde si albastra, prita in totalitate, ca o imensa cada, ca un imens lac terapeutic, in care este necesar sa te afunzi, sa te scalzi, ori de cite ori vrei sa te redresezi, sa te echilibrezi, rego-rindu-ti trupul si sufletul.Trecind la hidroterapie vom preciza ca medicina desemneaza prin acest termen una din ramurile terapeuticii, care se bazeaza pe aplicarea externa a apei, fie in scopuri curative, fie profilactice. Fie ca apa este administrata in cadrul acestei terapii pe calea bailor obisnuite, a dusurilor, compreselor, impachetarilor sau a altor procedee, asa cum se face in statiunile balneo-climaterice, ea actioneaza pe calea acelorasi mecanisme care le sint asadar comune.
Cele mai obisnuite cai prin care apa actioneaza asupra organismului sint: excitatia termica si excitatia mecanica. Bineinteles, pielea este organul care mijloceste aceste excitatii si le valorifica in organism si despre acest organ ca si despre valorificarea mentionata vom vorbi mai tirziu. Excitatia termica a apei este conditionata in mod exclusiv de temperatura ei. in functie de gradul acestei temperaturi, hidroterapia este subdizata in urmatoarele ramuri:

» Crioterapia, cind se foloseste apa sub forma de gheata.
» Hidroterapia propriu-zisa, cind se foloseste apa intre 0'42A°C.
» Termoterapia, cind se foloseste apa sub forma de vapori la o temperatura ce variaza intre 42'80A°C, sau cind caldura este administrata pe calea aerului supraincalzit. Aceasta este situatia bailor traditionale cu aburi sau a saunelor, de care ne vom ocupa in cele ce urmeaza.
La rihdul ei, excitatia mecanica exercita si ea actiuni bine precizate asupra pielii si pe calea ei asupra organismului in general. Aceasta excitatie este data de presiunea mecanica a apei, presiune care este cu atit mai mare, cu cit o parte mai importanta din corp este sub apa. Presiunea hidrostatica mai este dependenta si de densitatea apei ca si de inaltimea coloanei de apa ce se gaseste deasupra corpului.
Baile, fie reci, fie calde, atunci cind au un caracter general, produc modificari ale lume-nului vascular, pe un teritoriu variabil. Ele exercita doua feluri de reactii asupra vaselor:

vasoconstrictie si vasodilatatie. Vasoconstric-tia, determina o crestere a tensiunii arteriale, iar vasodilatatia, dimpotriva o scadere a ei. Aceasta este ratiunea pentru care o baie rece urca initial si pe scurta durata tensiunea arteriala, pentru ca, apoi sa o scada, cind se ajunge in faza de hiperemie reactiva, pentru ca in final tensiunea sa creasca din nou, daca baia rece se prelungeste dincolo de anumite limite; situatie cind isi face aparitia asa-numita piele de gisca" sau pielea de gaina". Baile influenteaza si dinamica circulatiei ve-noase, favorizind golirea venelor si crescind aportul singelui spre inima dreapta, ceea ce de fapt solicita travaliul inimii. Apropo de acest travaliu este bine de retinut faptul ca baile calde de 37'39A°C provoaca o vasodilatatie periferica, cu scaderea consecutiva a tensiunii arteriale si cu o tahicardie moderata. Baile peste 40A°C obosesc insa inima. Dupa faza de vasoconstrictie cu cresterea tensiunii arteriale, provocata de aceste bai, urmeaza faza de vasodilatatie, cu scadere consecutiva a tensiunii arteriale, urmind in cele din urma iar o crestere a tensiunii arteriale, prin cresterea debitului-minut.

