Teoretic este adevarat. Victoria asupra variolei trece drept unul dintre cele mai mari succese ale medicinei. La 8 mai 1980, molima a fost declarata oficial ca eradicata. Totusi, in timpurile terorii biologice, ale atacurilor cu antrax si ale virusilor manipulati genetic, teama de epidemii despre care se credea ca sunt de mult uitate se reintoarce.
Dusmanul n-are nici macar un milimetru lungime. Virusul variolei nu poate fi zarit decat cu microscopul electronic. Dar efectele lui pot fi devastatoare: dupa opt pana la 18 zile timp de incubatie, incepe cu simptome asemanatoare gripei, adica
febra mare si dureri de cap si membre. Urmeaza sangerari sub axila si in regiunea inghinala.
Inflamatiile cailor respiratorii si eczemele gra decid desfasurarea in continuare a bolii.
Cam o treime din cei infectati moare de variola, boala care inainte era numita si varsat sau bubat. in anul 1958, molima omora inca, la nil mondial, doua milioane de oameni. Acesta a fost un motiv suficient de puternic pentru ca Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS) sa pretinda o campanie de lichidare a variolei.
22 de ani mai tarziu se reusise acest lucru: in 1980, conform OMS, variola trecea drept invinsa- Cativa germeni ar mai supravietui in laboratoarele centrului americano-sovietic de protectie impotriva molimelor -conform rsiunii oficiale. Printre infectologi.insa, nu mai este de mult un secret faptul ca, in mod ilegal, trunchiuri virulente ale acestui germene periculos supravietuiesc si in alte laboratoare.
fdeea ca boala trece de atata vreme drept eradicata le creeaza astazi expertilor epidemiologi mari dificultati atunci cand este vorba despre un atac terorist cu virusi de variola. Medicii pur si simplu nu mai au experienta in a pune diagnosticul bolii si a o trata. Ultima epidemie din Baden-Wurttemberg a avut loc in anii 1958 si 1959 in Heidelberg. La congresele medicilor din domeniul asigurarilor sociale se fac in ultima vreme din nou instruiri, deoarece exista inca mult prea putine cunostinte despre protectia prin vaccinare. Expertii pornesc de la premisa ca in ziua de astazi nimeni nu mai dispune de suficienta protectie prin vaccin.
Vaccinul antivariolic confera, ce-i drept, cel putin zece ani de protectie\", spune Johannes Hubner, infectolog cu studiile facute in Germania, care insa face intre timp cercetare la Harvard, dar ultimele vaccinari in Germania au avut loc la sfarsitul anilor 70\". Este acesta un motiv suficient, in fata amenintarii terorismului mondial, pentru reintroducerea vaccinarii in masa? Medicii sunt sceptici. Deoarece prin vaccinare se poate ajunge la efecte secundare gra. Sunt semnalate mereu
ulceratii la locul vaccinarii si meningita\", spune Hubner. La circa una dintr-o mie de vaccinari se asteapta complicatii. La o populatie totala de 80 de milioane, asta ar insemna efecte secundare la 80 000 de oameni.
De aceea, la ora actuala epidemiologii si politicienii din sanatate ezita inca sa ceara o vaccinare in masa. Estimarile despre cat de mare este realmente amenintarea prin variola sunt impartite. Si totusi, de multa vreme se presupune despre bio-teroristi ca ar fi in stare sa modifice prin inginerie genetica virusii de variola, astfel incat acestia sa devina si mai periculosi si mai dificil de combatut. Vaccinul conntional ar ramane, in acest caz, in cea mai mare parte lipsit de efect.
