Chiar asa de simpla nu ne fac noua viata acesti germeni. Cu greu ne-au dat voie sa-i tinem in sah. Finalul previzibil al pericolului fusese deja proclamat la putine saptamani dupa ce OMS identificase, in primara lui 2003, o amenintare la nivel mondial prin epidemia pulmonara SARS. Dar germenii patogeni sunt mici si afurisiti, asta se stie! Acest lucru este labil si pentru virusii SARS, iar cauza pentru disparitia lor rapida nu au consfituit-o masurile eficiente de protectie sau chiar cele de terapie.
Din fericire, virusii s-au dovedit a fi doar relativ putin infectiosi. Mai degraba a fost vorba de o epidemie mediatica ce a declansat in 2003 o isterie mondiala si a facut din SARS prima molima globala de tip nou din secolul al XXI-lea. ata cu miile de morti zilnice prin subnutritie, diaree, dar si prin malarie,
holera sau dizenterie, dimensiunile SARS par de-a dreptul modeste, chiar daca orice mort este prea mult. Oficial au fost anuntate, in anul 2003, 8 439 de infectii si 812 decese.
Dar anuntul OMS despre sfarsitul epidemiei nu prea poate fi sarbatorit drept un succes al politicii mondiale de sanatate. Mai degraba se poate spune ca am avut noroc! Deoarece daca virusii SARS ar fi fost macar pe jumatate atat de periculosi cum sunt, de exemplu, cei de riola, eforturile pentru stavilirea lor ar fi dat putine roade. Felul cum s-a procedat cu cei suspectati de SARS in Europa a scos mai degraba la iveala faptul ca medicii, chiar si cei de la clinicile din Germania, nu sunt pregatiti suficient pentru asemenea cazuri catastrofale. Aici lipseste atat infrastructura necesara, cat si expertii.
Amenintarea pare a fi prea ireala si prea indepartata. Si totusi, din ce in ce mai multi agenti patogeni devin rezistenti la medicamentele obisnuite. Maladii infectioase cum ar fi
tuberculoza se bucura la ora actuala de o nelinistitoare renastere. Iar pentru molimele noi, cum ar fi gripa aviara, care bantuia in Asia in 1997 si 2004, sau pentru SARS par sa fie alabile in mod fatal urmatoarele: atunci cand pericolul a trecut, totul ramane cum a fost, iar noi ne bucuram ca politica globala de sanatate nu a fost pusa cu aderat la incercare.
Cu toate acestea, este evident faptul ca aceasta nu ar putea face fata unei amenintari serioase. Germenii patogeni, care ar putea mereu sa ne aminteasca dureros si letal acest lucru, sunt din pacate mai mult decat destui. Si ca si cum virusii 5ARS ar fi vrut sa ne dea inca o data o dureroasa doda ca este asa, ei si-au facut din nou aparitia printre noi la pragul anilor 2003/2004.
