Si Aristotel credea lucrul asta: Post coitum omne animal triste\", a lasat el pentru posteritate. Si totusi, dubii in privinta acestei afirmatii a filosofului grec au aparut mereu. Cam 2 500 de ani dupa sentinta lui Aristotel, o echipa americana de cercetare condusa de Gordon Gallup junior de la universitatea de stat din New York a descoperit ca exact opusul este aderat.
Pentru cercetarea sa delicata, Gallup a incercat sa raspunda la intrebarea daca nu cum sperma prezinta proprietati antidepresive. Pentru asta, el a ales un protocol de studiu destul de neobisnuit. Si anume, a cercetat rata depresiilor la 293 de studente, impartindu-le pe trei grupe, in functie de felul cum practica ele sexul: cu sau fara prezertiv.
Cu ajutorul unui test standardizat pentru dispozitia psihica si al unei scale obisnuite pentru
depresie a reiesit ca femeile ate caror parteneri nu folosesc prezertive erau cele mai fericite si prezentau numarul cel mai mic de tentative de sinucidere. in topul dispozitiilor sufletesti le urmau femeile ale caror parteneri foloseau din cand in cand prezertive. Cele mai nemultumite erau femeile ale caror parteneri foloseau intotdeauna prezertive. Acestea erau depasite in rata tentativelor de sinucidere doar de femeile care erau complet abstinente din punct de vedere
sexual.
Gallup si colegii lui banuiesc faptul ca
hormonii prezenti in sperma sunt preluati in sistemul sangvin prin gin si uter, contribuind apoi la o inseninare a starii de spirit. Probabil ca asta se intampla si la sexul
anal si la cel oral, dar la acest modul inca nu exista cercetari. De asemenea, inca nu s-a investigat care este starea de spirit a femeilor care practica
contraceptia cu ajutorul pilulei, dar la care sperma patrunde totusi in corp. Poate ca Aristotel avea totusi dreptate. in fond, el si-a restrans afirmatia: praeter mulierem gallumque\", ceea ce inseamna ce de genul: toti sunt tristi dupa sex - in afara de femeie si de cocos. Fiindca ultimul, dupa ce-a terminat, striga cucurigu\"!