Consecutiv, frecventa contractiilor cardiace urca la 100'120 batai pe minut, cu scurtarea diastolei, ceea ce impiedica o buna irigare a muschiului inimii, muschi care este supus la o munca suplimen-
tara. Din aceasta realitate prone obosirea mentionata a inimii.
Cum sint hidroterapia hipertermica, baile cu aburi si sauna, si cum actiunea acestora asupra organismului este conditionata in mod determinant de jocul elastic al mantalei capilare, respectiv al acestei mantale constituita de structurile periferice vasculare ale organismului si in primul rind de vasele capilare, se impune sa zabom putin asupra acestor structuri.
Capilarele ' termen provenind de la latinescul capilus insemnind fir de par ' reprezinta acele tuburi microscopice, cu peretele de circa un micron grosime (un micron fiind a mia parte dintr-un milimetru), constituite dintr-un strat de celule, asezate pe o membrana bazala, si care impreuna cu arteriolele si venulele alcatuiesc complexul sistem al microcirculatiei. Peretele extrem de subtire al capilarelor permite desfasurarea optima a schimburilor ga-t zoase si nutritive dintre singe si lichidul interstitial acesta dm urma fiind reprezentat de lichidul care scalda toate celulele si tesuturile organismului.

De fapt, in acest schimb rezida insusi marele secret ai etii, iar aceste lichide ' singele si lichidul interstitial ' marile teritorii ale etii. Organismul uman, simpiiticind la maximum lucrurile, reprezinta in esenta un vast sistem de canale si canalicule, prin care trec, fara incetare, lichide si gaze. Cu alte cunte este vorba despre un teritoriu foarte bine delimitat, brazdat de numeroase flui si riuri, si punctat de tot atit de numeroase lacuri. Caci, ce reprezinta in esenta acest principal vas sanghip care este aorta, daca nu un mare fluu, si ce reprezinta celelalte numeroase artere, daca nu tot atit de numeroase riuri ? Ce reprezinta apoi diversele organe precum sint creie-ruj. ficatul, splina, plaminii etc, care abunda in irigatie sanghina, daca nu niste mari lacuri ? Si ce reprezinta, in definitiv, organismul in ansamblul sau, cu cei circa 100 000 km de canale capilare care iriga o suprafata e de circa 200 de hectare, si cu toate acele lichide extracelu-lare care scalda toate celulele, daca nu un imens continent inundat?
Focalizindu-ne in continuare doar asupra capilarelor, nu trebuie sa uitam ca in aceasta imensa retea capilara circula aproximativ 80 /o din totalitatea singelui, care la adult este de domeniul a 6'7 kg.

Nu trebuie sa uitam, de asemenea, ca vasele capilare reprezinta valori biologice mobile si in continua desfasurare functionala, intrucit calibrul lor se poate dubla sau chiar tripla, in functie de necesitati. Acei care fac sauna sau bai de aburi de exemplu, au foarte bine prilejul sa vada cum pieleaIn ansamblul ei dene rosie-stacojie, din cauza dilatarii capilarelor dermice. Dupa cum tot aceia, in momentul cind se arunca in bazinul cu apa rece, au prilejul sa vada cum instantaneu, aceeasi piele isi recapata culoarea obisnuita sau, dimpotriva, dene chiar mai alba, mai lida, ca urmare a vasoconstrictiei generate de frig. Ei bine, tocmai aceasta autentica gimnastica vasculara, dimpreuna cu transformarea pielii intr-un organ de excretie reprezinta una dintre marile rtuti ale bailor cu aburi si ale saunei asupra carora vom zabo mai tirziu.
Capilarele mai intern insa activ si benefic in numeroase alte situatii. Mai precis, ori de cite ori organismul este ctima nu numai a unei agresiuni termice, ci si a uneia traumatice, toxice sau infectioase. Apoi tot capilarele sint acelea care difuzeaza in organism medicamentele, precum si alo factori sano-genetici.

