» Durerile survenite in regiunea lombara (sale) sunt cunoscute sub denumirea de lumbago (lat. lumbus = rinichi). Ele pot avea un caracter acut, aparand dupa un efort mare si brusc sau cronic, exacerbandu-se in mod periodic, da-\' torita eforturilor fizice, statului prea mult timp in picioare, frigului, umezelii etc. Durerile lombare pot avea si alte cauze: traumatisme ale coloanei lombare, hernierea discului intervertcbral, artroza lombara, tulburari de statica vertebrala, spondilita anchilozanta, cancer vertebral, boli de uter sau prostata, tuberculoza vertebrala etc.
De retinut!
Pentru durerile lombare care persista adresati-va medicului pentru a le sili cauza si a primi un tratament corespunzator.
Masuri igienice
-persoanele cu o astfel de suferinta trebuie sa evite eforturile fizice mari, statul prea mult timp in picioare, frigul, umezeala etc.
Remedii pentru lumbago acut
-repaus pe un pat tare, eventual cu o scandura pusa sub saltea, intr-o pozitie in care durerile dispar, ca de exemplu stand pe o parte, cu genunchii indoiti (asa-zisa pozitie in cocos de pusca"), sau stand pe spate, sprijinit pe o perna mare, cu genunchii indoiti;
- repausul cu fata in jos este contraindicat;
-aplicatii locale de: comprese calde cu apa simpla sau amestecata cu putin otet; cataplasme cu cimbrisor incalzit la soba, cu frunze de urzicuta fierte si amestecate cu albus de ou sau fierte numai in otet (pasta respectiva, cat mai calda posibil, se pune intre doua bucati de panza), cu fan fiert cat mai cald, pentru 15-20 de minute;
- bai generale sau numai pentru jumatatea inferioara a corpului, calde, cu: infuzie de coacaze (2 pumni te la 2 litri de apa); infuzie de frunze de pin (2 pumni la 2-3 litri de apa), pentru o durata de 10 minute;
-aplicare locala de: sticle cu apa calda, tigle sau caramizi calde (atentie la arsuri), perna electrica, ventuze de o parte si de alta a coloanei vertebrale;
- calcarea" regiunii dureroase cu fierul cald (pe piele se va pune o hartie groasa sau o bucata de panza imbibata sau stropita cu esenta de terebentina). Atentie la arsuri!
-frictie locala cu: unguent de maghiran (100 g frunze uscate + 0,500 g untura topita + 1/4 litru de untdelemn, amestecul respectiv fiind incalzit intr-o baie marina timp de 3 ore).
Fitoterapie (pentru lumbago acut)
Uz intern:
-infuzie de: frunze de coacaze (100 g) + frunze de frasin (50 g) + flori de barba caprei (50 g); din acest amestec se ia o lingura sf se pune la infuzat intr-o cana de apa, 3t4 cani pe zi;
- decoct de coaja de tei (din partea dinauntru a cojii) - 30 g la 1 litru de apa, fierbere 15 minute, la foc bland; aceasta cantitate se bea in timp de 2 zile.
Reflexoterapie (pentru lumbago acut)
- masajul energic al mainilor si al picioarelor in urmatoarele zone: coloana vertebrala, insitandu-se pe segmentul lombar;
-percutia vertebrei dorsale 5 (D5) un minut, o lovitura pe fiecare secunda, pauza 2 minute; percutia vertebrei dorsale 10 (D,o) un minut, o lovitura pe secunda, pauza 2 minute; percutia vertebrei dorsale 5 (D5), 30 secunde, o lovitura pe secunda.
Aceste manevre r fi executate zilnic, timp de 15 zile la rand.
Creno-si talasoterapie
Artroza L pentru lumbago cronic
Kinetoterapie
Exercitiile r fi executate numai in perioada nedureroasa, de mai multe ori pe zi. Daca pe parcursul exercitiilpr apar dureri, ele trebuie intrerupte si reluate mai tarziu. inaintea exercitiilor se recomanda un dus cald sau o cataplasma calda (mentionate mai inainte).
