Alimentatia omului modern se. caracterizeaza printre altele "prin rarea optiunilor sale, in acest domeniu, spre produsele carnate si in spre produsele industriale, prin devalorizarea plinii, a laptelui si a produselor lactate, prin ponderea din ce in ce mai mare ce rene in aceasta alimentatie zaharului rafinat, bauturilor alcoolice si racoritoare, a mirodeniilor ca si prin intrarea in penumbra a zarzavaturilor, si a fructelor. Cum insa zarzavaturile si fructele reprezinta factori de prim ordin din alimentatia si terapeutica naturista, asupra acestor doua grupe alimentare dorim a insista cu precadere, in rindurile ce urmeaza. Sa nu uitam, in acest sens, ca milioane de ani cit omul a fost culegator, el si-a procurat glucidele absolut necesare echilibrului nutritiv din domeniul de o mare varietate reprezentat de lumea fructelor, a zarzavaturilor ca si a cerealelor. Sa nu uitam, de asemenea, ca procurarea preponderenta a acestor glucide din domeniul zaharului rafinat, se face abia din secolul trecut, odata cu aparitia pe eta a cilizatiei masiniste. Asadar, milioane de ani omul si-a procurat glucidele ' componente fundamentale ale alimentatiei ' din domeniul fructelor si al zarzavaturilor, si mult mai tirziu din acela al cerealelor.
Domnia cilizatiei cerealiere, care a debutat, se pare, in mileniul al saselea inaintea erei noastre, se intinde dupa cum vedem pina in zilele noastre, insumind aproximativ sapte mii de ani. Merita a sti, ca atit in milioanele de ani cit omul si-a procurat glucidele din domeniul fructelor si al zarzavaturilor, cit si in cele aproximativ sapte milenii, cind el si-a procurat aceste glucide din domeniul cerealelor, acelasi om nu a cunoscut zaharul rafinat, adica zaharul industrial. Cum trecerea la acesta s-a facut intr-un interval surprinzator de scurt, este de presupus ca organismul omenesc inzestrat de altfel cu posibilitati nelimitate pe linie de adaptare, nu a avut inca timpul necesar de a se adapta, acestei mutatii, de unde o intreaga patologie, care este pusa in seama exclusiva sau numai partiala a acestui fapt. (Obezitatea cu tot ce decurge din aceasta realitate, ateroscleroza, de asemenea cu tot ce decurge din aceasta realitate, apoi diabetul, proliferarea cariilor dentare, a nevrozelor ca si a altor,boli). Din aceasta alarmanta situatie decurge desigur acea e miscare de idei, iscata in lume, in special in secolul de fata, si in special in ultimele sale decenii, pe marginea reabilitarii fructelor si a zarzavaturilor in alimentatia umana.
Daca ar fi sa sintetizam, pe scurt, principalele proprietati nutritive si sanogenetice ale fructelor si zarzavaturilor, acestea ar fi cam urmatoarele :
» Fructele si zarzavaturile tezaurizeaza certe valori nutriti'e si implicit calorice. Este bine de a sti, in acest sens, ca sub raport caloric, de exemplu, o suta de grame de struguri de buna calitate echivaleaza cu o cantitate similara de carne slaba de vaca sau de peste. in acelasi timp, merita a sti ca banalul cartof se constituie in materia prima a celei de-a doua piini a spetei umane.
» Tot legumele si fructele se constituie intr-o importanta sursa de energie pentru organism, si asta gratie in primul rind glucidelor pe care le contin, in special glucozei, levu-lozei si fructozei, pe departe celei mai asimilabile pentru organism dintre toate zaha-rurile existente in cadrul naturii verzi.
» in aceeasi masura, fructele si zarzavaturile sint mari depozitare de tamine, si inca de o mare varietate.
» Tot fructele si zarzavaturile sint mari depozitare si in oligoelemente, deci in saruri minerale, alte elemente nutritive indispensabile etii, asemenea taminelor.
» Fructele si legumele reprezinta, de asemenea, cele mai mari depozitare dintre elementele nutritive pe care ni le pune la dispozitie natura verde, in ceea ce priveste continutul in fibre alimentare, deci in celuloza. Or, sa nu uitam ca aceste fibre alcatuiesc cel de-al saptelea stilp de rezistenta al alimentatiei umane, ceilalti stilpi fiind reprezentati de glucide, proteine, lipide, apa, tamine si de sarurile minerale. Prin marea lor bogatie in fibre alimentare, deci in celuloza, fructele si zarzavaturile sint stimulente de prim ordin ale tranzitului intestinal, tranzit cu implicatii dintre cele mai deosebite in ceea
ce priveste echilibrul somatic, deci corporal, ca si in ceea ce priveste echilibrul psihic si starile de spirit. Mai e nevoie oare sa precizam, in acest sens, in ce masura constipatia generata de lipsa de celuloza din continutul intestinal, asterne patul diverselor suferinte si a diverselor stari de spirit negative?
