Printre marile realizari ale medicinei sunt mentionate, in repetate randuri, antibioticele. Acest lucru este, in principiu, corect, dar la speranta de viata semnificativ crescuta in tarile occidentale si in alte parti ale lumii, in secolul al XX-lea, au avut o contributie mai mare alti factori, cum ar fi
igiena mult imbunatatita.
Aceasta perceptie se poate explica printr-un decalaj temporal. in a doua jumatate a secolului al XlX-lea, cercetatori ca Robert Koch si Louis Pasteur au descoperit numerosi germeni, propunand curand dupa aceea masuri corespunzatoare de combatere. Institutii importante de igiena au fost fondate intre 1890 si 1930. in marile orase, cum ar fi Berlinul, au fost construite canalizari, iar in spitale, la fel ca si in locuintele prite, s-a pus accentul pe masurile de dezinfectare. in plus, prin introducerea frigiderelor si a lazilor frigorifice au inceput sa moara mai putini oameni din cauza alimentelor stricate. Pentru ca acestor noutati sa li se recunoasca influenja asupra sperantei de viata era necesar ca oamenii sa atinga mai intai o anumita rsta. Acest iucru s-a materializat incepand cu anii de dupa 1950 si pana in zilele noastre.
1940 si 1950 au fost anii in care s-au descoperit cele mai multe dintre antibiotice si in care aceste antibiotice s-au impus in practica clinica. Asa s-a facut ca efectul intarziat\" al unei mai bune igiene a fost pus pe seama noilor medicamente.