Exercitii de postura (. 43)
A. Culcat pe spate cu genunchii indoiti, se incearca desprinderea de sol a spatelui, in primele sedinte cu ajutorul mainilor introduse sub sale. Acest exercitiu va fi executat zilnic, mai multe zile la rand.
B. Culcat pe spate, corpul va fi desprins de la sol, ramanand sprijinit numai pe calcaie si torace (la nivelul umerilor), pentru cateva secunde, cu revenire in pozitie initiala. Acest exercitiu, care trebuie sa fie total nedureros, va fi executat zilnic, mai multe zile la rand.
C. Din pozitia patru labe", cu genunchii usor departati, bazinul si coloana dorso-lomo-sacrala r fi basculate in jos si in sus, de mai multe ori, imitand pisica intr-o anumita ipostaza.
D. Asezarea pe marginea unei mese sau pe un uret, apoi bascularea inainte si inapoi a bazinului, de mai multe ori.
Fiecare exercitiu va fi executat cateva zile la rand, singur, iar dupa invatarea lor, la rand, unul dupa altul, intr-o singura sedinta, care trebuie sa dureze 5-l0 minute. Un astfel de exercitiu combinat se poate executa de 2-3 ori pe zi.
Exercitii pentru fortificarea muschilor abdominali (. 44)
Culcat pe spate cu genunchii indoiti, desprinderea toracelui de pe sol cu atingerea genunchilor cu mainile, ramanandu-se in aceasta pozitie cateva secunde, apoi revenire foarte incet, respirand cat mai profund.
Exercitii pentru muschii spinali (. 45)
A. Stand langa perete, se suge" .abdomenul, in acelasi timp incercand alungirea corpului, ca si cum s-ar impinge o greutate pusa pe cap. in acest timp talpile r ramane fixate la sol. in aceasta pozitie se sta cateva secunde, dupa care urmeaza o perioada de relaxare.
B. Stand pe spate, genunchii se r indoi si r fi adusi pana la piept, dupa care r fi stransi cu mainile; in aceasta pozitie se va ramane cateva secunde, apoi se revine.
Exercitii pentru muschii membrelor inferioare (. 46) Stand in picioare, lipit de perete, cu mainile pe langa corp. se va aluneca in jos, cu indoirea genunchilor, apoi revenire, in pozitia initiala (tot lipit de perete). in timpul exercitiului bazinul va fi basculat inapoi.
Aceste ultime trei exercitii r fi executate de 10-l5 ori, unul dupa altul, de doua ori pe zi.
Exercitii de relaxare (. 47)
A. Se ramane suspendat de maini (la o bara fixa) cat mai mult timp posibil, revenirea la sol facandu-se incet, nu prin saritura.
B. Culcat cu fata in sus, membrele inferioare cu genunchii indoiti, r fi sprijinite pe marginea patului, pe un scaun sau pe un balot oarecare.
Bolnavii cu lumbago cronic r respecta urmatoarele sfaturi ilustrate prin desenele alaturate (. 48).
A,, A?v Culcatul si ridicatul din pat sa se faca incet, conform desenului respectiv.
B. incaltatul se va face cu piciorul ridicat si sprijinit pe un scaun sau altceva asemanator, in felul acesta evitandu-se aplecatul prea mult in fata.
C. in masina se va sta cu genunchii cat mai mult indoiti, nu cu picioarele intinse.
D. in timpul mersului se va calca mai mult pe calcaie.
E. Se va sta, timp de mai multe minute, lipit de perete cu tot corpul (cap, spate, gambe, calcaie).
F. in timpul urcatului scarilor, corpul va fi aplecat in fata, ca si cum s-ar urca pe o panta.
G. Ridicarea unei greutati se va face intotdeauna cu genunchii indoiti si spatele cat mai drept, in timp ce abdomenul va fi supt".
H. Masa trebuie sa aiba o inaltime convenabila, pentru a se evita statul cu spatele incoiat prea mult ceea ce ar produce dureri.