» Nu trebuie, in sfirsit, sa neglijam sau sa minimalizam, numeroasele rtuti terapeutice ale fructelor si zarzavaturilor. in acest sens, precizam ca telina si cicoarea sint aperitive, adica sporesc apetitul; ca ridichile si salata sint depurative, adica contribuie la curatirea interna a organismului; ca sparanghelul, prazul, pepenii si fructele in general sint diuretice, adica favorizeaza eliminarea urinii; ca usturoiul si ceapa sint la rindul lor, printre altele si vermifuge, adica contribuie la eliminarea parazitilor intestinali; ca varza rosie este expectoranta, in vreme ce cea alba, gratie taminei U pe care o contine in cantitati semnificative, este cicatrizanta pentru ulcerele tubului digestiv; ca anghinarea este colagoga, adica favorizeaza eliminarea bilei, contribuind pe aceasta cale la optimizarea digestiei intestinale.
Fructele, si dintre acestea in special merele, consumate fie coapte fie rase, fie sub forma de zeama , s-au dovedit de o mare utilitate in tratamentul colitelor si enterocolitelor, mai ales cind acestea tin de rsta copilariei, si asta gratie sarurilor de pectina pe care aceste fructe le contin, si in special acestui constituient deosebit al acestor saruri, reprezentat de pectatul de nichel. » Fructelor si zarzavaturilor le mai sint proprii certe proprietati uricolitice, respectiv de dezintegrare in organism a acidului uric, de unde indicatiile acestor elemente, tinind de natura verde, in tra-tratamentul artritelor ca si al litiazelor renale. Cum insa atit fructele cit si zarzavaturile sint suportate mai cu dificultate de catre unii, din cauza unor particularitati reactive ale tubului digestiv, sau din cauza unor suferinte ale acestuia, se impune ca, in atari situatii, sa beneficiem de proprietatile lor complexe, pe linie nutritiva si sanogenetica, consumin-du-le sub forma de sucuri. Sucurile de fructe, caci in special acestea se bucura de o larga utilizare, se obtin prin stoarcerea fructelor sanatoase, ajunse la maturatie, stoarcere care se poate realiza fie pe calea mijloacelor celor mai simple (stoarcerea prin tifon), fie pe calea mijloacelor celor mai sofisticate, constind din mixerele pe care industria ni le pune la dispozitie, si care sint de o mare varietate.
Este ideal, ca sucurile de fructe sa fie consumate in stare proaspata, respectiv imediat sau numai la scurt timp dupa prepararea lor, atunci cind isi pastreaza integral proprietatile lor organoleptice, adica isi pastreaza afinitatea si tropismul pentru anume simturi, proprietatile lor nutritive si sanogenetice. Cind, din diverse motive, aceste sucuri nu sint consumate imediat dupa prepararea lor sau la scurt interval dupa aceasta este de presupus, ca ele vor fi afectate de fermentatia alcoolica sau vor fi deteriorate pe calea diversilor agenti poluanti, a diverselor ciuperci si levuri, care vor contribui la degradarea lor calitativa. De unde se impune asigurarea silitatii lor. Tehnica si cercetarile moderne, intreprinse pe aceasta linie, ne pun la dispozitie mai multe modalitati, respectiv mai multe procedee pentru aceasta.
Referindu-ne, in continuare, la cine trebuie sa consume aceste produse nobile", care sint sucurile, cum le-a denumit Dupaigne, sau acest singe vegetal" cum si mai plastic le-a denumit medicul american de inspiratie naturista, D. C. Jars, vom preciza ca acest consum rene desigur tuturor. Dar, indicatia absolut majora pe aceasta linie zeaza in special pe cei care, suferind de gastrite, ulcere gastro-duodenale si enterocolite, iar numarul acestora este dupa cum stim foarte numeros, tolereaza mai cu dificultate componenta celulozica a fructelor, dupa cum stim foarte bine reprezentata in perimetrul acestor produse naturale, sau cel putin a unora dintre ele.