Un medic francez, de origine rusa, Alexandre Salmanoff, a imaginat la inceputul acestui secol, o metoda terapeutica care s-a bucurat la vremea sa de un succes imens. Capilaroterapia hipertermica ' metoda care, sub forma diferitelor proceduri se practica pe la statiunile balneare dar care, se poate practica cit se poate de simplu, la domiciliul fiecaruia dintre noi. Metoda consta din dusuri sau din bai facute la cada, cu apa incalzita intre 36' 40A°C, dusuri si bai pe care le vom face in mod gradat, inainte de culcare. Initial sedintele vor dura 3'5 minute, urmind ca pe parcurs, durata de imbaiere sa fie crescuta in mod progresiv, in functie de toleranta organismului si in functie de starea generala a acestuia, in asa fel incit sa putem ajunge, in final, la sedinte de 20'30 de minute. Citeva cunte acum despre substratul stiintific al capilaroterapiei. Celula, respectiv a-ceasta unitate functionala a organismului trebuie, dupa cum stim, pentru a-si asigura propria existenta, sa respire, sa se hraneasca si sa se debaraseze apoi de deseurile sale. Ei bine, acest triplu rol il indeplineste singele, pe calea retelei capilare. In optica lui Salmanoff, reteaua capilara isi valorifica la maximum disponibilitatile, pe calea bailor fierbinti, hipertermice, cind este asigurata depurarea tesaturilor de deseurile acumulate si, implicit, echilibrul functional al organismului.

Schimburile se efectueaza in principal pe calea capilarelor si a membranelor, precizeaza acelasi Salmanoff. Daca ignoram rolul si locul considerabil al capilarelor, raminem la suprafata fenomenelor si nu sintem capabili de a intelege nimic din patologia generala si nici din cea speciala Drama fiecarei agresiuni morbide este con-
ditionata de acumularea de substante nocive, pe care organismul agresionat este incapabil de a le dezagrega, de a le arde. Baile hiperter-mice ard praful organic, maturind caile de comunicare ' capilarele, si purificind astfel lichidele extracelulare si interstitiale". Cu anumite exagerari, tinind tocmai de caracterul de universalitate pe care autorul voia sa-l imprime metodei sale, hidroterapia hiper-tertermica nu este lipsita de valoare si nici de o baza stiintifica. Dealtfel, inca marele Pasteur a facut dovada, printr-un experiment ramas celebru, in rtutea caruia un lot de gaini infectate in prealabil cu bacili carbunosi, bacili care in mod normal, odata inoculau in organism provoaca boala cunoscuta sub denumirea de antrax sau dalac, n-a mai contractat aceasta boala, daca gainile in cauza au fost supuse, imediat dupa inoculare cu bacili carbunosi, efectului benefic al bailor bipertermice.

Alti autori au putut demonstra experimental potentarea ansamblului enzimatic al organismului tot pe aceasta cale. Or, dupa cum stim, enzimele, respectiv acesti catalizatori biologici specifici materiei i, joaca un rol considerabil in desfasurarea proceselor de anabolism si caolism respectiv de asimilatie si dezasimilatie si, implicit, in mentinerea echilibrului functional al organismului- La rindul sau R. Sananes a verificat, tot pe calc experimentala, efectele calmante si tamaduitoare ale hidroterapiei hipertermice asupra arteritei, in vreme ce M. Charpentier sustine, ca a oprit din evolutie numeroase boli infectocontagioase, specifice copilariei, ca pojarul, rubeola, tusea convulsiva si oreionul tot pe calea aceleiasi metode initiate de Salmanoff. Hidroterapia hipertermica este insa in aceeasi masura utila si omului sanatos, prin faptul ca atenueaza oboseala, induce somnul si reduce in aceeasi masura sau chiar face sa dispara starile tensionale, cu toate repercusiunile lor asupra organismului. De buna A«cama o parte din rtutile terapeuticii 'de hidroterapiei hipertermice tine de valorile simbolice ale caldurii si de influentele acestor valori asupra psihicului. Iata de ce, acest factor repr'ezefitat de apa calda fie ca influenta acesteia se exercita asupra sferei somatice sau asupra aceleia psihice, reprezinta o forta cu multiple disponibilitati.



