Tanarul medic asistent Werner ForRmann (1904 - 1979) a realizat pentru prima data in 1929 un studiu cu un cateter la inima, si anume o autotestare. Tanarul de 25 de ani era atat de convins de lipsa de pericol a cercetarii sale, incat si-a introdus singur un cateter de sticla uns cu ulei printr-o taietura in na bratului, in partea din fata a incheieturii cotului. Forlsmann si-a impins cateterul 30 de centimetri inauntru si a pornit apoi de !a sectia de chirurgie unde lucra, cu tubul de cauciuc in brat, catre sectia de radiologie. Acolo a urmarit cu ajutorul unei oglinzi si al unui aparat de raze Rontgen cum tubul a fost impins - fara alte dureri - pana la atriumul drept al inimii. Ei si-a facut o radiografie a cosului pieptului, precum si a inimii si plamanilor, radiografie care aa sa-l faca celebru peste niste ani.
Seful lui ForSmann era renumitul chirurg Ferdinand Sauerbruch de !a Chariteul din Berlin. Aici ForGmann isi luase in primire abia de la 1 octombrie 1929 postul de asistent. Cand Sauerbruch a aflat despre acel autoexperiment atat de neconntional al tanarului medic, cand a mai si citit articolul publicat in Klinische Wochenschrift (Saptamanalul clinic), Sondarea inimii drepte\", a fost orice altceva decat entuziasmat: Asa ceva nu poate fi de absolut nici un folos in chirurgie. Cu un asemenea tur de forta iti iei docenta la circ, nu intr-o clinica germana serioasa!\", ar fi racnit el. Forftmann a fost concediat fara preaviz. in continuare, acesta a lucrat in dirse clinici, cel mai adesea la urologie. in 1931, Forftmann scria intr-o alta revista de specialitate, Munchner Mediziniscber Wochen-schrift (Saptamanalul Medical Munchenez), despre reprezentarea cavitatilor inimii cu ajutorul substantelor de contrast injectate cu ajutorul cateterului - de data aceasta o experienta pe animale, si nu asupra lui insusi.
Dupa cel de-al doilea razboi mondial, ForSmann a fost, pentru scurta vreme, medic de tara. Apoi a condus sectia de urologie a spitalului diaconic din Bad Kreuznach. Nu se mai auzea nimic despre el. Dupa mai mult de 25 de ani de la fapta sa eroica, curajul lui a fost totusi rasplatit, in mod surprinzator, Forlimann a primit in 1956 Premiul Nobel pentru medicina. Acest premiu reprezenta un triumf intarziat asupra prea serului sau profesor Sauerbruch, care nu reusise sa-si dea seama de importanta autoexperimentului subalternului sau. Cea mai mare importanta a avut-o insa acest premiu Nobel intarziat ca scanteie declansatoare
pentru raspandirea fulgeratoare pe intregul glob a metodei de instigare pe baza de cateter la inima. intre timp, in spitalele moderne, aceasta metoda de diagnostic pentru victimele unui infarct miocardic si pentru alti bolnavi de inima a denit indispensabila.