Consumul de fructe sub forma de sucuri, zeaza insa o paleta mult mai larga de boli, si, implicit de bolna, boli ca obezitatea, ateromatoza si dislipidemia (boli ce se caracterizeaza prin cresterea grasimilor totale din singe sau numai a unor fracp'uni lipidice de genul trigliceridelor si a colesterolului); mai beneficiaza de actiunea sucurilor de fructe si cei care sufera de diabet, anemie, insuficienta cardiaca, hipertensiune arteriala, litiaza biliara si renala cu acid uric, alte boli hepatice si renale, ca si diverse afectiuni intestinale. Vom reveni, mai detaliat, asupra acestor indicatii mai tirziu. Sucurile naturale de fructe si legume au, in general, aceleasi valori nutritive si sanogene-tice ca si materia prima din care pron pu-tind-o inlocui ca atare, pe aceasta, in compozitia fructelor si legumelor intra in primul rind apa, si anume, in proporpe de 80'90 la suta. Bogat reprezentate sint si glucidele cu molecula mica, ca glucoza, za-haroza si levuloza, dupa cum stim foarte folositoare pentru organism. Urmeaza in ordine acizii organici, mai ales cel malic, tartric si citric, care sint meolizati si transformati in organism in carbonari alcalini. Continind cantitati importante de acizi organici, care le confera gustul caracteristic, sucurile de fructe si legume au actiune alcalinizanta asupra tumorilor organismului si asta intrucit acizii sint meolizati in saruri alcaline.
Dupa L i n o s s i e r, de exemplu, 1 kg de capsune aduce in organism baze cit 9 g bicarbonat de sodiu; un kg de struguri cit 6 g bicarbonat, iar 1 kg de suc de lamiie, cit 4 g bicarbonat. Bine reprezentate in sucuri sint si taminele, mai ales cele hidrosolubile de genul taminei C, B 1 si B 2. in cantitati mai reduse se gasesc si tamine liposolubile. (Acestea din urma aflindu-se mai ales in fructele oleaginoase ca migdalele, nucile si maslinele). Alte fructe ca lamiile, portocalele, mandarinele, migdalele, nucile si caisele, au cantitati reprezentative de tamina A, mai ales sub forma de prota-mina de genul carotenului. Este bine de stiut, apropo de tamine, ca unele din acestea se pot distruge in cursul pasteurizarii si sterilizarii sucurilor, ca si prin conservarea lor indelungata, de unde necesitatea consumarii in stare proaspata.
Tot bine reprezentate in sucurile de fructe si legume sint si oligoelementele minerale, care se gasesc fie sub forma de saruri organice solubile, fie sub forma de saruri anorganice. Dintre oligoelemente in cantitate mai mare se afla po-tasiul, calciul si magneziul. E bine de stiut ca sodiul se gaseste in fructe si legume in general in cantitati mici. Sarurile minerale contribuie la actiunea alcalinizanta a sucurilor, in sfirsit, sucurilor de fructe si de legume le mai sint proprii si anume substante volatile, care le imprima acestora aroma si gustul caracteristic, si care contribuie si la stimularea apetitului.
Sintetizind, asadar, principalele proprietati ale sucurilor de fructe si de legume, acestea ar fi cam urmatoarele:
» Actiunea nutritiva si energetica, asadar calorica, care este cu atit mai mare cu cit suportul glucidic este mai bine reprezentat. Astfel 100 ml suc de ananas ne furnizeaza 54 calorii, lOOg portocale 49 calorii, lOOg mere 52 calorii, iar 100 g struguri intre 76 si 99 calorii.
* Actiunea alcalinizanta datorita acizilor organici care sint meolizati in organism in saruri alcaline.
* Actiunea hiposodata, datorita sodiului in cantitate redusa pe care acestea il contin, motiv pentru care pot fi date din abundenta in regimurile hiposodate.
* Actiunea diuretica, datorita continutului lor bogat in apa.
Actiunea astringenta, asadar constipanta, datorita bogatiei lor in substante tanante, situatie caracteristica in special afinelor, coarnelor si gutuilor.
* Actiunea laxativa, specifica mai ales fructelor si legumelor bogate in balast, cum sint perele, caisele, prunele si majoritatea legumelor.