Dar sa nu ne imaginam ca si o simpla baie, fie ea chiar de curatenie, ca sa nu vorbim de baia hidroterapica hipertermica de care am pomenif, n-ar actiona amplificindu-si efectele si in rtutea unor dimensiuni psihologice', filozofice si simbolistice. Asemenea bai semnifica, desigur, in primul rind un atasament normal pentru ingrijirea corpului, dar si un atasament tot atit de sugesti" pentru cultivarea senzualitatii. in special bailor calde le sint proprii asemenea valori, celor reci reve-nindu-le valori contrarii. Aceasta este ratiunea pentru care reiigia crestina, la iot turile ei, interzicea pur si simplu baile calde, cousiderind ca acestea excita simturile si pun in pericol castitatea. De aici n-a fost decit un pas spre a se ajunge la situatii extreme, rizibile, in rtutea carora anumiti calusari occidentali, dar in special cei orientaii, isi refuzau cu desarsire baile calde, iar cei mai zelosi din fire isi refuzau chiar spalatul in sine, fie si cu apa rece.
Pentru vechii.greci si vechii romani, considerati a fi parintii cilizatiei europene, baile poseJau rtuti purificatoare si regeneratoare. Dupa Pitagora, de exemplu, purificarea corpului se obtinea pe calea expiatiilor, respectiv a ispasirilor, si pe calea ablutiilor, respectiv a imbaierilor prin intermediul dusului. Mai mult decit atit, baile erau considerate la antici ca dispunind de potente si in ceea ce priveste renovarea spirituala.

Acest sens de purificare al bailor s-a pastrat mult. Astfel, in Evul Mediu, in ajunul intrarii in ordinul Cavalerilor, pretendentul facea o baie rituala. Personajele din mitologia irlandeza se scalda frecvent in lacuri, riuri si chiar in fintini. La vechii greci pina si statuile zeilor si zeitelor erau plonjate periodic in bai rituale. Tot la vechii greci baile aveau si rtuti fertilizatoare, motiv pentru care tinara logodnica facea o baie rituala in apa extrasa dintr-o anume fintina. Astfel, in aceasta mitologie se precizeaza cum Leto, mama lui Apo-lon si a lui Artemis, a facut in acest scop o baie cu caracter de ritual, in scopuri fertilizatoare, in riul Xanthe. Un alt ritual interesant tinea de faptul ca la o anume sarbatoare a vechilor greci, Plyntheria, o statuie de-a Atenei era transportata intr-un anume loc, si introdusa in apa, nu in scopul debarasarii acesteia de impuritati, ci in acela de a reinnoi rtutile respectivei ape pe linie de fecunditate, in vechile traditii nipone se considera, ca la rasaritul soarelui, acesta se imbaiaza intr-o anume parte a oceanului fara de sfirsit, acest ritual matinal semnificind si comuniunea apei cu focul.
Psihanalistii vad in baie o reintoarcere la placenta originara, motiv pentru care baile confera, pe calea inconstientului, un sentiment de destindere, de securitate, de tandrete si de talizare, baile fiind in aceasta optica noi momente ale etii foetale.

Aceasta este ratiunea pentru care baile in multiplele lor forme de prezentare (bai de curatenie, bai de mare,bai de nisip, bai de namoluri tamaduitoare etc.) semnifica si reveniri la sinul matern. Baile, in sfirsit, mai semnifica absorbtia fortelor ascunse ale apei, ale pamintulid si ale vegetatiei, precum si resorbtia oboselii si a impuritatii corpului.
Nu trebuie sa uitam ca traditionalele bai de aburi, ca si tot traditionalele saune, de care ne vom ocupa in continuare, nu sint altceva decit forme de mare generalizare ale hidro-terapiei hipertermice, de care am vorbit mai sus. Si acum, apropo de traditia bailor cu aburi, dupa cum ne asigura istoricii, intr-una din cele 3 zile ale anului 1711, pe care tarul Rusiei, Petru cel Mare, le petrecu in capitala Moldovei, ca intat al domnitorului Dimitrie Cantemir, susnumitul a zitat vechile si celebrele bai cu aburi ale lasului, de care s-a declarat deosebit de multumit. Baile cu aburi fac parte de altfel din traditiile poporului roman ca si a multor alte popoare. Originea lor pare a fi indepartata, prezentindu-se in negura vremurilor.

Ca ele pron din experienta de ata a popoarelor Orientului sau din cea a popoarelor nordice are mai putina importanta. Mult mai important este faptul, ca baile cu aburi au infruntat Proba Aspra a Timpului, afirmindu-si cu ostentatie actualitatea, chiar in plina cilizatie tehnicista, cind baia personala reprezinta un atribut aproape definitoriu al fiecarei case.
Experienta investeste baile cu aburi nu numai cu proprietati igienice, ci si cu unele estetice, sanogenetice si chiar psihice si filozofice, tintind ca atare nu numai igiena corporala, ci si despovararea psihicului de starile tensionale, ca si de acelea de dezechilibru. Investirea insa a apei cu rtuti catharsice, asadar purificatoare sau de purgatie psihica,reprezinta poate aspectul cel mai original al traditionalelor bai cu aburi, ca si al corespondentului . modern al acestora reprezentat de sauna. Din acest motiv, in toate timpurile, baile cu aburi au constituit, si asta la multe colectitati umane, institutii de prim ordin pentru ata publica, aidoma templelor sau forurilor administrative. La romani, de exemplu, forum-ul respectiv parlamentul, templul, respectiv basilica sj termele respectiv baile cu aburi, alcatuiau de fapt trepiedul pe care se sprijinea intreaga ata publica a urbei ca si trepiedul respectivei cilizatii, motiv pentru care mai sus-mentionatele institutii erau cladite, mai intotdeauna, una linga alta, in plin centrul respectivei urbe.

Cine a zitat ruinele Histriei, de exemplu, nu putea sa nu fie frapat de aceasta sugestiva alaturare. Omul cilizatiei romane, prin definitie mare amator de bai cu aburi, dupa ce isi lasa vesmintele intr-un vestiar denumit apodyterium intra, in continuare, intr-o incapere rece, denumita la rindul ei frigidarium, unde practica primele ablutiuni si de unde trecea apoi intr-o incapere prevazuta cu apa incropita ' tepidarium ' unde organismul beneficia din plin de influentele benefice ale caldurii umede atit pe linie sanghina cit si nervoasa, pentru ca, in sfirsit, in caldariwn sa faca baia cu aburi propriu-zisa, care punea organismul in maxima sudatie. Termele erau prevazute si cu incaperi speciale de masaj si de ungere a corpului cu diverse uleiuri volatile si parfumate, care nu numai ca imprimau pielii mirosuri placute si atragatoare, ci ii refaceau si supletea deteriorata prin excesiva deshidratare consecutiva sudatiei prelungite. Dupa cum vedeti exista o anume gradatie in toata aceasta suita care punea organismul in conditii de adaptare.
Pielea, fiind in mod obisnuit bogat vasculari-zata si cu o retea abundenta de terminatii nervoase recepteaza variatele impacte termice ale bailor cu aburi, prelungind in organism actiunea lor.