Ať Actiunea hipocalorica, datorita cantitatii reduse de proteine, lipide si glucide, motiv pentru care au o indicatie majora in curele de slabire. In continuare citeva consideratiuni asupra bolilor in care sucurile de fructe si de zarzavaturi actioneaza favorabil. AŤa- Sucurile de fructe si legume and, dupa cum am mai precizat, valoare energetica redusa, pot inlocui alimentele concentrate si hipercalorice, reducind astfel substantial nivelul energetic al ratiei alimentare, fara a diminua volumul mesei. E bine a sti din acest punct de vedere, ca daca 100 g de piine ne dau in jur de 230'250 calorii, o aceeasi cantitate de pepeni galbeni sau rosii ne dau in jur de 30'40 calorii. Daca apoi 100 g smintina ne dau in jur de 200' 300 calorii, o aceeasi cantitate de mere, pere sau prune, ne furnizeaza abia intre 71'80 calorii. Daca, in sfirsit, 100*g ciocolata ne dau in jur de 500'600 calorii, o cantitate identica de dulce natural, reprezentat de struguri, ne dau abia in jur de 90'100 calorii.
a- O alta indicatie a sucurilor de fructe si legume o constituie ateromatoza si disli-pidemiile, caracterizate dupa cum am mai precizat prin cresterea grasimilor din singe ca si a colesterolului, ca si prin depunerea acestuia in peretii arteriali, fapt ce favorizeaza aparitia ruginii biologice care este ateromul si care duce la strimtorarea arterelor, cu tot ce decurge din aceasta realitate.
Prin absenta practic totala a grasimilor din fructe si legume dulci ca si a colesterolului, acestea vor atenua implicit dislipidemia si, in plus, vor antrena o parte din colesterolul ajuns cu bila in intestin, impiedicind astfel reabsorbtia sa.
a- Sucurile, mai ales cele sarace in glucide, pot fi date la diabetici fiind bine tolerate. Sucurile de fructe si legume mai sint indicate si in anemiile obisnuite, pentru ca stimuleaza secretia gastrica, apoi pentru ca favorizeaza absorbtia fierului si in sfirsit
pentru ca stimuleaza formarea de globule rosii.
Sucurile scad dupa cum am mai .precizat, colesterolul din singe si din bila, prevenind astfel concentrarea si precipitarea lui in colecist, sub forma de calculi. in acelasi timp, tot sucurile de fructe si de legume . dezintegreaza acidul uric, prevenind pe aceasta cale formarea calculilor renali, pe baza de urati. » in bolile renale, care evolueaza cu cresterea retentiei de apa, ca si in acelea cu retentie de substante azotate in singe (uree si acid uric), aceleasi sucuri prin actiunea lor diuretica impiedica acest inconvenient.
» Tot prin efectul diuretic al sucurilor de fructe si de legume se influenteaza favorabil si evolutia insuficientei cardiace; totodata taminele si zaharurile naturale continute de fructe si unele zarzavaturi tonifica muschiul inimii, crescindu-i astfel puterea de contractie.
In continuare, citeva precizari practice pe marginea valorii unor sucuri de legume si de fructe dintre cele mai uzuale:
» Sucul de struguri poate acoperi 90'95 % din necesitatile de tamina C ale organismului.
» Sucul de rosii este si el bogat in acid ascor-bic, respectiv in tamina C, apoi in caroten, fier si potasiu. Acest suc stimuleaza secretiile digestive, motiv pentru care luat inainte de masa este aperitiv, ca si sucul de telina. Sucul de rosii reprezinta, in plus, o bautura reconfortanta, cu indicatii speciale in anemii si convalescenta.
» Sucul de varza alba reprezinta la rindul sau un bogat rezervor de* tamina C, de derivati sulfurosi cu marcata actitate antimi-crobiana, ca si de saruri. Contine, de asemenea un principiu activ cu actiune antitiroi-dianaj ca si un factor cicatrizam in ceea ce priveste ulcerele gastroduodenale, factor identificat de cercetatori americani inca din 1956, si denumit de catre acestia tamina U.
» Sucul de morco impresioneaza prin cantitatile mari de caroten, motiv pentru care se bucura de mare trecere in toate bolile tributare lipsei sau insuficientei de tamina A din organism. Sucul de ridichi negre da rezultate excelente in colecistitele si angiocolitele cronice, mai ales insotite de constipatie, exer-citind efecte benefice asupra peristaltis-mului intestinal, ca si asupra musculaturii netede a canaliculelor biliare, usurind in felul acesta secretarea bilei. Este, desigur, imposibil de a trece in resta intr-un asemenea scurt tur de orizont toate sucurile de fructe si de legume utilizate in practica si efectele lor specifice.