Reteaua capilara a pielii poate, in caz de accentuata dilatare a capilarelor, sa inmagazineze 1/3 din singele circulant. Acest lucru presupune scoaterea singelui din-tr-o serie de mari depozite ca ficatul, splina, plaminii etc, si implicit decongestionarea lor consecutiva ca urmare a derivarii spre derm. in caz insa de accentuata vasodilatatie a capilarelor, care surne ori de cite ori cei care dupa ce au stat in conditii de aburi supraincalziti, cum este situatia la baile de aburi, sau in conditii de aer supraincalzit, cum este situatia la sauna, cind cei in cauza intra in bazinul cu apa rece, sau sub dusuri puternice cu apa rece, se produce vasoconstrictie si o derivare inversa a unei parti importante a singelui circulant, respectiv dinspre derm inspre organele interne. Ei bine tocmai aceasta activare a circulatiei singelui, efectuata atit de catre baile cu aburi cit si de acelea de sauna este plina de consecinte benefice pentru organism. Aceste consecinte se exteriorizeaza prin fenomene vasomotorii, secretorii si trofice. Cresterea secretiei sudorale pe calea bailor cu aburi si a saunei, contribuie la eliminarea in mari cantitati a produsilor meolici de dezasimilare, pielea devenind in acest caz o prelungire excretorie a rinichilor, precum si la scaderea hidremiei, respectiv a continutului apos al organismului.

Revenind la terme, vom preciza ca mai urau acolo si camere de gimnastica, de odihna ca si de relaxare. Catre anul 33 i.e.n., asadar pe vremea lui Agripa, existau in Roma in afara termelor principale care, dupa cum am mai precizat, faceau parte din centrul gratational al urbei, inca in jur de 170 de terme particulare.
Sauna moderna ca si baile cu aburi nu numai ca au prelungit functiile traditionale ale ter-melor, dar le-au si amplificat. Acest sac care ne contine, cu o suprafata in cazul adultului de circa 2 m2, si care este pielea, dene gratie aburilor si sudatiei, nu numai un organ de protectie, ci si unul de excretie sau chiar de respiratie. Milioanele de pori care imprima pielii un aspect atit de caracteristic, mai ales cind o prim cu o lupa, isi exacerbeaza functiile ca urmare a degajarii lor de impuritatile fiziologice care le acopera. Pielea activata hidroterapic induce in organism complexe si profunde modificari datorita caldurii aburului sau aerului supraincalzit, ca si temperaturii scazute din piscina sau bazin, in care ne aruncam cu nespusa voluptate, dupa ce am iesit din atmosfera de aburi supraincalziti sau de aer supraincalzit. Finele mecanisme de termo-reglare vor declansa, imediat, fenomene de vasodilatatie sau vasoconstrictie.

Dinamica activa a acestor procese antagoniste se concretizeaza de fapt intr-o autentica gimnastica vasculara, cu rol nu numai profilactic in combaterea acestei rugini biologice care strim-toreaza arteriolele, constituind ateroscleroza, ci si in unul curativ. Conclusiv, putem afirma ca baile cu aburi si sauna, nu reprezinta doar simple bai de curatenie a trupului asa cum am fi inclinati a crede, ci autentice bai sano-genetice, medicale deci, daca bineinteles acestea sint practicate judicios si metodic. Baile cu aburi ca si sauna necesita insa indeplinirea unor conditii din partea aceluia dornic a le practica si anume:
» Conditii bune de sanatate (aceste bai fiind contraindicate cardiacilor, hipertensilor cu valori tensionale mari, pulmonarilor cronici, celor debili, celor suferinzi de diverse boli psihice, celor suferinzi de ins ficiente renale, hepatice, celor suferinzi dt diverse afectiuni ale pielii, ca si de a'te boli. De unde concluzia, ca inainte de a ne integra in practica bailor cu aburi ca si a saunei, este util a face in prealabil un control medical, precizind medicului in cauza scopul acestui consult.

» Conditii bune de adaptare a organismului atit baile cu aburi cit si sauna necesitind o adaptare prealabila, adaptare care sa se faca in conditii de efort progresiv si de stricta indidualizare.
» Conditii bune de ritmicitate, adica de practicare a lor in conditii de respectare a unui anume grafic orar, stiut fiind ca aceste bai duc la crearea unor noi reflexe conditionate, si a unor noi solicitari din partea organismului. Din acest motiv ori de cite ori am fost pusi in situatia de a dezorganiza acest grafic orar, prin aparitia unor pauze mari intre zilele de efectuare a bailor, pauze care pun organismul in conditii de dezadaptare, cu riscurile ce decurg din aceasta situatie, se impune a ne adapta din nou, in mod progresiv, respectivelor bai.
Metodologia practicarii bailor cu aburi ca si
a acelora de tip sauna presupune respectarea
urmatorilor timpi sau etape:
A» intr-o prima etapa se impune consultul medical de rigoare, care va sili daca indeplinim conditiile necesare pentru practicarea acestor bai, consult care va sili daca ne integram in indicatiile sau eventual in contraindicatiile mentionate.

» intr-o a doua etapa, vom incepe respectivele bai prin scurte sedinte de 3'5 minute, tinind cont de reactitatea organismului, ca si de gradul sau de antrenament si de adaptare. inainte de a intra in incaperile cu aburi sau cu aer supraincalzit, vom face in mod obligator un dus pregatitor cu apa calduta, dus necesar pe de o parte pentru curatirea prealabila a pielii de impuritati si, pe de alta, pentru pregatirea organismului in general si pentru aceea a invelisului dermic in particular, in vederea socului termic care va urma.
» Cum aceste incaperi de aburi ca si acelea cu aer supraincalzit, respectiv saunele, dispun de mai multe niveluri pe care ne putem instala, intre acestea existind diferente de temperatura ce merg de la l'5 grade Celsius, este recomandabil ca la prima baie de acest fel sa luam loc pe primul nivel, unde sa stam doar atit cit ne permite propriul organism, aceasta insemneaza intre unul pina la citeva minute. Numai pe masura ce ne-am creat adaptarea necesara, vom mari timpul de stationare si vom urca, eventual, la alte niveluri. Dar chiar atunci cind sintem perfect adaptati, putind sta pe ultimul nivel si pina la un sfert de ora, de exemplu, nu vom face aceasta in zilele de deosebita, oboseala.

Nici intr-un caz nu este recomandabil de a face bai cu aburi sau sauna in conditii de stomac supraincarcat asadar dupa mese copioase sau sub influenta bauturilor alcoolice. Salvarile adeseori ridica de la baile cu aburi sau de la saune, indizi care exagereaza pe aceasta linie.
» Imediat ce am iesit din baie, este indicat a face un dus potrit ca temperatura sau chiar rece, o plonjare in bazin, sau citeva miscari de inot in piscina. in felul acesta, dam posibilitate organismului sa faca acest salt benefic de la vasodilatatie la vasocon-strictie, salt util atit pentru calire, cit si pentru aceasta gimnastica vasculara, ea insasi utila prevenirii aterosclerozei.
» Dupa ce am terminat cu dusul, cu bazinul sau cu piscina ' si in acest domeniu adaptarea si antrenamentul and un cunt greu de spus ' este indicat a face o pauza de cel putin zece minute, daca nu si de mai mult, interval de timp in care organismul intra in parametrii sai normali de functionare. Asadar, o baie de aburi, urmata de un dus, de o cufundare in bazin sau de un inot in piscina, ca si de ragazul necesar pentru a reveni, ca sa zicem asa, pe linia de plutire", alcatuiesc in limbajul amatorilor de asemenea practici un ciclu, dupa care mai putem face inca unul, sau chiar mai multe, in functie de gradul nostru de sanatate si de antrenament. Baile cu aburi ca si sauna pot impulsiona in mod considerabil organismul, si pot, implicit, consolida coeficientul personal de sanatate, numai daca sint practicate stiintific si in conditii de stricta indidualizare.



Tipareste Trimite prin email






Adauga documentAdauga articol scris

Copyright © 2008 - 2024 : MediculTau - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa, contravine drepturilor de autor si se pedepseste conform legii.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor